Într-un nou raport publicat azi, economiştii Centrului Expert-Grup prognozează o creştere economică cu circa 4,5 la sută în 2019 și 2020. Reforma fiscală, prin introducerea cotei unice și reducerea contribuțiilor angajatorilor de asigurări sociale, s-a soldat cu o reducere a încasărilor la bugetul de stat de circa 700 milioane lei mai mici. Ghidat de mize politice pe termen scurt, Guvernul anterior a luat angajamente financiare cu mult peste limita impusă de precauția fiscală. Ce provocări economice după turbulențe politice se așteaptă în viitorul apropiat?
Una din provocările economice este echilibrarea finanţelor publice afectate de deciziile electorale cu impact bugetar negativ adoptate de fosta guvernare democrată. În primele cinci luni ale anului deficitul a atins cota de 8 la sută din totalul veniturilor bugetului public. Ultima dată sistemul bugetar a fost expus la asemenea presiuni acum opt ani, ca o consecință a crizei financiare și economice de atunci. Cheltuielile publice vor crește mai rapid decât veniturile bugetare până la finele anului 2019, anticipează expertul Iurie Morcotîlo:
Iurie Morcotîlo
„Finanţele publice au fost afectate de două decizii aprobate în anul precedent şi foarte mult legate de ciclul electoral. În primul rând, a fost luată decizia de a majora cheltuielile capitale, sociale, de personal. În acelaşi timp reforma fiscală trebuia să aibă un efect negativ pe termen scurt asupra veniturilor publice. Reforma fiscală a dus la necolectări de în jur de 700 de milioane de lei. Aceasta evident a lovit în balanţa finanţelor publice în prima jumătate a anului.”
Salariile în sectorul public au crescut cu peste 20 la sută urmare a adoptării noii legi a salarizării la stat. Numai că această lege a fost aprobată după definitivarea legii bugetului şi nu erau prevăzuţi bani pentru punerea ei în practică. Pentru a acoperi deficitul, fosta guvernare a recurs pentru prima dată la împrumuturi de la instituţii financiare şi non-financiare în sumă de peste 600 de milioane de lei.
O altă provocare rezidă din alianța de guvernare conjuncturală dintre Blocul ACUM şi PSRM, formațiuni politice care profesează viziuni radical diferite de politică economică. Eventuale schimbări politice ar avea un impact negativ major asupra continuării asistenței externe, inclusiv semnarea unui nou acord cu FMI, după expirarea celui reluat recent, spune economiștii de la Expert-Grup.
Cu toate că atât FMI, cât şi UE promit o reluare rapidă a finanțării externe începând cu toamna anului 2019, o serie de bariere tehnice și birocratice ar putea să nu permită alocarea integrală a fondurilor pe parcursul anului curent, consideră experţii. În consecinţă, Guvernul ar putea să suspende proiectele bazate pe finanțare externă.
### Vezi și... ### Guvernul s-a angajat în faţa FMI să lărgească baza fiscală, prin majorarea impozitelor pentru cei cu venituri mariExperţii au criticat graba şi netransparenţa cu care noul guvern condus de Maia Sandu a propus recent mai multe modificări fiscale. Expert-Grup consideră că politica fiscală adoptată de fostul Guvern Filip trebuie menținută în special pe partea ce ține de cota unică de impozitare a venitului și a tarifului redus a contribuției de asigurări sociale de stat a angajatorului. Or aceste măsuri au avut şi efecte pozitive pe termen scurt, a menţionat Valeriu Prohniţchi.
Valeriu Prohniţchi
„În special aceste efecte s-au materializat asupra procesului investiţional, parţial asupra ocupării forţei de muncă. Evident că pe termen scurt a fost şi un şoc asupra veniturilor bugetare. Totuşi aceste efecte pozitive se vor disipa până la finele anului. Acele schimbări de politică fiscală au avut şi un impact negativ asupra poziţiei financiare în ansamblu, a şubrezit poziţia fiscală a ţării.”
Menținerea unei stabilități fiscale este una din recomandările experţilor. Ei consideră că veniturile bugetare pot spori prin reducerea evaziunii. O altă recomandare este fortificarea independenței Băncii Naționale a Moldovei. Experţii au criticat decizia noii guvernări de a relaxa criteriile legislative pentru numirea și demiterea conducerii BNM. Ei consideră inoportună intenţia ca guvernatorul să poată fi demis cu 51 de voturi ale deputaţilor, şi nu cu două treimi, cum prevede legea. Această modificare ar reduce independenţa băncii centrale, întrucât orice schimbare de coaliţie de guvernare ar putea implica şi aducerea unui nou guvernator, decizie ce ar avea efect negativ asupra politicii monetare care ar putea fi aliniată intereselor guvernării.