Modificările legilor justiției au trecut cu viteza fulgerului de Comisia juridică și au ajuns în discuția deputaților. Aceștia au dezbătut în plen, la tribună sau pe scenă, pe holurile parlamentului sau, cum au făcut cei din opoziție, în stradă, alături de protestatari, modificările celor trei legi: a organizării judecătorești, a statutului judecătorilor și procurorilor și a Consiliului Superior al Magistraturii.
Your browser doesn’t support HTML5
România. Legile justiției se adaptează corupților
Aceste legi au fost declarate parțial neconstituționale în ianuarie și februarie după ce întreg anul trecut au avut loc proteste în stradă sau în Parlament împotriva grabei cu care alianța guvernamentală forțează adoptare lor. Proiectele au revenit de la Curtea Constituțională, Valer Dorneanu, președintele acesteia, afirmând că principalele critici admise au fost cele care vizau răspunderea magistratului. Judecătorii constituționali au cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credințe și a gravei neglijențe. Dorneanu spunea, de asemenea, că unele critici din partea PNL referitoare la competența președintelui de numire a procutorilor ar fi fost neîntemeiate însă că au cerut o mai bună definire „a împărțirii atribuțiilor între CSM și președinte.” Majoritatea guvernamentală din Camera Deputaților a decis că singura definiție acceptabilă a acestei relații este înlăturarea președintelui din procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație, lăsând procedura pe mâna Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, președintele nu mai poate respinge numirea procurorilor și a judecătorilor simpli. În vechea lege președintele putea refuza o dată aceste numiri, însă noul text pur și simplu anulează acest articol fără a pune ceva în loc.
Deși ar fi trebuit să dezbată doar articolele retrimise în legislativ de Curtea Constituțională, senatorul PSD Șerban Nicolae a propus și alte modificări. Șerban Nicolae este, alături de fostul ministru Florin Iordache, unul dintre cei care au reluat toamna trecută discuția pe marginea pachetului de legi ale justiției. El propunea atunci zeci de amendamente, multe vizând statutul și responsabilitatea magistraților. A venit și de astădată cu un pachet de modificări, altele decât cele cerute de judecătorii constituționali, stârnind nu doar protestele opoziției, ci și pe ale lui Florin Iordache. Cu toate acestea, modificările lui Șerban Nicolae vor fi discutate în Senat, care e cameră decizională și are votul decisiv. Senatorii pot depune amendamente până joi după-amiază pentru a putea fi dezbătute în comisia specială. Aceasta va redacta raportul până luni când e posibil să fie votate și în Senat, încheind astfel ciclul legislativ al proiectelor.
Modificările în dezbaterea parlamentului reiau marotele dirijiste ale coaliției guvernamentale dovedind încă o dată că liderii PSD și ALDE nu sunt preocupați de promisele majorări salariale (în fapt niște ficțiuni propagandistice), nici de discuțiile despre reducerea sau chiar eliminarea pensiilor speciale și în general de nimic care să aibă de-a face cu viața alegătorilor, ci de anularea influenței președintelui țării în numirile la vârf din justiție, de restructurarea balanței de putere între legislativ și justiție, de stabilirea unor pârghii politice de influență și de controlul instanțelor care se ocupă de dosarele politicienilor și ale acoliților acestora. Drumul către aceste obiective este pavat cu bune intenții: sistemul judiciar devine mai transparent, eroarea judiciară este redefinită. S-a decis ca inspecția judiciară să stabilească dacă magistratul e vinovat de malpraxis, iar tribunalul va stabili și prejudiciul care urmează să fie plătit în maxim un an după anunțarea hotărârii definitive. Dar membrii opoziției susțin că aceste măsuri sunt doar perdelele de fum care ascund intenția membriilor coaliției guvernamentale de a prelua controlul total al justiției.
Unii spun că aceste obiecții ar fi simple speculații politicianiste pentru discreditarea alianței PSD-ALDE care acum, cu un an înaintea alegerilor pentru Parlamentul european și pentru președinție, încă stă bine în sondaje, însă graba cu care politicienii acestor partide trec legile justiției prin Parlament dă de gândit și continuă să-i scoată pe oameni în stradă. La rândul lor, politicienii din opoziție încearcă să blocheze procesul fie prin boicotarea votului, ca deputații USR care au ieșit la scenă deschisă cu tricouri pe care scria „fără penali”, fie prin contestarea legilor la Curtea Constituțională, cum au anunțat membrii PNL că o vor face. Ar fi vorba, spunea Raluca Turcan, prim-vicepreședinta partidului, despre prevederile care îl înlătură pe președinte din ecuația numirii magistraților în funcții-cheie și despre cele care prevăd posibilitatea pensionării după 20 de ani de activitate profesională. Unul dintre efectele perverse ale acestei măsuri ar fi blocarea marilor dosare pentru că pensionarea unui judecător implicat în dosar ar însemna reluarea acestuia de la zero. Sunt în această situație mii de magistrați care, atrași de pensiile speciale și de compensații, și-ar putea depune cererile de a doua zi după publicarea noilor legi. Ar fi o stratagemă prin care deciziile judecătorești sunt amânate în speranța prescrierii faptei sau, de ce nu, a unei noi modificări legislative care să-i deculpabilizeze pe făptași.
Printr-o coincidență deloc întâmplătoare, modificările la legile justiției sunt adoptate chiar în zilele în care liderii celor două partide sunt chemați la Înalta Curte de Casație pentru a da socoteală în dosare instrumentate de Direcția Anticorupție. Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual. El trebuie să le explice judecătorilor cum se face că din 2006 până în 2012, deci pe când era șeful Consiliului Județean și al PSD Teleorman, mai multe angajate ale Direcției pentru Protecția Copilului din Teleorman munceau de fapt pentru partid. Dosarul a fost reluat de la zero pe baza unor chichițe avocățești: unul dintre inculpați a renunțat la judecarea prin procedură simplificată (adică renunțarea la proba cu înscrisuri) iar fosta soție a lui Dragnea a invocat o excepție de neconstituționalitate referitoare la calitatea sa de funcționar public. Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă și trebuie să le explice judecătorilor în dosarul referitor la retrocedarea pădurilor din Snagov, dosar în care sunt judecați și prințul Paul, Remus Truică sau Tal Silberstein.
Graba coaliției guvernamentale și tonul ultimativ al partidelor de opoziție sunt determinate nu doar de impactul pe care l-ar putea avea aceste modificări asupra dosarelor aflate deja pe rol, ci și de iminența adoptării altor reglementări în justiție. Invocând cum a făcut-o și în cazul noilor modificări ale legilor justiției, miile de dosare aflate la CEDO, Tudorel Toader, ministrul Justiției a anunțat marți că va fi adoptată o decizie de despăgubire a deținuților eliberați conform Legii recursului compensatoriu.
Aceștia urmează să primească între cinci și opt euro pe zi pentru perioadele petrecute în condiții considerate improprii. Printre cei care vor primi compensații ar fi Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Relu Fenechiu, ba chiar și chiar Dan Voiculescu. Ca să știți unde sunt banii dumneavoastră.