Comentatorul economic Victor Ciobanu consideră că salariile deputaților moldoveni ar trebui să crească proporțional cu cele ale medicilor, profesorilor sau lucrătorilor din cultură. Pentru comparație, salariul angajaților din instituțiile medico-sanitare publice urmau să fie majorate cu 10 la sută de la începutul acestui an. În ce privește lefurile deputaților, acestea au crescut cu 30 la sută.
Your browser doesn’t support HTML5
Săptămâna politică între majorarea salariilor pentru deputați și dosarul extrădării profesorilor turci
Această diferență nu face decât să probeze faptul că parlamentarii nu înțeleg cu adevărat care le este menirea, spune Victor Ciobanu:
„Într-o țară foarte săracă, cum este Republica Moldova, deputații nu sunt primii pe listă care ar trebui să beneficieze de majorarea salariilor”.
Europa Liberă: Pe de altă parte, unii pot spune că în momentul în care deputații analizează legi, bugete, fără un salariu mulțumitor ar putea fi o pradă ușoară pentru cei care vor să-i corupă…
„Este falsă teza asta cu referire la Republica Moldova, pentru că am mai avut asemenea iluzii când autoritățile au majorat judecătorilor, procurorilor salariile până s-a ajuns la cote absolut incomparabile cu restul populației. În plus, toate bonusurile de pensionare la anumite vârste, după care ei tot lucrează și beneficiază și de pensii extraordinare, și de salarii extraordinare. În țări precum este Suedia deputații în general nu beneficiază nici de automobile, nici de apartamente și de salarii, până la urmă, relativ mici. Acolo este în mentalul colectiv o altfel de abordare: că deputatul merge de fapt să facă un bine pentru popor, și nu se ducă să câștige bani acolo”.
Deputatul merge de fapt să facă un bine pentru popor, și nu se ducă să câștige bani acolo...
Un alt anunț al autoritățile care a ridicat mai multe semne de întrebare a vizat dosarul extrădării profesorilor turci, în septembrie 2018. Procurorul general Alexandru Stoianoglo a declarat că fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari este singurul anchetat de procurori, iar doi foști adjuncți ai acestuia precum și șefa Biroului Migrație și Azil au fost scoși de sub urmărire penală.
Organizația internațională pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International Moldova a fost prima care, în septembrie 2018, a reproșat autorităților că s-au bazat pe probe „discutabile” atunci când au încuviințat extrădarea. Directorul executiv al organizației, Veaceslav Tofan, spune că declarația procurorului general nu a făcut decât să aducă mai multă netransparență în dosar:
### Vezi și... ### Șeful Serviciului de Informații, singurul urmărit în dosarul profesorilor turci expulzați„Faptul că dl Botnari și-a recunoscut vina sau și-a asumat acele acțiuni nu înseamnă că procuratura nu trebuie să investigheze mai departe și alte persoane. Asta deranjează pentru că se creează impresia că procuratura vrea să închidă dosarul, adică să-l finalizeze cât mai simplu posibil și cât mai rapid, ca acest subiect să nu apară prea mult în public.
Se creează impresia că procuratura vrea să închidă dosarul...
Dar asta nu însemnă că noi, ca organizație, vom fi mulțumiți de rezultate, pentru că noi suntem siguri că o singură persoană nu putea coordona aceste activități și eu am convingerea personală că au mai fost persoane implicate și că, în general, coordonarea s-a făcut din altă parte și din altă instituție. Cel puțin dosarul cu un singur învinuit nu va fi considerat complet și unul corect”.
În cazul extrădării profesorilor de la liceele Orizont, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în iunie anul trecut, că Republica Moldova a încălcat drepturile celor șapte cetățeni turci. Curtea a dispus atunci achitarea a câte 25 de mii de euro fiecărui reclamant – cu titlu de prejudicii morale. Potrivit judecătorilor CEDO, privarea de libertate nu a fost nici legală și nici necesară.