Reglementarea transnistreană în 2018: „pași mici” sau tatonare de teren

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Cum a fost anul 2018 în reglementarea transnistreană – opinia șefului Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a jurnalistului din regiunea transnistreană Grigori Volovoi și a expertului IDIS Viitorul de la Chişinău Ion Tăbârță. Aceeași întrebare – cum a fost anul 2018 – o adresează corespondenții noștri și locuitorilor regiunii transnistrene.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Reglementarea transnistreană în 2018: „pași mici” sau tatonare de teren

***

Evgeni Şevciuk la urna de vot în decembrie 2016, în Tiraspol

Curtea Supremă de la Tiraspol l-a condamnat în absență pe fostul lider transnistrean Evgheni Șevciuc la 16 ani de închisoare pentru corupție. Șeful procuratorii din republica nerecunoscută, Alexandr Storojuk, a declarat televiziunii „Pervîi Pridnestrovskii” că Șevciuc a fost găsit vinovat în două cazuri de luare de mită și trei cazuri de abuz de putere. I-a mai fost aplicată o amendă și retrase toate distincțiile transnistrene. Portalul Newsmaker.md citează o postare pe Facebook a lui Șevciuk, în care acesta spune că decizia de vineri a instanței ar fi o comandă politică a grupului de firme Sherif și că vede în ea o „invitație publică în politică”. Fostul lider transnistrean care a condus regiunea secesionistă din decembrie 2011 până în decembrie 2016, a fugit la Chișinău după încheierea mandatului, iar apoi în Rusia, unde se crede că s-ar afla și în prezent.

O nouă întâlnire dintre președintele Igor Dodon și liderul administrației transnistrene Vadim Krasnoselski va avea loc pe 25 decembrie, a anunțat administrația de la Tiraspol. Întâlnirea, a treia în acest an, va avea loc la Bender. Anterior, Krasnoselski declara că nu vrea noi întâlniri formale cu Igor Dodon și că se va întâlni cu acesta doar când Chişinăul va veni cu lucruri și decizii concrete pe care le așteaptă Tiraspolul. Administrația transnistreană a insistat în ultimele luni asupra convocării unei reuniuni în formatul 5+2 până la sfârșitul anului.

Anul viitor, în 2019, strategia pe care o va utiliza Republica Moldova în formatul de negocieri 5+2 de reglementare a conflictului transnistrean va include abordarea concomitentă a problemelor din toate cele trei „coșuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic, a declarat vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic, citată de agenţia IPN. Aceasta a mai spus că, deși s-au găsit soluții la problema legată de școlile cu predare în limba română și accesul fermierilor la terenurile de după traseul Râbnița-Tiraspol, deși au fost semnate protocoale în acest sens, Chișinăul nu este de acord ca soluțiile respective să fie considerate implementate integral. Chișinăul le consideră progrese majore, dar nu implementate în măsura în care să fie scoase de pe agenda de discuție.

Obiectivul pe care îl urmărește Tiraspolul în procesul de negocieri în formatul 5+2 este recunoașterea internațională și o relație ca dintre părți egale cu Chişinăul, a declarat șeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev, în cadrul unui interviu de săptămâna trecută.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Pensionarii din regiunea transnistreană vor primi suplimentul rusesc la pensii până la sfârșitul anului, a anunțat administrația de la Tiraspol. Suplimentul lunar, care este sub 10 dolari de persoană, întârzie din luna iulie, în pofida promisiunilor repetate făcute de Tiraspol și Moscova, și a ajuns abia săptămâna trecută.

Procuratura din regiunea transnistreană a acuzat organizația neguvernamentală Apriori de la Tiraspol de activitate politică, după ce centrul a organizat o expoziție despre presiunile asupra jurnaliștilor din stânga Nistrului și a criticat politica liderului transnistrean. Evgheni Dunaev, președintele centrului Apriori, în baza căruia funcționează cunoscutul Club 19 din regiunea transnistreană, a scris pe pagina sa de Facebook că sesizarea venită de la Procuratură este o consecință a unei legi adoptate la Tiraspol pe modelul rusesc, care interzice organizațiilor neguvernamentale să se ocupe de politică.

Evheni Dunaev

Centrul Apriori este acuzat că în iunie a organizat o expoziție numită „Presa sub presiunea a trei atmosfere: Smirnov, Șevciuk, Krasnoselski”, iar în cadrul discuțiilor au fost criticate intențiile administrației transnistrene de a închide mai multe portaluri on-line. A doua acuzație ține de prelegerea „Sistemul electoral mixt și perspectivele lui pentru Transnistria”, ținută de expertul Anatoli Dirun, în cadrul căreia acesta a propus ca deputații să nu aibă dreptul de a avea afaceri și a afirmat că „în Transnistria s-a instituit un model oligarhic de conducere”. Centrul Apriori intenționează să conteste în judecată acuzațiile formulate de procuratura de la Tiraspol.

### Vezi și... ### Administrația de la Tiraspol şi presa locală „ca o unealtă docilă” (VIDEO)

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: În emisiunea de astăzi ne-am propus să vorbim despre totalurile anului 2018. Experții cu care am stat de vorbă au abordat subiectul din perspectivă politică, vorbind despre reușitele și eșecurile din negocierile în formatul 5+2 și în relațiile dintre Chişinău și Tiraspol. Oamenii de rând cu care au stat de vorbă corespondenții noștri în regiunea transnistreană s-au gândit însă în primul rând la ce a adus anul care se încheie în viața lor personală.

- Au fost foarte multe evenimente bune. Cred că cel mai frumos moment a fost când toate rudele mele s-au adunat împreună și ne-am odihnit cu toată familia, am marcat ziua de naștere. Și vara mi-a adus amintiri frumoase.

- Nici nu știu ce să vă spun așa din mers… Da, ne-a ieșit un dinte și am stat în spital cu angină – nu vom uita asta niciodată. Am mers și la mare cu toată familia și am stat acolo mai mult decât planificam – tot niște amintiri de neuitat!

- Nu au fost evenimente deosebite, totul ca de obicei. Important e că toată lumea e sănătoasă și că avem dispoziție bună.

- A fost un an bun, rodnic, și la studii, și în muncă. Pentru mine a fost important că mi-am găsit un loc de muncă.

- A fost un an bun. Am călătorit și am multe amintiri legate de vacanță, de timpul petrecut frumos. Am fost la Lvov.

- Anul care trece a adus mari schimbări în viața mea de pe urma cărora familia mea e mulțumită. Și eu sunt fericit că a fost așa un an și Dumnezeu a ordonat toate așa cum sunt. Suntem fericiți, suntem mulțumiți cu tot ce avem, ne place, toate dorințele și visele noastre se împlinesc câte un pic.

***

Europa Liberă: Revenind la temele politice ale anului 2018, ar fi de spus că acesta a adus mai multe evoluții cu impact major asupra reglementării transnistrene – de la rezoluția Adunării Generale a ONU cu privire la retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului la negocierea și punerea în aplicare a celor opt protocoale, numite pachetul Berlin Plus, documente care vizează domenii sociale și economice de pe cele două maluri ala Nistrului și considerate un succes de partenerii externi ai Republicii Moldova.

Participanții la negocierile în formatul 5+2 de la Roma

2018 a fost un an în care reprezentantul președinției italiene a OSCE, Franco Frattini, a elogiat de mai multe ori rolul Rusiei în progresele obținute în relația dintre Chişinău și Tiraspol și în care experții recunosc că se așteptau la mai multe surprize de pe urma numirii la Moscova a lui Dmitri Kozak în calitate de responsabil pentru relațiile economice cu Republica Moldova. Experții erau îngrijorați, odată cu numirea lui în luna iulie, că ar putea veni în scurt timp un nou Plan Kozak, după calapodul modelului de federalizare propus în 2003. O perspectivă care însă nu poate fi exclusă pentru 2019.

În plan economic, Tiraspolul raportează o creștere economică de 19 la sută, o creștere cu 30 la sută a exporturilor, deschiderea regiunii către investiții străine, crearea a cinci mii de locuri de muncă, pentru care de altfel nu are brațe de muncă pentru a le completa, dar și o creștere de pensii și salarii de 7 la sută pentru anul viitor.

Sub aspectul securității, administrația transnistreană a anunțat public că numărul de aplicații militare în regiune a crescut de mai bine de două ori, atât ale aplicațiilor trupelor transnistrene, cât și ale celor efectuate de Grupul operativ de trupe ruse staționat în Transnistria. Un aspect care probabil a fost luat în calcul și de Ucraina, atunci când a introdus pe teritoriul său, pe 26 noiembrie, legea marțială, inclusiv în două regiuni care se învecinează cu regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Claus Neukirch, șefului misiunii OSCE în Moldova, crede că procesul de reglementare se află pe calea cea bună și se face cu pași mici. El a declarat Europei Libere că acordurile cu privire la plăcuțele de înmatriculare neutre, școlile cu predare în grafie latină, terenurile agricole din raionul Dubăsari și alte măsuri din pachetul celor opt sunt aplicate în mare măsură.

Europa Liberă: Vă mulțumim mult pentru receptivitate, pentru că ați dat curs acestei invitații ca să avem această discuție la cumpăna dintre ani. Dle Claus Neukirch, Dvs. sunteți un bun cunoscător al dosarului transnistrean. Ce perspective ar exista ca Republica Moldova să-și controleze teritoriul său de după Nistru, înstrăinat acum 27 de ani?

Claus Neukirch

​Claus Neukirch: „În primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, pentru că îmi dați posibilitate să spunem și punctul nostru de vedere, al Misiunii OSCE în Republica Moldova. Deci, perspective întotdeauna sunt. Și îmi aduc aminte, în Germania a fost un caz, când în ianuarie 1989 dl Erich Honecker, care atunci era secretar general al Partidului Socialist Unit din Germania spunea că Zidul va sta încă 50 sau 100 de ani. Șase luni mai târziu, Zidul s-a prăbușit.

Deci, noi întotdeauna trebuie să lucrăm la reglementarea conflictului transnistrean, chiar dacă se pun încă foarte multe obstacole și în momentul de față nu credem că se poate rezolva repede sau ușor, dar noi trebuie să lucrăm în direcția aceasta. Și acest lucru e cel mai important, să nu pierdem scopul din vedere.”

Europa Liberă: Chiar dacă decenii la rând se vorbește despre nevoia soluționării problemei transnistrene, reglementarea politică aproape că nu se vede și nici măcar unii dintre cei care negociază nu cred că în următorii cinci-zece ani se va elabora un statut care să-i fie oferit regiunii transnistrene și care să fie acceptat de Tiraspol. De ce numărul scepticilor îl depășește pe cel al optimiștilor?

​Claus Neukirch: „Eu înțeleg că există scepticismul acesta fiindcă la momentul actual și la Chișinău, și la Tiraspol viziunile diferă foarte mult. Deci, ce am reușit în ultimul an? Eu cred că trei lucruri am reușit: în primul rând, noi am făcut ceva pentru oameni, adică ceea ce am hotărât și ce s-a implementat în ultimul an este în beneficiul cetățenilor. A sporit puțin încrederea între Chișinău și Tiraspol, ambele părți trebuie să vadă dacă ele se înțeleg ceva, așa să facem și nu altfel. Și asta în mare măsură s-a reușit. Și al treilea: toți pașii care s-au făcut, după părerea noastră, sunt pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, suveranitate și un statut special pentru Transnistria, care este baza pe care OSCE lucrează aici ca mediator în conflict. Deci se va face reglementarea finală prin intermediul „pașilor mici”. Asta este ideea.”

Europa Liberă: Dar mai mulți experți acreditează ideea că acești „pași mici” ar putea să ducă la transnistrizarea Republicii Moldova și de aici pornește o frică, o teamă și se insistă pe ideea că nu trebuie să se treacă „liniile roșii”. Ce le spuneți Dvs. acestor experți?

Claus Neukirch: „Eu cred că în Moldova sunt mulți experți și analiști foarte buni și cred că sunt și cu păreri diferite – unele mai sceptice, altele un pic mai pozitive, dar haideți să le spunem la cei care sunt mai sceptici: de exemplu, faptul că acum școlile cu grafie latină din regiunea transnistreană au contracte de arendă de zece ani, plătesc aceleași tarife pentru apă, gaz și electricitate ca și celelalte instituții din Transnistria și elevii și profesorii pot să circule liber, cum asta poate să dăuneze Republicii Moldova?

De asemenea, faptul că se circulă acum nu cu numere transnistrene, cu steagul transnistrean, dar cu numere de înmatriculare cu design neutru și cu un sticker MD pe mașini, cum asta ar putea să dăuneze Republicii Moldova? Deci, aș fi chiar interesat ca experții să-mi explice cât mai detaliat de unde vine frica aceasta că „pașii mici” ar putea provoca unele daune. Eu cred că toate sunt în beneficiul ambelor părți – și pentru populația din partea transnistreană, unde sunt 200.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, dar sigur și un pas pozitiv pentru Republica Moldova.”

### Vezi și... ### Franco Frattini (OSCE): „Trebuie să spun că Rusia a cooperat, într-adevăr, cu noi la modul cel mai constructiv”

​Europa Liberă: Îngrijorările ar porni de la faptul că s-ar putea ajunge la federalizarea Republicii Moldova. S-a vorbit mult despre această noțiune de federalizare. Este adevărat că cu timpul și-au mai temperat declarațiile chiar și politicienii, spunând că nu contează noțiunea, adică cum se va numi oferta de reglementare politică a problemei transnistrene, dar e mult mai important să fie reîntregite cele două maluri ale Nistrului. Această federalizare pe Dvs. personal vă pune pe gânduri?

Claus Neukirch: „Mă pune pe gânduri cuvântul „federalizare”, care în contextul Republicii Moldova se asociază cu ceva foarte negativ. Noi nu folosim cuvântul acesta, noi folosim suveranitatea Republicii Moldova, independența Republicii Moldova, integritatea teritorială cu un statut special pentru regiunea transnistreană, care asigură toate drepturile populației de acolo. Asta este baza și pentru asta noi trebuie să găsim o formulă care lucrează bine, din care rezultă un stat puternic, care să fie o soluție durabilă și nu trebuie să ne batem capul prea mult cum să numim sau să pronunțăm cuvintele care, bunăoară, deja sunt văzute negativ, după cum e cuvântul acesta pe care nici nu vreau să-l folosesc.”

### Vezi și... ### Anneli Ute Gabanyi: „Moldova nu mai este piesa principală și frumoasă în vitrina UE”

​Europa Liberă: Unii spuneau că s-ar putea reveni la „planul Kozak”, să fie reactualizat și pus iarăși pe masa celor care negociază soluționarea problemei transnistrene. Igor Dodon, în calitate de șef de stat, spunea că pentru prima dată ideea de federalizare ar fi venit din Occident, de la nemți, de la Statele Unite ale Americii.

Claus Neukirch: „Dacă vorbiți cu un neamț despre un stat federal, și eu sunt originar din Germania, atunci noi vedem că asta e ca un model care ne-a adus bunăstare, un stat stabil, puternic și noi nu avem asociații negative la cuvintele „stat federal”. Aici, în Republica Moldova se înțelege cu totul altceva prin cuvântul „federalizare”, de atâta noi trebuie să fim foarte atenți despre ce vorbim.

Care va fi soluția finală trebuie de văzut prin negocieri. Încă o dată: pentru noi nu e atât de important cum o s-o numim, dar care sunt criteriile. Criteriile au fost reiterate la Milano în declarațiile ministerialei OSCE – integritatea teritorială, suveranitatea, independența Republicii Moldova, statut special pentru Transnistria, care respectă toate drepturile populației acolo și sigur noi întotdeauna am spus și toată lumea asta înțelege, trebuie să fie o soluție durabilă, adică nu poate să fie un stat care nu va fi funcțional. Și toate aceste elemente trebuie să fie luate în calcul.”

Europa Liberă: Dar actualmente ar exista un proiect de statut pe marginea căruia să se negocieze?

Claus Neukirch: „La momentul actual nu există un document care se negociază. Ultimul document care a fost elaborat de mediatori și observatori în 2003 mai există, dar nu este bază pentru discuții în momentul de față. Noi știm că sunt diferite păreri și din partea echipei președintelui și să vedem cum se raportează la ideile din partea Chișinăului, Guvernul ce gândește, dar noi trebuie să vedem când ambele părți sunt pregătite pentru a discuta și întrebările politice. Și atunci noi o să vorbim mai concret despre aceasta. În momentul de față noi suntem la etapa când mergem cu „pași mici”, să sporim încrederea și să pregătim, practic, terenul pentru negocierile politice.”

Europa Liberă: La ultima reuniune OSCE din Italia, reuniunea ministerială, reprezentații Tiraspolului nu au fost prezenți. Am auzit declarația dnei Cristina Lesnic, care amintea că Tiraspolul nu ar fi parte OSCE.

Claus Neukirch:„Transnistria nu este un subiect al OSCE. OSCE are 57 de state participante și declarația respectivă a fost, în primul rând, elaborată între Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană. Și declarațiile sunt aprobate de toate statele participante. Transnistria niciodată nu participă la discuțiile din cadrul OSCE.”

Europa Liberă: Tiraspolul oricum are poziția lui și insistă că o să lupte până în pânzele albe, fie că se recunoaște independența acestei regiuni, fie că o să îmbrățișeze și pe viitor ideea de a se alipi Federației Ruse. Această poziție intransigentă a autorităților de peste Nistru cum o vedeți?

Claus Neukirch

​Claus Neukirch: „Noi recunoaștem că această poziție există și ea a fost și în ultimele discuții, după reuniunea OSCE de la Milano, încă o dată reiterată din partea transnistreană și în același moment noi spunem că sunt 57 de state participante în cadrul OSCE, inclusiv Federația Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite, care au altă poziție. Și din punctul de vedere al OSCE, situația este foarte clară. Noi în mandatul Misiunii OSCE în declarațiile ministeriale nu numai din Milano, dar și din ultimii cinci ani spunem foarte clar care sunt parametrii finali. Și noi ne bazăm pe o soluție care respectă acești parametri.”

​Europa Liberă: Diferența de mentalitate de pe un mal și celălalt al Nistrului îngreunează în vreun fel procesul de negocieri?

Claus Neukirch: „În primul rând, eu nu știu dacă există o mentalitate diferită. Sunt și acolo oameni care au o anumită orientare, o mentalitate. De exemplu, am vorbit despre școlile cu predare în grafie latină, eu cred că acolo este o mentalitate care poate să fie și mai aproape de Chișinău decât la ceilalți din Tiraspol. Sunt poate oameni și în dreapta Nistrului care au o altă orientare și mentalitate care sunt mai aproape de oamenii din Tiraspol. Eu nu văd că ar exista diferențe de mentalitate atât de adânci, atât de grele, încât să nu poată fi uniți într-o societate. De fapt, sunt foarte multe contacte.

Noi vedem foarte multă lume care circulă din Tiraspol la Chișinău dus și întors și asta este foarte bine. În alte conflicte înghețate care mai există în lume, așa contacte nu se prea întâlnesc. Noi în anul acesta am avut mai mult de 70 de întâlniri în grupurile de experți, în grupurile de lucru din ambele părți și ei au demonstrat acolo că ei pot să rezolve împreună problemele care țin de populație, ei pot să lucreze împreună și să reușească să găsească soluții foarte pragmatice, care sunt întru binele oamenilor. Și asta cred că este cel puțin ceva care trebuie să continue.”

Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău și în acest an 2018, inclusiv de la tribuna ONU, au cerut retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Răspunsul Moscovei e că trebuie să fie oferit mai întâi un statut politic regiunii transnistrene și poate după asta. Se mai reia procesul de retragere a munițiilor din stânga Nistrului?

Claus Neukirch: „Întrebarea despre retragerea trupelor rusești, întrebarea despre retragerea munițiilor din Cobasna este chiar o întrebare care trebuie rezolvată între Chișinău și Moscova pe plan de negocieri între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării. Rolul Misiunii OSCE este ca noi să încurajăm așa fel de negocieri, așa este în mandatul nostru; și așa cum e cu reglementarea conflictului transnistrean, noi trebuie să lucrăm pas cu pas ca toată discuția aceasta să ajungă la un bun sfârșit.”

Europa Liberă: Cum priviți Dvs. concret chestiunea înlocuirii trupelor pacificatoare ale Rusiei printr-o misiune internațională cu caracter civil?

Claus Neukirch: „Dacă toate părțile sunt de acord, atunci și aceasta este posibil.”

Europa Liberă: Dar un consens credeți că poate fi găsit pe marginea acestui subiect?

Claus Neukirch: „Cred că consensul pentru rezolvarea tuturor problemelor e posibil de găsit. Eu nu spun că asta va fi ușor sau că asta se va întâmpla în timpul apropiat, dar este posibil și noi trebuie să lucrăm în direcția aceasta ca să avem un consens, să avem reglementare pentru conflictul transnistrean din toate aspectele.”

***

Europa Liberă: L-am întrebat cum se văd evoluțiile din acest an din perspectiva malului stâng al Nistrului pe jurnalistul și analistul politic Grigori Volovoi, directorul portalului Dnestr TV și a postului de televiziune cu același nume.

Europa Liberă: Despre anul 2018 OSCE și alți mediatori în formatul 5+2 spun că a fost unul foarte productiv și că sunt multe rezultate bune în relațiile dintre Chişinău și Tiraspol. Pe de altă parte, există și mulți critici a ceea ce s-a întâmplat, în particular experții moldoveni spun că Chişinăul a cedat Tiraspolului mai multe pârghii și atribute ale suveranității. Care credeți că sunt cele mai importante evenimente ale anului 2018?

Grigori Volovoi

​Grigori Volovoi: „Criticilor despre care vorbiți le-aș recomanda să-și amintească despre vorba populară care spune că nu poți să primești ceva fără să oferi nimic în schimb. În orice situație procesul de negocieri presupune un compromis.

Dacă e să vorbim despre relația dintre Republica Moldova și Transnistria, putem spune că acum se observă o atragere foarte puternică a Transnistriei în câmpul legal al Republicii Moldova. Acest lucru nu este un secret și a început nu în 2018, ci mult mai devreme, atunci când pe teritoriul Transnistriei au apărut vameșii moldoveni. Acum acest lucru se amplifică și eliberarea de numere neutre împreună cu permisul de conducere moldovenesc și pașaportul tehnic cu revizia tehnică moldovenească confirmă încă o dată această tendință. Deja peste 3000 mașini circulă cu numere neutre și înțeleg că rândul este deja rezervat până la sfârșitul anului viitor.

În principiu, văd multe lucruri pozitive în aceste relații. Singura chestie este că nu trebuie să uităm care sunt cauzele care determină partea transnistreană să meargă pe această cale. Iar principala cauză ține, în opinia mea, de componenta economică în primul rând. Ideea este că firma despre care astăzi nimeni nu se mai rușinează să spună că de facto conduce Transnistria, adică firma monopolist Sheriff, este interesată de extinderea activităților sale comerciale și de legitimizarea acestor activități. Și cred că situația legată de obținerea licenței de emisie pe teritoriul Republicii Moldova a InterDnestrCom este o dovadă în plus în acest sens.

Eu cred că anul 2019 va fi anul în care aceste tendințe se vor accentua. Deși există și unele simptome alarmante și acestea nu pot să nu deranjeze societatea transnistreană care are ca obiectiv alt vector de dezvoltare.”

Europa Liberă: Ce aveți în vedere atunci când vorbiți despre simptome îngrijorătoare?

Grigori Volovoi: „Acum la noi se observă o dezvoltare tot mai mare a așa-numitului vector pro-occidental. Și acest lucru poate fi înțeles – acolo unde se păstrează banii oamenilor de afaceri, acolo și este obiectivul lor principal și în direcția respectivă va fi și „comandată muzica”. ”

Europa Liberă: Vorbiți acum despre Transnistria? Este oarecum surprinzător, pentru că aici a existat mereu o orientare pro-rusească…

Grigori Volovoi: „E ca și cum Transnistria ar avea două învelișuri. La fel ca la boabele de cafea, unde primul strat e cafeină, iar mai jos e altceva – unul te energizează, iar altul te face să adormi. La fel e și cu Transnistria – stratul de la suprafață este vectorul pro-rusesc și despre asta vorbesc oficial toți, începând cu Vadim Krasnoselski – despre faptul că scopul nostru principal este independența și așa mai departe.

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski

Însă forța principală care mișcă lucrurile este totuși vectorul pro-occidental, pentru că economia este legată de piața europeană, adică de Occident și multe lucruri acum sunt pro-occidentale, chiar și contactele cu diplomații occidentali sunt mai dese. În același spirit sunt și ultimele declarații ale Moldovei, ale Cristinei Lesnic, legate de faptul că procesele integraționiste în Republica Moldova vor avea loc deja și în plan politic și că un astfel de document se elaborează deja. Și, din câte înțeleg, aceste pachete de reglementare vor fi examinate fără a pune interesele Rusiei în prim-plan. Adică se poate spune că a apărut deja și o anumită respingere a vectorului estic chiar și în procesul de negocieri.”

Europa Liberă: Dle Volovoi, dar este puțin probabil ca Rusia să fie de acord să fie lăsată într-o parte în acest proces și să nu participe. Mai ales că de Republica Moldova și de problematica transnistreană se ocupă în Rusia un personaj atât de influent cum este Dmitri Kozak.

​Grigori Volovoi: „Dar haideți să ne gândim – ce poate face Rusia dacă Tiraspolul va începe să joace după propriile lui reguli? Să închidă țeava de gaze? Puțin probabil. Are ea alte pârghii de influență? Practic nu are. Adică în principiu Rusia acum mizează pe Chişinău, și nu pe Tiraspol. Rusia acum urmărește să vadă cu ce se vor termina alegerile în Parlamentul moldovenesc fixate pentru luna februarie. De asta va depinde cum vor fi construite în perspectivă relațiile moldo-ruse și de asta va depinde și soluționarea problemei transnistrene.

Dar în general se poate spune că Tiraspolul acum nu duce o politică prea pro-rusească. Puteți să vedeți chiar și exemplul ultimului pachet de documente care a fost aprobat, despre care Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova, a declarat fără jenă că rușii nici nu au fost informați, a fost o surpriză pentru ei. La fel cum a fost și în cazul deschiderii podului de la Gura Bâcului și așa mai departe.

Adică pe cei care spun că „Chişinăul pierde multe” eu îi întreb: „Dar ce a câștigat în schimb Transnistria?”. Pentru că soluționarea chestiunii numerelor de înmatriculare este doar partea de la suprafață a aisbergului. Însă partea cea mai importantă a acestei probleme despre care Transnistria a vorbit de la bun început era acordarea de astfel de numere pentru așa-numitele TIR-uri, în așa fel încât transportatorii transnistreni să aibă posibilitatea de a transporta mărfuri la nivel internațional. Și această problemă nu a fost soluționată. Și nici nu va fi soluționată. Pentru că a început această intrare în câmpul legal al Republicii Moldova a transportului, așa că nu mai are sens – acum vor fi de facto numere moldovenești și chestiunea aceasta va muri cu încetul de la sine.

În aşteptarea numerelor neutre de înmatriculare

Adică reiese că Transnistria face cedări foarte importante, înțelegând că pe de o parte este Ucraina, care pune condiții foarte dure, iar pe de altă parte este Republica Moldova. Iar Rusia, apropo, vorbește mereu despre faptul că Republica Moldova trebuie să fie un stat unitar în frontierele din momentul destrămării URSS. Eu nu am auzit alte variante până acum din Rusia. Adică ei văd Transnistria în componența Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ați amintit de Ucraina. Ucraina a introdus în noiembrie legea marțială la frontiera cu regiunea transnistreană. Credeți că a avut raționamente să o facă? Și de ce Tiraspolul a reacționat atât de silențios și de calm la acest gest?

Grigori Volovoi: „Pentru că în principiu Tiraspolul nu are motive să reacționeze mai serios. Ucraina a introdus legea marțială în regiunile pe care le consideră cu un risc sporit. Dar este ilar ca Transnistria să fie considerată o zonă de potențial pericol pentru Ucraina. Eu cred că aici sunt mai mult raționamente politice pentru președintele Ucrainei Petro Poroșenko, care apropo a locuit și a învățat la Bender și care știe foarte bine ce „forță”, cu ghilimele de rigoare, reprezintă contingentul rusesc de aici.

În Transnistria armata rusească nu are avioane, nu are elicoptere, nu are niciun fel de armament serios pentru a putea face operațiuni ofensive. Adică e o prostie să te aștepți la o ofensivă împotriva Ucrainei din partea grupării militare rusești din Transnistria, în mod categoric.”

Europa Liberă: Ați mai amintit și un nume foarte interesant – Vladimir Plahotniuc. S-a vorbit mult pe parcursul acestui an despre rolul lui și a lui Victor Gușan, și despre rolul înțelegerilor dintre cei doi oligarhi în acordurile la care s-a ajuns între Chişinău și Tiraspol. Credeți că există ceva adevăr în spatele acestor discuții?

Grigori Volovoi: „Da, eu cred că există circumstanțe reale. Eu în general consider că este o acțiune profund antistatală atunci când puterea în stat este acaparată de oligarhi. Și nu sunt cuvintele mele că Moldova este un stat capturat – sunt cuvintele unor europeni de rang înalt. Nu sunt cuvintele mele că Transnistria a fost de facto acaparată de Victor Gușan, conducătorul firmei Sheriff. Amintesc că Transnistria este republică prezidențială, spre deosebire de Republica Moldova, care este parlamentară. Adică președintele aici este figura-cheie. Însă la noi președintele Vadim Krasnoselski practic nu rezolvă problemele-cheie. Se creează impresia că primește niște indicații pe care apoi le execută.

Un exemplu concret – el declara recent că nu are sens să se întâlnească cu președintele Republicii Moldova Igor Dodon, pentru că agenda nu este stabilită și nu sunt chestiuni concrete de discutat, pentru că nu există pârghii concrete pentru realizarea deciziilor. Și nu trec nici două săptămâni și vedem anunțul oficial că va avea loc întâlnirea de la Bender, întâlnire care are deja și o agendă stabilită. Întrebarea este – cine este persoana care zice mai întâi „A” și apoi „B”, care zice mai întâi că-i alb și mai apoi că-i negru? E o situația cam confuză, de parcă ar fi o dublă conducere. Așa ceva nu poate exista într-un stat unde puterea este o verticală dură.

Așa că rolul oligarhilor în soluționarea problemelor a fost mereu discutabil în viziunea mea, m-am pronunțat întotdeauna împotrivă, din simplul motiv că oligarhii decid pe marginea unor proiecte de business, nu decid reieșind din interesele statului. Ei prin treburile statului își acoperă proiectele de business.”

Europa Liberă: Tiraspolul vorbește despre o creștere economică destul de mare în acest an – o creștere de 19 la sută, exporturile au crescut cu 30 la sută și, detaliu interesant, pe acest fundal exportul în Rusia a scăzut cu 2 la sută. De unde vine această anumită îmbunătățire a situației economice în Transnistria și în ce măsură aceasta este simțită de oamenii de rând?

Grigori Volovoi: „Pentru început trebuie să menționăm că statistica este o chestiune fină și șmecheră. Se pot face calculele în așa fel încât indicatorii să arate de parcă toată lumea s-ar scălda în ciocolată, dar în realitate toți să umble fără pantaloni. Mie mi se pare că statistica transnistreană trece acum exact printr-un astfel de moment.

Să ne amintim de exemplu de programul de creare a locurilor de muncă, anunțat de Vadim Krasnoselski când candida la funcția de președinte – el promitea atunci că vor fi create 15 mii de locuri de muncă. Și acum ei încearcă să ne arate că aceste locuri de muncă sunt create, chiar în ritmuri accelerate. Dar, de fapt, dacă e să analizăm mai bine statistica se poate vedea că au fost create minus o mie și ceva de locuri de muncă. Deci, este vorba despre manipulări.

Ceea ce spuneți și Dvs. legat de importuri și exporturi, de creșterea industriei, pot spune și eu că da, cifrele arată că o creștere în ruble într-adevăr există. Dar dacă aceleași lucruri ar fi ilustrate în prețuri comparate, lucrurile ar sta cu totul diferit. De exemplu în 2017 cursul era 11 ruble și ceva. În 2018 cursul este de 16,30 ruble. Volumul creșterii industriale este de minim 30 la sută, dacă e să calculăm în ruble. Și care e diferența de curs? Cam tot pe acolo. Deci, eu nu cred în statistica noastră, pentru că această statistică ridică multe semne de întrebare. Iar date deschise la noi din păcate nu există, date care să poată fi studiate de jurnaliști, este foarte greu să obții acces la așa ceva.

În Transnistria acum este o situație foarte complicată. Sunt strânse șuruburile pe cât este posibil. Și oamenii nu trăiesc acea bucurie extatică pe care ar trebui să o aibă de la o viață mai bună. Eu știu că a scăzut foarte mult nivelul de trai, mai ales după schimbarea cursului dolarului. Acum la noi cresc tarifele la servicii, au fost anulate multe facilități, adică situația se înrăutățește continuu. În plus, au crescut prețurile la carburanți, deși firma monopolist furnizoare de produse petroliere nu plătește accize, spre deosebire de furnizorii moldoveni. Adică aici combustibilul ar trebui să fie considerabil mai ieftin decât în Republica Moldova. Iar scumpirea benzinei și motorinei produce imediat efect în lanț și duce la scumpirea produselor și serviciilor. Adică anul 2019 pentru transnistreni va fi unul în care viața se va scumpi.”

Europa Liberă: Ați amintit despre rolul jurnaliștilor. În acest sens anul 2018 nu a fost deloc unul foarte bun în regiunea transnistreană – a fost închis ziarul Profsoiuznîe Vesti, și asupra portalului Dnestr TV s-au exercitat presiuni. Cum stă regiunea transnistreană la capitolul libertatea cuvântului?

​Grigori Volovoi: „Cu libertatea cuvântului la noi totul e în regulă – cuvinte avem, însă libertate nu prea. Se prezintă doar adevăruri parțiale despre evenimente, or asta nu mai este adevăr. De exemplu, se poate relata despre un eveniment, despre succesele puterii, dar nu veți găsi nicăieri în presa oficială nimic despre problemele cu care se confruntă această putere. Poate doar pe rețelele de socializare se poate citi despre probleme sau despre întrebările pe care le ridică anumite acțiuni ale executivului – acesta este singurul loc unde oamenii își pot spune oful. În altă parte nu se mai poate.

La noi au mai rămas independente practic doar ziarul Dobrîi Deni și portalul DnestrTV, care recent a fost amendat cu echivalentul a 3000 de dolari pentru un articol despre Banca centrală de la Tiraspol. Astfel se încearcă închiderea mass-media independente, închiderea vocilor incomode.

Mai mult decât atât, înțelegând că nemulțumirea oamenilor crește, iar alegerile sunt nu foarte departe – deja mai mult de jumătate de mandat a trecut – acum în Transnistria se adoptă un șir de legi care vor reduce considerabil libertatea de expresie. Se adoptă legea cu privire la calomnie, care prevede răspundere penală mergând până la detenție și amenzi considerabile, foarte mari, pentru calomnia la adresa președintelui sau a funcționarilor. Înțelegeți ce înseamnă asta? Orice funcționar poate da în judecată cu orice ocazie, sub pretextul că a fost jignit sau calomniat.

Mai există și alte simptome îngrijorătoare, de exemplu legate de activitatea organizațiilor neguvernamentale care sunt finanțate din străinătate. Noi avem acum cazul Centrului Apriori, care a fost verificat de procuratură care a constatat că centrul trebuie să funcționeze ca agent străin, pe motiv că a oferit platforma sa pentru discutarea unor chestiuni cu rezonanță social-politică.

Adică la noi acum are loc un atac împotriva normelor democratice, atac care se vede cu ochiul liber. Activitatea jurnaliștilor în aceste condiții este tot mai dificilă și mai dificilă, iar accesul la informație lipsește de tot.”

Europa Liberă: Dle Volovoi, cum vedeți anul 2019 în sensul negocierilor politice, în sensul relațiilor dintre Chişinău și Tiraspol? Este foarte interesantă și soarta celor două mandate pe care noul sistem electoral mixt l-a prevăzut pentru Transnistria în parlamentul de la Chişinău.

​Grigori Volovoi: „Este clar că procesele reintegraționiste vor continua. Orice ar spune cei de la Tiraspol despre independență și alte lucruri, se vede deja cu ochiul neînarmat că procesele reintegraționiste iau turații și nu mai pot fi evitate. Mai ales că și Igor Dodon, și actuala conducere a Republicii Moldova din Parlament înțeleg că Transnistria intră tot mai mult și mai mult în sfera de influență a Moldovei. Aici există înțelegere deplină între ei.

La ce ne putem aștepta în 2019? Desigur că la consolidarea procesului de negocieri. Eu mi-aș dori ca acesta să aibă loc cu participarea tuturor părților în formatul 5+2, iar aceste lucruri să fie înțelese nu doar la nivel de politicieni, dar și la nivelul oamenilor de rând. Pentru că oamenii de rând sunt rupți de procesul de negocieri și nu știu în ce direcție se mișcă acesta și cum evoluează lucrurile. Gândurile acestea despre reintegrare, pe care le formulez eu acum, la noi, în Transnistria, sunt percepute ca fiind destul de complicate și oamenii de aici au deja anumite stereotipuri formate. Vă amintiți ce vă spuneam despre faptul că Vadim Krasnoselski repetă adesea că noi suntem stat independent, că noi luptăm pentru a obține independența, că noi aspirăm să mergem către Rusia și așa mai departe. Iar pe de altă parte, la nivel mai jos lucrurile stau cu totul altfel.

Adică anul va fi unul complicat, va fi un an al încercărilor. Eu mi-aș dori ca Chişinăul să iasă demn din alegeri, să fie un Parlament pro-moldovenesc, care să se gândească la statalitatea Moldovei. Este un lucru de primă importanță pentru că Transnistria totuși până acum se teme de așa-numita unire, și cred că există și baze pentru această îngrijorare. Dar, în mare, cred că este un an al speranțelor pentru viitor.”

Europa Liberă: Dar despre cele două mandate se știe ceva? Ar fi trebuit să aibă loc deja unele pregătiri pentru înaintarea candidaturilor…

Grigori Volovoi: „În mod sigur există deja candidați care se gândesc că ar putea ocupa aceste două mandate. Din rândul transnistrenilor nu am auzit să existe candidaturi serioase – sunt unele zvonuri, însă lucruri concrete cred că vor apărea doar odată cu începerea campaniei electorale.

În principiu, doi oameni pentru Transnistria pentru actualul Parlament nu sunt suficienți pentru a-i reprezenta interesele. Și în general Parlamentul moldovenesc are nevoie de o reformare complexă – este nevoie de o reformă cu o reprezentare echitabilă și proporțională a Transnistriei, poate și a Găgăuziei, ca să fie cu adevărat un Parlament multinațional care să țină cont de interesele tuturor. Și atunci va fi posibil un compromis spre binele dezvoltării statalității Republicii Moldova.”

***

Europa Liberă: Mai mulți analiști din comunitatea de experți de la Chişinău, susținuți și de cei din Occident, au semnalat pe parcursul anului faptul că pașii mici despre care vorbesc mediatorii nu duc atât la o reglementare a conflictului transnistrean, cât la o tot mai mare legitimare a administrației separatiste de la Tiraspol. Expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, explică, într-un interviu acordat Linei Grâu, de unde vin aceste îngrijorări.

Ion Tăbârţă

​Ion Tăbârță: „Un an cu aparențe pozitive, dar, totodată, un an care a adus o anumită confuzie. Anul 2018 mai degrabă a fost o continuare, o inerție a anului 2017. Anume atunci au fost semnate acele protocoale drept rezultat al așa-numitului pachet Berlin Plus, iar în 2018 noi am avut implementarea acestor protocoale.

Deocamdată, nu este clar până la urmă ce se implementează, ce nu se implementează. Desigur că semnarea acelor documente de la finele anului trecut, plus un document la începutul anului 2018, ne referim la circulația mașinilor din regiunea transnistreană cu plăcuțe neutre, aceste documente se referă la cetățenii de rând, ceea ce este un lucru benefic. Dar, totodată, deocamdată nu s-a umblat la aspectele globale ale conflictului transnistrean.

Toată lumea este conștientă că soluționarea ține de două momente: statutul politic al regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova sau, în general, statutul acestei regiuni; și al doilea moment se referă la armata rusă din regiunea transnistreană. Or, deocamdată, aceste probleme nicidecum nu au fost abordate. Am avut doar anumite declarații. Am avut această președinție a OSCE a Italiei, care cumva a făcut jocul sau elogiat influența factorului rusesc în regiunea transnistreană. Cu ce a venit nou președinția italiană a OSCE tot nu prea este clar.

Revenind la deciziile din anul 2018, da, ele au și anumite aspecte benefice. Desigur ne referim la școli, dar și aici trebuie să recunoaștem că decizia se implementează parțial. Da, avem această problemă a fermierilor care este în proces de soluționare, însă nu putem să vorbim că într-adevăr a fost soluționată problema. În rest, avem doar moment de inițiere.

Da, desigur, dacă să ne referim la regiunea transnistreană, ei au căpătat acest drept de a circula cu mașinile lor în statele Uniunii Europene și nu numai ale Uniunii Europene, dar, totodată, avem și această apostilare a diplomelor emise de Universitatea Taras Șevcenko din Tiraspol, dar și aici încă nu prea este clar acest mecanism.

De aceea, deocamdată, să venim cu anumite concluzii pertinente referitor la anul 2018 despre o anumită influență benefică este cred că prematur. Problemele nici pe departe nu sunt soluționate, ele fiind amânate pentru mai târziu.”

Europa Liberă: În ceea ce privește aceste opt protocoale dintre Chișinău și Tiraspol, ele au fost salutate și la ministeriala OSCE de la Milano din acest an și șeful Misiunii OSCE a vorbit într-un interviu pe care ni l-a acordat despre aceste documente, vorbea despre faptul că sunt „pași mici”, care pot să ducă către succes, către o reglementare de jos a conflictului.

Ion Tăbârță: „Deocamdată, acești „pași mici” nu duc spre reglementarea politică a conflictului transnistrean. Acești pași mai degrabă rezolvă anumite probleme curente ale oamenilor din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Dar revenind la acel protocol referitor la școlile moldovenești, într-adevăr, câștigul este că ele plătesc acel preț, redus, nu vreau să zic simbolic, pentru arendă. În schimb, sunt probleme cu plata la serviciile comunale, pentru că plătesc mai mult. Și în al doilea rând, noi nici pe departe nu avem libera circulație a elevilor. Circulația este doar cu o informare prealabilă a așa-numitelor structuri de acolo și, totodată, este problema cu aprovizionarea cu toate cele necesare pentru procesul didactic. Acest protocol nici pe departe nu este implementat în totalitate, doar parțial, și acest lucru a fost clar la acea discuție de la Roma, la reuniunea OSCE, în discuția dintre reprezentantul regiunii de acolo, dl Ignatiev și vicepremierul Chișinăului pentru reintegrare, dna Cristina Lesnic.

### Vezi și... ### Drepturile omului pe înțelesul elevilor din Bender şi Grigoriopol (FOTO/ VIDEO)

Sigur este o abordare optimistă a dlui ambasador, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova. Este evident că dlui cumva va vedea culorile în nuanțe mai pozitive, pentru că, trebuie să recunoaștem, OSCE are nevoie de istorii de succes, iar conflictul transnistrean, în opinia OSCE, poate deveni o astfel de istorie.

Referitor la suveranitate, și aici putem să discutăm, pentru că toate aceste decizii nu întorc Tiraspolul sub suveranitatea, sub controlul constituțional al Chișinăului. Mai degrabă dau impresia de întoarcere, însă în realitate Tiraspolul reușește să rupă de la Chișinău anumite elemente de suveranitate. Problema este că, da, pe de o parte, avem acest aspect pozitiv – se soluționează problemele oamenilor, dar, pe de altă parte, Chișinăul nu-și întoarce controlul său constituțional asupra teritoriului din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Dle Tăbârță, un alt aspect despre care s-a vorbit în surdină anul acesta și mai puțin oficial este faptul că aceste documente și progresele respective s-au făcut, ca să zic așa, la mica înțelegere dintre Vladimir Plahotniuc și șeful concernului Sheriff de la Tiraspol, Victor Gușan. În ce măsură acestea sunt lucruri care contează pentru o evoluție pozitivă, așa cum spune toată lumea?

Ion Tăbârță: „În cazul în care avem aspectul personalizat al soluționării unei problematici, niciodată nu este un lucru pozitiv. În cazul de față când liderul unui partid, chiar fiind liderul partidului de guvernământ, dă de înțeles că de fapt el este cel care a hotărât semnarea acestor documente de la finele anului trecut, nu mi se pare un lucru OK. Nu este exclus ca aceste persoane să aibă și anumite înțelegeri ascunse.

Noi nu știm, până la urmă, care este esența înțelegerilor dintre Victor Gușan și Vladimir Plahotniuc. Pentru că avem situații din alți ani când la fel am avut anumite înțelegeri în culise, care, de fapt, nu au fost nici în beneficiul Republicii Moldova, dar nu au fost nici în beneficiul regiunii transnistrene. Ne referim la acea schemă legată de domeniul energetic, când a apărut peste noapte o firmă-căpușă, Energocapital, care, pur și simplu, strângea niște bani în calitate de intermediar. Și acest lucru s-a întâmplat tot datorită înțelegerilor dintre factori decizionali de la Chișinău, sau anumite persoane de la Chișinău, și factorul decizional de la Tiraspol, care pe atunci era dl Șevciuk.

### Vezi și... ### Chișinăul caută furnizori de electricitate pentru 2018

De aceea, noi nu știm, până la urmă, care este esența acestor înțelegeri, care este miza adevărată, dacă miza este reglementarea transnistreană sau poate adevărata miză sunt anumite înțelegeri de ordin economic.

Deja se vorbea în spațiul public că firma Sheriff a primit licență de a comercializa produse petroliere aici, în dreapta Nistrului. Se vorbea despre anumiți politicieni din Republica Moldova, care ar fi devenit acționari la Sheriff. Deocamdată, asta este în zona culiselor, zvonurilor, dar la sigur în momentul în care avem înțelegeri între două persoane, astfel de speculații au dreptul să existe și există nu fără temei.”

Europa Liberă: Și pe final, dle Tăbârță, voiam să vă întreb: credeți că 2019 ar putea să aducă soluții de reintegrare în spiritul integrității și suveranității Republicii Moldova?

Ion Tăbârță: „Misiunea Chișinăului este foarte și foarte dificilă. În anul 2019, dacă vor fi pași spre reglementarea politică, atunci mie îmi vine greu să cred că vor fi în favoarea Chișinăului.

Trebuie să înțelegem un factor esențial, și anume: Partidul Socialiștilor și președintele Dodon, de fapt, nu reprezintă interesele Chișinăului în discuțiile cu Tiraspolul sau cu alți actori externi, dar mai degrabă reprezintă interesele Tiraspolului în discuțiile cu Chișinăul aici, la Chișinău. Pentru că acele modele de soluționare propuse de socialiști sau venite pe filiera socialiștilor cu inspirație pro-rusă nu sunt în interesele Chișinăului. Sunt în interesele Tiraspolului, sunt în interesele Moscovei.

Chiar s-a vorbit și despre un anumit document elaborat de consilierul președintelui pe reglementarea transnistreană, dl Vasili Șova. Este un document arhi-secret, pe care l-a arătat mai multor parteneri externi, despre care se vorbește că, de fapt, nu ar fi fost elaborat aici, la Chișinău, dar a fost elaborat tot de Moscova.

Așa că, dacă să vorbim despre 2019, și despre rezultatul alegerilor, o schimbare în actualul statu-quo în soluționarea transnistreană, atunci mai degrabă poate veni pe această filieră pro-rusă. Pentru că Chișinăul, deocamdată, nu are pârghii suficiente pentru a impune un plan de reglementare care i-ar fi convenabil, ca regiunea transnistreană să se întoarcă sub controlul constituțional, fără ca să fi cedat din suveranitatea națională a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.