Între căutarea susținerii în Occident și avalanșa demisiilor din sistem

Retrospectiva săptămânii politice cu jurnalistul Artur Corghencea și comentatorul politic Vlad Țurcanu.

Săptămâna care încheie luna de rodaj a alianței parlamentare pune la încercare răbdarea galeriei care urmărește din tribune promisa decapturare a statului. Această părere o împărtășesc la unison mai mulți comentatori politici pe care i-am rugat să tragă o imaginară linie de bilanț.

Your browser doesn’t support HTML5

Retrospectiva politică a săptămânii

Jurnalistul Artur Corghencea, până nu demult director de știri la PRO TV Chișinău, consideră că avalanșa demiterilor are deja efect benefic, dar nu a zdruncinat suficient de mult cetatea zidită de guvernarea precedentă.

Artur Corghencea

Artur Corghencea: „Cu siguranță, Kroll 2, publicarea raportului, este prima știre. A doua probabil ar fi demiterea primarului interimar, urmată de alte demiteri în instituțiile statului, cum ar fi Comisia Electorală Centrală sau tot felul de autorități.”

Europa Liberă: De ce Ruslan Codreanu intră în acest context? Sau nu intră?

Artur Corghencea: „Intră, din cauză că, după părerea mea, crearea unei alianțe PSRM-PL în Consiliul Municipal cumva sugerează faptul că s-a pornit un tăvălug de evenimente care ar putea să ajungă destul de departe.”

Europa Liberă: Cum credeți, s-a fisurat deja zidul de beton al birocrației, construit de guvernarea precedentă?

Am impresia că încă mulți funcționari consideră că ei vor scăpa nepedepsiți, nu văd un pericol evident pentru propriile funcții...

Artur Corghencea: „Am impresia că încă este destul de puternic. Faptul că Eduard Harunjen și Adriana Bețișor au organizat o conferință de presă în care să vorbească despre acțiunile sau inacțiunile Procuraturii legate de ceea ce prevede raportul Kroll arată că încă e destul de puternic sistemul full organizat, pus la punct de PD. Și am impresia că încă mulți funcționari consideră că ei vor scăpa nepedepsiți, nu văd un pericol evident pentru propriile poziții, pentru propriile funcții.”

Europa Liberă: Ei se simt la adăpostul legii, se simt la adăpostul vechilor patroni? Cum tălmăciți Dvs. această siguranță, de bună seamă, afișată de mulți dintre funcționari?

Artur Corghencea: „Senzația mea este că noul Guvern este obligat, spre deosebire de precedentul, din mai multe puncte de vedere, să respecte legea, inclusiv în ceea ce privește demiterea funcționarilor, inclusiv în ceea ce privește pornirea de anchete sau de dosare. Și atunci știi sigur că ei n-au să poată să se folosească de instrumentele folosite de Guvernul precedent, când Procuratura putea să devină o bâtă în lupta politică și, respectiv, poți fi sigur că n-ai să pățești nimic.”

Analistul Vlad Țurcanu consideră că noul executiv de la Chișinău a demarat suficient de convingător în stabilirea bunelor relații cu partenerii strategici occidentali și asta i-ar putea oferi perna de oxigen atât de necesară.

Vlad Țurcanu

Vlad Țurcanu: „M-aș îndrepta și spre vizitele pe care Maia Sandu le-a făcut la București și la Bruxelles, pentru că în felul acesta Guvernul ei încearcă să prefigureze niște linii de cooperare atât cu Uniunea Europeană, cât și cu România. Și cred că, în funcție de această deschidere pe care și-o dorește Republica Moldova din partea Uniunii Europene, lucrurile ar putea evolua, și de succesele pe această dimensiune depinde și stabilitatea coaliției dintre PSRM și Blocul ACUM, pentru că și socialiștii sunt interesați ca oamenii să simtă rezultatele acestei asocieri dintre stânga și dreapta.”

Europa Liberă: Dar cât de disponibil va fi Chișinăul să accelereze, de exemplu, gazoductul, interconexiunea electrică și alte lucruri care se spune că s-ar fi sabotat în mod intenționat pe la Chișinău?

Nu mă aștept ca proiectele mari, de rezonanță să capete turații în perioada următoare, pentru că ele au stat pe loc prea multă vreme...

Vlad Țurcanu: „Eu nu mă aștept ca proiectele mari, de rezonanță să capete turații în perioada următoare, pentru că ele într-adevăr au stat pe loc prea multă vreme din cauze pe care nu le discutăm aici, dar sunt și obiective, și subiective. Cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, pentru ca Republica Moldova să poată să fie tratată cu încredere dinspre Occident este ca aici, în Republica Moldova, să se producă ceva ieșit din comun în sensul pozitiv al cuvântului, pentru ca la București, la Bruxelles, la Washington să se ridice niște sprâncene și ca Republica Moldova se reintre în planurile celor mari, pentru că acum nu se găsește în planurile acelea care vizează cu totul alte dosare, inclusiv internaționale.”