Câte secții de votare vor fi, totuși, pentru transnistreni?

Campania electorală se încheie cu o nouă dispută despre numărul secțiilor de votare, de data aceasta fiind vorba de secții pentru alegătorii din stânga Nistrului. Dacă partidele pro-europene au pierdut o bătălie cu Comisia Electorală Centrală atunci când au cerut mărirea substanțială a secțiilor pentru diaspora, acum sunt pe cale să piardă o bătălie și partidele pro-ruse.

Câte secții de votare vor fi, totuși, pentru transnistreni?

Joi seara, Curtea de Apel Chișinău a spus că trebuie redus drastic numărul de 41 de secții preconizat de CEC pentru alegătorii transnistreni. Nu a fost o decizie definitivă iar procesul se află acum la Curtea Supremă de Justiție. Dar argumentele Curții de Apel sunt solide.

Într-o motivație pe 38 de pagini, Curtea de Apel Chișinău a spus azi că Comisia Electorală Centrală nu a respectat criteriile prevăzute de lege atunci când a decis deschiderea a 41 de secții pentru locuitorii regiunii estice. Unul dintre aceste criterii e numărul de participanți la un scrutin anterior. La cel prezidențial, din 2020, din regiune au participat în jur de 30 de mii de cetățeni, capacitatea unei secții de votare e de 3 mii de oameni, prin urmare la scrutinul de duminică sunt suficiente 10, cel mult 12 secții de votare, a explicat instanța.

Această hotărâre, devenită cunoscută încă de joi seară și contestată la CSJ de comisia electorală centrală înainte să apară motivația, a înfuriat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. La un protest organizat azi la sediul CSJ, Igor Dodon a spus, adresându-se în limba rusă cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, că este decis să nu admită reducerea numărului de secții, așa cum i-au cerut magistrații Curții de Apel comisiei:

„Voi nu sunteți separatiști,” a spus el. „Voi sunteți frații noștri. Și cetățeni ai R. Moldova. Nu vă fie frică. Poimâine vă așteptăm la vot. Noi vom avea grijă să lucreze toate 41 de secții.”

Cu toate că Igor Dodon acuză formațiunea pro-prezidențială PAS că ar sta în spatele deciziei judiciare, aceasta a spus azi într-un comunicat că sprijină dreptul tuturor cetățenilor la vot, cu condiția ca el să fie liber și neafectat de mită electorală.

Un punct de vedere asemănător a susținut azi și premierul interimar, Aureliu Ciocoi: „Pentru mine e certă buchia constituției, care spune că dreptul la vot trebuie să-l aibă orice cetățean al R. Moldova, care a împlinit 18 ani, indiferent de locul unde se află.”

În condițiile în care orice litigiu electoral, iar acesta cu atât mai mult, trebuie să se încheie, potrivit legii, înainte de ziua propriu - zisă a scrutinului, Curtea Supremă de Justiție nu are decât două zile la dispoziție – azi și mâine, pentru a pronunța o decizie finală în chestiunea numărului de secții de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului. Nicolae Panfil, șeful misiunii de observatori ai alegerilor din partea asociației Promo-Lex, crede că autorității electorale nu-i rămâne decât să lucreze pe două scenarii consecutiv:

„Desigur că la momentul de față avem o hotărâre perfect legală, atâta timp cât ea este încă în aceste proceduri de judecare, recurs ș.a.m.d. Deci, noi vorbim de 41 de secții de votare. Dacă, după recurs, vom avea o decizie care va impune CEC-ul la o revizuire, noi vedem acest lucru ca fiind foarte problematic. Imaginați-vă că toți oamenii care s-au pregătit să meargă să voteze, dintr-odată s-au trezit că secția la care ei planificau să ajungă. Decizia Curții de Apel este nu tardivă, ci foarte tardivă.”

În ultimele alegeri moldovene, media de participare în secțiile destinate Transnistriei a fost întotdeauna sub 1300 de alegători, iar numărul de secții a fost în general considerat prea mare de exemplu de anumiți edili de localități care au încercat să se opună găzduirii acestor secții. Nemulțumirile de acum față de hotărârea instanței au la bază nu atât ideea în sine, cât mai ales întârzierea cu care s-a judecat cauza.