„Trebuie să promovăm alte valori”. R. Moldova denunță încă trei acorduri cu CSI

Miniștrii care au prezentat proiectele au spus că aceste acorduri „nu mai sunt actuale” sau „nu au fost valorificate”, iar prim-ministrul Dorin Recean - că „trebuie să promovăm alte valori”.

Ministra de Interne, Ana Revenco, a cerut denunțarea acordului care prevede furnizarea privilegiată a tehnicii speciale pentru trupele de grăniceri ale statelor membre. „În contextul situației de securitate din regiune, acordul nu mai este actual” a declarat ministra.

Despre denunțarea acordului care prevede formarea unui spațiu educațional comun în cadrul CSI a vorbit ministrul Educației și Cercetării, Anatolie Topală.

Acordul nu a fost valorificat, a spus Topală, potrivit căruia, în ultimii 10 ani, R. Moldova nu a participat la ședințele organizate pe subiectul educației.

„Noi, în dezvoltarea sistemului educațional din R. Moldova, ne-am orientat la sisteme educaționale mult mai transparente, comparabile și compatibile cu cele din spațiul european”, a adăugat ministrul.

• Te-ar putea interesa și: Câte vinuri, fructe și legume exportă R. Moldova în Est și cât de util mai este acordul de liber schimb cu CSI?

Pentru a intra în vigoare, cele trei proiecte de legi urmează să fie examinate și aprobate de Parlament.

Pe fundalul agresiunii militare ruse în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au anunțat că R. Moldova se va retrage treptat din CSI și au denunțat deja o serie acorduri semnate în cadrul organizației create în 1991.

În aprilie, R. Moldova a renunțat la televiziunea interstatală „MIR”, pentru a-și proteja spațiul audiovizual de propaganda rusă, apoi a decis să se retragă din Adunarea Interparlamentară a CSI.

Alte acorduri denunțate țin de livrarea mărfurilor între organizațiile statelor CSI, schimbul de informații privind ocrotirea frontierelor sau lichidarea consecințelor situațiilor excepționale.

Expulzarea diplomaților și ieșirea treptată din CSI

Relațiile diplomatice dintre R. Moldova și Federația Rusă s-au înrăutățit după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.

• În octombrie 2022, după atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Ministerul de Externe al R. Moldova a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei ruse de la Chișinău.
• Pe 9 noiembrie Rusia a răspuns cu aceeași monedă și a declarat indezirabil un diplomat moldovean.
• În februarie 2023, președinta Maia Sandu a dezvăluit detalii despre un plan al Rusiei de a destabiliza situația din R. Moldova și de a răsturna guvernul pro-european. Moscova a respins acuzațiile.
• Pe 19 aprilie, Guvernul a denunțat acordul privind activitatea companiei de televiziune și radio MIR pe teritoriul R. Moldova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că R. Moldova nu va mai „finanța propaganda și dezinformarea” din bugetul de stat.
• În aceeași zi, un angajat al Ambasadei Rusiei a fost declarat persona non grata și a fost obligat să părăsească R. Moldova pentru că ar fi manifestat „comportament necorespunzător” pe Aeroportul Internațional Chișinău atunci când Poliția de Frontieră i-a interzis accesul în țară liderului Republicii Tatarstan.
• O zi mai târziu, pe 20 aprilie, R. Moldova a anunțat că a impus sancțiuni împotriva a 13 cetățeni ruși: membri ai grupării Wagner, militari acuzați de violuri în Ucraina și polițiști care au torturat protestatari la Moscova.

De când a devenit președintă, în 2020, Maia Sandu nu a participat la nicio reuniune a șefilor statelor CSI.