Schengen se apropie de Prut. Să ne bucurăm sau nu?  

„Air Schengen”, mai întâi

La sfârșitul anului, România și Bulgaria au primit „lumină verde” de la UE să adere la Spațiul Schengen, fără controale la frontierele interne, deocamdată la aeroporturi și în porturi, o soluție numită de unii „Air Schengen”.

De la 31 martie, cei care zboară de la București la Roma, de pildă, nu vor mai trebui să treacă prin controlul pașapoartelor nici la Otopeni, nici la Fiumicino.

La Nădlac, însă, la granița României cu Ungaria (țară din Schengen, de mulți ani), controalele vor rămâne până când România va fi primită în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre.

Acea dată încă nu a fost stabilită, dar toată lumea speră că va fi anunțată anul acesta.

R. Moldova a felicitat România și Bulgaria pentru acest pas spre Schengen, prin vocea președintei Maia Sandu, care a părut să sugereze că este și în interesul țării sale, mai precis, al „legăturilor” ei cu Europa.

• Te-ar putea interesa și: Consiliul UE a votat intrarea în Schengen aerian și maritim a României și Bulgariei, din martie 2024

La aeroporturi va fi cam la fel

După 31 martie, cineva care zboară de la Chișinău la București nu va vedea la sosire vreo mare schimbare: tot la Controlul Pașapoartelor ajunge, ca acum, căci acolo va fi punctul lui sau ei de intrare în Schengen.

Dar dacă moldoveanul se îmbarcă de la Iași sau București, de pildă, ca să meargă la Roma, va trebui să arate pașaportul doar ca metodă de identificare, nu pentru un control propriu-zis, de frontieră.

Liniile aeriene au, totuși, acces la baza de date a Spațiului Schengen și pot detecta, la nevoie, „probleme”, semnalându-le autorităților.

Contrar unui „mit despre Schengen”, la intrarea în spațiul fără frontiere, vor trebui să arate pașaportul toți, inclusiv cetățenii români.

În regulamentul Schengen se spune, ce-i drept, că pașaportul UE asigură un control „minim” la frontiera externă, în vreme ce cu un pașaport „extern”, chiar din cele care nu au nevoie de viză UE, trebuie să fim pregătiți să răspundem la întrebări despre scopul și durata vizitei.

Pentru cei doar cu pașaport moldovenesc, se apropie, totodată, o altă complicație, fără legătură directă cu Schengen: cel mai probabil la mijlocul anului 2025, va intra în vigoare obligația călătorilor din afara UE de a solicita online o autorizație electronică de intrare în spațiul comunitar.

Ce va fi la granița terestră?

În pregătirea acceptării României și Bulgariei în Schengen, deocamdată parțială, guvernele unor țări din UE, ca Austria sau Germania, confruntate cu cifre crescânde de migranți, au insistat că este nevoie de un control sporit la granițele externe ale clubului cu 27 de membri.

Viena a vorbit despre trimiterea de polițiști UE (Frontex) suplimentari, dar și despre ridicarea unui gard la granița Bulgariei cu Turcia, aflată pe ruta balcanică a migrației dinspre Orientul Mijlociu.

• Te-ar putea interesa și: Țările europene înăspresc regimul frontierelor

Despre granițele mai liniștite, cum e cea româno-moldoveană, deocamdată, nimeni nu spune nimic concret. Unii anticipează, însă, mai mult prin deducție, că se va traversa mai greu.

De o asemenea posibilitate se tem transportatorii, care deja se plâng de cozile mari de camioane din prezent.

Răspunzând unei întrebări a Europei Libere despre cum își imaginează că va fi când granița Schengen va ajunge la Prut, Președintele Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova, Valeriu Tulbu, a spus: „Dacă vorbim despre frontiera dintre Moldova și România, e posibil ca să fie rândurile și mai anevoioase, din motiv că se va face un control mai riguros. Dar dacă vorbim de frontiera Ungariei cu România, acolo nu o să mai fie staționări lungi. În acea parte se pierdeau, de fapt, circa 10-12 ore. Exact aceeași situație e și cu Bulgaria, unde tot se va trece mai simplu frontiera. Deci, sub acest aspect, e benefic”.

Vorbind despre problemele curente de la graniță, Tulbu a mai spus că ar fi bine ca Moldova, România și UE să se înțeleagă asupra unor măsuri care să fluidizeze traficul la graniță, atât prin angajarea de personal suplimentar, cât și prin modernizarea infrastructurii.

Ce spun autoritățile moldovene?

Răspunzând temerilor transportatorilor, la solicitarea Europei Libere, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău a spus că „pregătirea României pentru Schengen este și o pregătire pentru Republica Moldova”.

„Pe segmentul nostru – se mai spune în declarație – o să asigurăm funcționalitatea programării electronice care va garanta fluiditate și eficiență la vamă.”

• Te-ar putea interesa și: Autoritățile vor să implementeze rândul electronic la trecerea frontierei

Ministerul ne-a mai spus că deja există cazuri de trecere bună a frontierei Schengen, anume la granița dintre Ucraina și Polonia, unde procesul „este unul rapid și sigur”, dar a anticipat că vameșii moldoveni vor avea nevoie, probabil, de mai mult personal, în cazul unor „controale mai riguroase”.

Într-un răspuns la întrebările Europei Libere, Serviciul Vamal al R. Moldova a spus că instituția urmează „legislația în vigoare, indiferent de statutul țărilor vecine” și că „este în dialog continuu cu autoritățile ce asigură controlul la frontieră din Republica Moldova și țările vecine, în scopul întreprinderii acțiunilor menite la fluidizarea traficului de camioane și autoturisme”.

Ce spun europenii?

Nici Comisia Europeană, nici poliția Frontex, care păzește granițele externe ale UE, nu au răspuns imediat solicitării noastre de a anticipa cum s-ar putea schimba situația frontierei moldo-române după ce granița Schengen va ajunge pe Prut.

În documentele UE referitoare la extinderea zonei fără frontiere se spune, însă, că ea va fi benefică și pentru țările vecine, care vor fi ajutate să facă mai bine față unor fenomene transfrontaliere negative care le afectează direct și pe ele, ca traficul de persoane, de droguri, furtul de mașini și terorismul.

În ianuarie 2023, de pildă, Frontex a lansat o operațiune comună cu Moldova, punându-i la dispoziție 50 de polițiști, în scopul de a ajuta țara „să combată criminalitatea transfrontalieră”.

Ce ne învață istoria ultimei extinderi Schengen?

Schengen „terestru” s-a extins ultima oară la 1 ianuarie 2023, când a fost primită Croația.

În pregătirea momentului, Zagrebul a asigurat Bosnia vecină, țară din afara UE, unde trăiesc mulți etnici croați, unii cu pașapoarte croate, că nu va ridica „o fortăreață” odată intrată în Schengen.

Tot atunci, Croația a asigurat că s-a pregătit așa de bine pentru Schengen, aplicând de atâta vreme controale la standardele lui, că schimbarea nu va fi percepută aproape deloc după aderare – ba chiar că lucrurile vor merge mai bine, căci s-au făcut modernizări.

De atunci, de la lunga graniță croato-bosniacă nu au venit știri despre cozi mai lungi decât „înainte de Schengen”.

Frontiera a intrat, periodic, în atenția presei din alt motiv: migranții care trec, uneori, în număr mare prin regiunea muntoasă, rar populată, în drum spre Europa de Vest, dar aceasta este o problemă pe care Moldova și România nu o au în asemenea măsură.

Ce trebuie urmărit?

Încă înainte să aflăm ce se va schimba concret la granița moldo-română când o fi să fie Schengen, este limpede că ea are de acum o problemă, cum nu încetează să atragă atenția mai ales transportatorii.

De partea română, mai ales, se întârzie mult. Potrivit transportatorilor moldoveni, românii spun că nu au oameni.

Pe baza acestei experiențe proaste, se poate anticipa – logic și pesimist – că odată ce controalele vor trebui să fie mai severe, grație Schengen, timpul de așteptare va crește.

Istoria poate, însă, uneori surprinde plăcut: presată de UE să fie mai atentă la granița externă, România ar putea să aloce mai multe resurse, inclusiv de la UE, ca să modernizeze punctele de trecere și să angajeze mai mulți oameni, așa cum pretinde că a făcut, de pildă, Croația.