Linkuri accesibilitate

Radu Carp: Aș vrea ca în R. Moldova să existe un consens asupra direcției de urmat


Radu Carp

Președinta Maia Sandu a spus că actuala criză politică trebuie tranșată „de popor” la alegeri anticipate sau la referendum, dar nu a explicat cum se poate ajunge acolo.

Din verdictul Curţii Constituționale reiese că urmează consultările președintelui Maia Sandu cu fracţiunile parlamentare pentru a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru un candidat la funcţia de premier. Radu Carp, politolog român din mediul academic, bun cunoscător al realităților moldovene, spune cât de important este statul de mediator al presedintei, pentru că deocamdată nu este clar cum se poate ajunge la anticipate.

Radu Carp: Aș vrea ca în R. Moldova să existe un consens asupra direcției de urmat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:44 0:00
Link direct

Europa Liberă: Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit, marți, că decretul de desemnare repetată a Nataliei Gavriliță la funcția de premier este neconstituțional și că președinta Maia Sandu trebuie să demareze noi consultări cu fracțiunile parlamentare. Se cere dialog, negocieri, dar, deocamdată, fiecare tabără rămâne pe poziția sa și ce va trebui să urmeze?

Radu Carp: „Încă de la începutul acestei crize am spus că e nevoie de consultări. Mie personal mi s-a părut o propunere foarte bună dna Gavriliță și programul pe care l-a prezentat. Nu trebuia să fie un executiv de sacrificiu. Pe mine m-a mirat că dna Gavriliță a venit în fața parlamentului și a spus: „Vă rog picați-mă, vă rog dați-mi vot negativ”.

Consilierii președintelui ar trebui să fie foarte activi în această perioadă

Nu, eu cred că din momentul desemnării d-sale trebuiau să înceapă discuțiile cu toate grupurile parlamentare, așa cum se întâmplă în alte democrații – se discută. Și aici președintele are rolul acesta de mediator, președinta Maia Sandu ar fi trebuit să convoace toate partidele parlamentare, să aibă consultări înainte de desemnarea dnei Gavriliță, dar și după, da, consultări oficiale, consultări neoficiale; consilierii președintelui ar trebui să fie foarte activi în această perioadă, să ia legătura cu fiecare parlamentar în parte, să explice de ce e nevoie de un asemenea guvern ș.a.m.d. Din păcate, s-a mers pe o altă strategie care era pierzătoare din start, adică în momentul când vii cu o formulă corectă, repet, din punct de vedere profesionist și care acoperă toate ministerele și spui: „Nu mă votați!” este ceea ce în limba latină se spune jocandi causa, adică ai vrut să te joci.”

Europa Liberă: Fruntașii Partidului Acțiune și Solidaritate încearcă să explice de ce învestirea unui cabinet de miniștri nu ar reprezenta o soluție pentru actualul legislativ. Ei spun că în istoria recentă s-au făcut concesii cu cei care sunt certați cu legea și s-a perpetuat această situație, chiar s-a ajuns la o degradare continuă. Acum ei spun că niciun pas înapoi – referendum sau anticipate.

Radu Carp: „Aici cred că este o greșeală de viziune asupra felului în care acționează un regim politic. În momentul în care un președinte intră în contradicție vizibilă cu parlamentul se întâmplă pentru o viziune, să zic așa, puțin supradimensionată a rolului său. Există președinți care niciodată nu intră în coliziune cu parlamentul, chiar dacă nu au majoritate, și totuși reușesc să-și impună reformele, pentru că dialoghează. Problema e că la ora actuală în Republica Moldova forțele politice nu mai dialoghează între ele. Lipsa oricărui dialog duce în mod clar la intensificarea acestei crize și poate exagerez, dar mie mi se pare că s-a intrat într-o logică de tip Saakașvili. Vă aduceți aminte, în Georgia la un moment dat Saakașvili a spus: „Eu cu partidul meu facem reforme proeuropene, nu mai contează cine este în parlament”. Haideți să vedem ce s-a întâmplat în Georgia - chiar așa s-a înaintat masiv, s-au găsit soluții pe această logică unidimensională? Ar trebui să fie o lecție, ar trebui să fie o reflecție mult mai adâncă în Republica Moldova – ce poți să faci ca lider, ce poți să faci ca parlament, cum poți să aduci la îndeplinire un program. În România, de exemplu, integrarea europeană a fost consensul tuturor partidelor, s-a semnat Declarația de la Snagov și abia după aceea au început negocierile. De ce n-ar fi posibil în Republica Moldova ceva de acest gen, adică un consens, un pact al forțelor politice asupra unor reforme necesare și lăsată deoparte chestiunea anticipatelor? Ce ar rezolva alegerile anticipate?”

Europa Liberă: Dl profesor, dar după prima rundă de negocieri pe care șefa statului le-a purtat cu fracțiunile, toți actorii politici au promis că doar alegerile parlamentare anticipate sunt unica soluție pentru deznodământul acestei crize politice?

Radu Carp: „E foarte adevărat că partidele nu și-au respectat această promisiune. Pe de altă parte, niciun partid nu a semnat vreun act că vrea alegeri anticipate, vorbim doar de declarații politice.”

Europa Liberă: Dar dl Chicu de ce și-a prezentat demisia, anunțând atunci că, după demisia sa, se va ajunge la anticipate?

Partidele își schimbă opinia, revin asupra deciziilor, nu sunt coerente

Radu Carp: „E foarte adevărat că Partidul Socialiștilor a văzut o oportunitate în organizarea alegerilor anticipate în sensul că, mă rog, în logica lor bănuiau că ar avea un scor electoral foarte mare și că i-ar avantaja, văzând însă că lucrurile nu stau chiar așa s-au răzgândit. Sigur că e o problemă de funcționare a unui sistem politic în momentul în care un partid declară una, prim-ministrul își dă demisia pentru alegeri, și nu se mai întâmplă nimic, din contra se schimbă total. E o problemă, dar astea sunt chestiuni care se întâmplă frecvent în democrațiile parlamentare, adică partidele își schimbă opinia, revin asupra deciziilor, nu sunt coerente.”

Europa Liberă: Dacă ele își schimbă opțiunea din mers, ce trebuie să înțeleagă alegătorii?

Radu Carp: „Păi, sancțiunea este a electoratului, dar tocmai pentru că electoratul este foarte volatil, să zic așa, în opțiunile sale și-i influențat de mulți factori, se organizează alegeri la 4 ani, de regulă. Asta este logica alegerilor la 4 ani, pentru că altfel am organiza alegeri zilnic. Alegerile la 4 ani sunt tocmai ca opinia publică să fie cât de cât stabilă, să existe o percepție corectă asupra partidelor. Dacă am avea alegeri din 6 în 6 luni, eu vă garantez că tot timpul am avea un parlament care nu corespunde, de fapt, voinței alegătorilor, pentru că alegătorii vor spune peste 6 luni că nu asta își doreau, de fapt. E nevoie să se nuanțeze puțin opiniile politice.”

Europa Liberă: Maia Sandu este dispusă să meargă până în pânzele albe după decizia Curții Constituționale, la anticipate sau la referendum. Și oamenii trebuie să aleagă viitorul, iar între timp, Igor Dodon, liderul socialiștilor, spune că el invită fracțiunile din parlament la dialog.

Radu Carp: „Păi, cum să spun? Acționează în logica sistemului, în logica regimului politic. În Republica Moldova avem de-a face cu un regim politic aproape semi-prezidențial care pune accentul pe consultare, pe mediere. Igor Dodon acționează în logica actualului sistem și Maia Sandu trebuie să acționeze exact în această logică, dacă nu acționezi în logica asta, cineva îți fură prerogativa, adică nu-i o prerogativă care este acordată pe termen nelimitat, în orice circumstanțe. Nu, depinde. Aici este rolul unui președinte, cum își exercită prerogativa. De exemplu, în România cândva fusese o politică foarte tensionată și la un moment dat, președintele de atunci, în 2006, era vorba de legile justiției, a chemat la mediere inclusiv judecătorii Curții Constituționale, inclusiv judecătorii Înaltei Curți, n-a fost văzută ca o ingerință a șefului statului în justiție, dimpotrivă, judecătorii, ei înșiși au dorit să dialogheze cu partidele politice și până la urmă s-a găsit o soluție. De ce n-ar chema, de exemplu, dna Maia Sandu pe judecătorii Curții Constituționale, pe alte instituții, are o prerogativă pe care nu și-o exercită, exact ca și cum într-un dulap ai avea un costum de lord și tu vrei să mergi dezbrăcat.”

Europa Liberă: Dar știți că atunci când l-a invitat pe procurorul general la discuție, s-a interpretat că e un amestec în treburile altei entități a statului și că puterile în stat sunt separate?

Radu Carp: „Nu, din contra, președintele este cel care mediază între stat și societate, între partide, adică exemplul pe care îl dați îi conferă legitimitate dnei Maia Sandu mai mult decât actualele declarații pe care eu nu le înțeleg, pentru că nu știu ce va urma. Domnia Sa spune că urmează alegeri anticipate. Bine, dar cum? Curtea Constituțională spune să nu mai desemneze același candidat și atunci, cum se vor declanșa aceste alegeri?”

Europa Liberă: Curtea a statuat că fracțiunile parlamentare și președintele trebuie să recurgă la noi consultări în problema desemnării candidatului pentru funcția de premier.

Radu Carp: „Dna Maia Sandu, trebuie spus foarte clar, în momentul de față, din păcate, încalcă decizia Curții Constituționale. O face cu bună știință, are un scop mai înalt în virtutea căruia este încălcat principiul statului de drept și asta-i o întrebare la care ar trebui să i se spună dacă, într-adevăr, scopul justifică mijloacele. Eu nu spun că sunt sacrosante deciziile Curții Constituționale, dar în momentul când decizi să nu le iei în calcul trebuie să existe un principiu - de ce? Care este scopul urmărit? Dincolo de alegeri anticipate, probabil că e o problemă mult mai importantă pe care o discutăm aici. Repet, când încalci un principiu al statului de drept, cum este respectarea deciziilor Curții Constituționale, trebuie să spui: pentru că scopul meu este, nu știu, un mai înalt grad de democrație. Cei care gândesc la fel trebuie să se întrebe: chiar s-a încălcat un principiu al statului de drept? M-am uitat recent, de exemplu, pe felul în care Parlamentul European definește statul de drept, pe un raport din 2016. Și acolo spune negru pe alb: „Respectarea deciziilor Curții Constituționale de către actorii politici”.”

Europa Liberă: PSRM în frunte cu Igor Dodon spun că încep dialogul cu celelalte fracțiuni din parlament. Andrei Năstase, care nu ascunde că se vrea premier, anunță că Platforma DA a demarat procesul de discuții doar cu partidele proeuropene. Oricum e ridicat un zid în parlament unii împotriva altora.

Radu Carp: „Da, atunci când discutăm despre maturitatea unui regim politic, se ia în calcul un factor care e foarte slab în Republica Moldova - capacitatea de coaliție a partidelor - și el este cuantificat, adică există analize care spun că în Suedia, de exemplu, capacitatea de coaliție a partidelor e maximă.”

Europa Liberă: Și în Republica Moldova e minimă. Ce urmează?

Radu Carp: „E zero! În momentul de față niciun partid nu poate coaliza cu niciun alt partid.”

Europa Liberă: Și dacă nu există coaliție, majoritatea în ce bază se constituie?

Radu Carp: „Păi tocmai asta e problema, pentru că factorul acesta de coalizare a partidelor fiind zero, nicio coaliție nu poate fi stabilă, ci doar conjuncturală.”

Europa Liberă: Și atunci?

Radu Carp: „Și atunci, soluția este tot medierea. Deci este o situație din care efectiv nu se poate ieși decât dacă unul din actorii politici sau mai mulți cedează pentru a putea să aibă un dialog între ei.”

Europa Liberă: Dar aceste voci care spun că alegerea se dă între un grup de deputați care se tem de anticipate și alt grup de deputați care vor să continue furturile?

Radu Carp: „Nu există parlamentari corupți până la proba contrarie. Dacă sunt parlamentari corupți, este rolul procuraturii să ofere date și să se discute ridicarea imunității. Dacă nu sunt aceste date, atunci discuția nu trebuie să aibă loc. Eu știu că în Republica Moldova s-au produs abuzuri foarte multe din partea organelor de drept împotriva parlamentarilor și, de asemenea, știu că mulți parlamentari ar fi trebuit să fie anchetați poate mai mult decât cei care au fost anchetați, dar asta e o problemă de soluționare a instituțiilor, nu ține de parlament, nu ține de alegeri anticipate. Pe mine mă lasă indiferent acest limbaj cum că avem parlamentari corupți. Nu, eu vreau să știu cine este corupt în mod clar, cu ce fapte, cu ce dovezi. Dacă sunt dovezi, cel care le are trebuie să le înainteze procuraturii sau să le spună în public, în presă, nu se poate continua pe această idee că toți sunt corupți și, de fapt, niciunul nu este bun.”

Europa Liberă: Dar Maia Sandu și-a obținut mandatul și încrederea cetățenilor cu mesajul anticorupție?

Radu Carp: „Da, dar tocmai pentru că a ridicat sus ștacheta trebuie să n-o coboare, dar în momentul de față nu e vorba de a coborî ștacheta în momentul în care ar trebui să discuți cu partidele politice. Trebuie de spus că sunt două lucruri distincte – agenda anticorupție poate fi continuată prin pârghiile pe care le are președintele, că președintele are anumite pârghii, dar discuția cu partidele este cu totul alta, este cu totul alt plan, nu se poartă în această tonalitate: corupți versus incoruptibili.”

Europa Liberă: Concesii au făcut și anumiți factori politici din parlament cu Vladimir Plahotniuc și unde s-a ajuns?

Radu Carp: „Păi, știți care este problema? Cred că afacerea Plahotniuc nu a fost dusă până la capăt. În ce sens? În sensul că dl Plahotniuc a instituit un sistem de corupție structural și a plecat, a fugit, nu mai este prezent, nu știm care-i situația d-sale, dar sistemul a rămas. Acum sistemul nemaifiind condus de o mână forte s-a destructurat. În momentul de față nu mai există amenințarea sa vizibilă, sunt mai multe grupări care luptă pentru supremație, e o luptă surdă, adică e o situație neclară care generează ceva care, nu știu, nu cred că există echivalent în lume.”

Europa Liberă: Și atunci, Dvs. insistați pe mediere?

Radu Carp: „E singura soluție, e indicată de Curtea Constituțională, se practică în toate democrațiile, deci absolut toți președinții - că vorbim de regimuri parlamentare, că vorbim de regimuri prezidențiale - practică această mediere. Puterea unui președinte nu este în numirea unor persoane, ci exact în mediere. În politică, să știți, nu contează foarte mult puterea practică pe care poți s-o ai, ci puterea simbolică. Politica este despre simboluri. Dacă tu ca om politic te poziționezi în postura mediatorului, este o postură pe care nimeni nu ți-o contestă; dacă te pui în poziția celui care semnează decrete, oricine poate să spună că este abuziv sau că nu e oportun, sau altceva, dar atribuția aceasta a medierii este fundamentală și cei care au înțeles-o au rezistat în politic, cei care nu au înțeles-o au ieșit din politică foarte rapid. Politica e ceva legat de simbol. Îmi pare rău să zic, dar Dodon asta face în momentul de față, spune: „Eu sunt liderul care inițiază discuții”. Deci, el își arogă o putere simbolică în momentul de față.”

Europa Liberă: Și cine are șanse să ajungă premier?

Radu Carp: „Eu văd, deocamdată, că pozițiile sunt ireconciliabile.”

Europa Liberă: Socialiștii credeți că vor mai insista pe candidatura dnei Durleșteanu?

Radu Carp: „Vor insista! Acum, în ce măsură își vor constitui relația cu alte partide, asta rămâne de văzut. Am văzut că dna Durleșteanu inițial a spus că nu a fost consultată, după care a intrat în acest joc politic și îi place cum ar veni să se prezinte ca un potențial prim-ministru.”

Europa Liberă: Dar ea a spus că nu a purtat discuții cu deputații, cu atât mai mult cu cei din Partidul „Șor”, dar tocmai platforma „Pentru Moldova”, din care face parte și Partidul „Șor”, reiterează sprijinul candidaturii dnei Durleșteanu?

Radu Carp: „Da, ea este un candidat conjunctural, în sensul că, mă rog, corespunde unui anumit profil. Este femeie, deci în contrapartidă cu o altă femeie. Ea vine din mediul de afaceri, deci tocmai ca să nu se spună că vine din politic; are un nume românesc, ca să nu se spună că se promovează cei care sunt proruși. Acesta-i un joc simbolic de putere, un candidat care să corespundă unor cerințe formale și aceasta este dna Durleșteanu în momentul de față.”

Europa Liberă: Dl profesor, să admitem că se vor găsi suficiente semnături, că va fi creată o coaliție, că un guvern va obține sprijinul parlamentar... Cum se va prezenta el pe arena politicii externe?

Radu Carp: „Nu știu, nu pot să speculez, eu îmi doresc ca în Republica Moldova să existe un minim consens asupra direcției care trebuie urmată. Astăzi, țara nu poate să meargă în toate direcțiile.”

Europa Liberă: Acel premier, eventual dacă va fi desemnat de o majoritate din parlament, va avea ușile deschise și în Vest, și în Est?

Relațiile dintre Moscova și Bruxelles sunt foarte tensionate

Radu Carp: „Nu, lucrul acesta este imposibil. Vedem că, de fapt, relațiile dintre Moscova și Bruxelles sunt foarte tensionate și atunci – cum să spun? – de multe ori Republica Moldova a supraviețuit încercând să adopte o neutralitate, să zic așa, între cei doi poli de putere. În momentul de față e mai greu, e un moment nefavorabil politicii tradiționale a Republicii Moldova de a merge și într-o parte, și în alta. Acesta e contextul în momentul de față, adică în momentul de față Moscova nu e dispusă să ajute Republica Moldova în niciun fel. Uniunea Europeană, cu toate criticile, a oferit lucruri concrete până acum, Uniunea Europeană, inclusiv România ca membru al UE au oferit lucruri concrete.”

Europa Liberă: Dar un premier învestit de deputați cu viziuni proruse va fi credibil la Bruxelles?

Radu Carp: „Deci, nimeni nu semnează un cec în alb pentru dna Maia Sandu în momentul de față nici la București, nici la Bruxelles, nicăieri, după cum nimeni nu semnează un cec în alb pentru niciun politician din Republica Moldova de la Moscova. A încercat Igor Dodon și ce a realizat până la urmă, a primit atunci cec în alb? Nici vorbă! Moscova mizează pe mai mulți oameni politici, întotdeauna a făcut așa în Republica Moldova, nu doar pe un singur om politic.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG