De la invazia Ucrainei din 2022, țările europene au acuzat adesea Rusia de interferențe electronice, însă regimul președintelui Vladimir Putin neagă acest lucru, dând vina pe tacticile de denigrare ale Occidentului.
Darius Kuliesius, șeful adjunct al autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor din Lituania, a declarat pentru Reuters că Rusia și-a mărit numărul de antene de „spoofing” GPS, care transmit semnale false pentru a induce în eroare alte sisteme de localizare, de la trei la începutul anului 2025 la 36 în prezent.
Antenele sunt amplasate, a spus el, în teritoriul puternic militarizat al Kaliningradului, situat între Lituania și Polonia, membre ale alianței NATO, pe coasta Mării Baltice.
„Interferențele ocazionale au început odată cu summitul NATO din 2023 de la Vilnius. Acum și-au extins infrastructura, iar interferențele au devenit o provocare rusă sistemică, permanentă și nesfârșită la adresa securității europene”, a spus Kuliesius.
Ambasada Rusiei din Vilnius, capitala Lituaniei, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii, dar Moscova a negat frecvent astfel de acuzații în trecut.
O hartă a autorității de reglementare lituaniene a indicat că falsificarea sistemului de poziționare globală (GPS) de către Rusia ar putea acoperi Estonia, Letonia și Lituania, cea mai mare parte a Poloniei și părți din Finlanda, Suedia și Belarus, precum și Marea Baltică. Raza de acțiune a ajuns la 450 km, a spus Kuliesius, fără a detalia modul în care a fost măsurată această rază.
O dronă ucraineană la un exercițiu militar în Marea Baltică, pe 10 mai 2026. Rusia și-a mărit capacitatea de bruiaj și spoofing inclusiv ca răspuns la atacurile ucrainene „în profunzime” din ultimele luni.
„Va trebui să navigăm altfel”
Avertismentul balticilor vine după mai multe incidente în care avioane europene, unele cu demnitari la bord, au avut probleme de navigație în estul Europei.
Radu Miruţă
Cel mai recent a fost relatat de ministrul interimar al Apărării din România, Radu Miruţă, care a declarat, luni seară, că avionul cu care s-a deplasat în Lituania a avut semnalul GPS bruiat, însă, fiind o aeronavă militară, a avut sisteme anti-bruiaj, care au fost activate.
Avionul Forţelor Aeriene Regale britanice care îl transporta pe ministrul Apărării, John Healey, a avut semnalul GPS bruiat în timpul unui zbor în apropierea frontierei ruse, în timp ce se întorcea din Estonia, în urmă cu câteva zile.
Anul trecut, un avion militar spaniol cu ministra Apărării, Margarita Robles, la bord a raportat o perturbare a semnalului GPS în apropierea orașului Kaliningrad, în timp ce un avion care o transporta pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost supus unor interferențe în timpul zborului către Bulgaria.
Estonia și vecina ei Finlanda au acuzat, de asemenea, Rusia că a bruiat dispozitivele de navigație GPS în spațiul aerian al regiunii.
Ivo Müürsepp, conferențiar la Universitatea de Tehnologie din Tallinn, a declarat pentru televiziunea publică estoniană ERR că, atunci când se vorbește despre interferențele GPS, se folosește adesea un termen general, deși, în realitate, trebuie făcută distincția între cel puțin două tehnologii diferite: bruiajul (jamming) și falsificarea semnalului (spoofing). „Bruiajul înseamnă, în esență, acoperirea semnalului real. Falsificarea semnalului este puțin mai complicată: dispozitivului i se „șoptește” o locație falsă”, a explicat el.
Scopul principal al acestor sisteme, potrivit expertului din Estonia, este de a proteja obiectivele strategice de pe teritoriul Rusiei împotriva atacurilor cu drone. Având în vedere că, în timpul războiului, Ucraina a atacat și obiective situate mai adânc pe teritoriul Rusiei, bruiajul sistemelor de navigație a devenit o măsură defensivă.
Macarale portuare pe râul Pregolia, din regiunea rusă Kaliningrad, pe 23 iulie 2024.
Pentru combaterea interferențelor GPS se utilizează mai multe tehnologii. De exemplu, aeronavele sunt echipate cu sisteme de navigație inerțială care își calculează poziția pe baza mișcării proprii și nu se bazează pe semnalele satelitare. De asemenea, pot fi dezvoltate dispozitive care să reducă efectele interferențelor sau să le filtreze. Cu toate acestea, aceste soluții sunt costisitoare și nu au fost încă implementate pe scară largă.
Potrivit lui Ivo Müürsepp, nu se poate obține o protecție de 100 %. La fel ca în cazul atacurilor cibernetice sau al apărării aeriene, va exista întotdeauna un anumit risc. Aceasta înseamnă că aviația, sectorul apărării și infrastructura critică trebuie să se pregătească din ce în ce mai mult pentru o situație în care navigația prin satelit s-ar putea să nu fie întotdeauna fiabilă, iar sistemele alternative vor deveni norma, nu excepția.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te