Experți ai Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul remarcă lipsa unei poziții ferme din partea autorităților de la Chișinău față de „acțiunile sfidătoare ale Federației Ruse”. Autorii constată într-un nou studiu o creștere semnificativă a aplicațiilor militare ale trupelor de ocupație rusești organizate împreună cu așa-numita misiune de pacificare, zona de securitate fiind militarizată contrar acordurilor în vigoare.
Your browser doesn’t support HTML5
Tot mai multe exerciții militare în regiunea transnistreană
În primele trei luni ale anului 2018, în regiunea transnistreană au fost desfășurate 54 de exerciții militare, un număr care arată că statistica anului trecut, când au avut loc 150 de aplicații, ar putea fi depășită, notează expertul Institutului Viitorul Rosian Vasiloi.
El spune că deși în Republica Moldova există opinii diferite privind statutul Grupului Operativ al Trupelor Ruse și în unele cazuri se consideră că ar trebuie separat de așa-numita misiune de pacificare, este importantă decizia Curții Constituționale din mai anul trecut. Înalta Curte a specificat atunci că Federația Rusă nu și-a retras trupele sale de ocupație din raioanele de est ale Moldova, ci din contra, și-a consolidat poziția.
Expertul spune că în timp ce militarizarea regiunii transnistrene a luat amploare, autoritățile de la Chișinău au reacționat simbolic, superficial, adoptând o declarație privind retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului și anunțând intenția de a propulsa acest subiect la nivelul internațional, fără să persevereze în realitate.
Rosian Vasiloi
„Acțiunile autorităților au avut un caracter mai mult declarativ și noi ne aducem aminte situația lunii octombrie 2017, atunci când delegația noastră de la ONU a propus transferul discutării acestei probleme în cadrul sesiunii Adunării generale ONU pentru o perioadă ulterioară, fără a se menționa o dată concretă.”
Autorul studiului atrage atenția că politica de securitate a regimului separatist de la Tiraspol este sprijinită financiar din trei surse. O parte din bani vin din bugetul regiunii transnistrene, a alta parte vine dinspre Federația Rusă, a treia sursă de finanțare este una indirectă, dinspre Republica Moldova, constată Rosian Vasiloi. El crede că procurând energie electrică din stânga Nistrului și permițând accesul antreprenorilor pe piețele externe, fără ca aceștia să contribuie la bugetului național, autoritățile moldovene sprijină financiar separatismul transnistrean.
Directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că există percepția că la Chișinău se tolerează întărirea efectivelor militare din stânga Nistrului:
Igor Munteanu
„Faptul că regiunea transnistreană are un buget de 1,4 la sută din Produsul intern brut a acestei regiuni, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât își permite Republica Moldova să finanțeze armata, asta înseamnă un lucru foarte simplu, că acest buget, pe care noi considerăm că trebuie să-i ajutăm să exporte, este folosit în scopuri militare. Este folosit pentru ca oamenii din partea stângă a Nistrului care îmbracă niște echipament de luptă, ei sunt pregătiți să lupte pe străzile Chișinăului și acest lucru nu ar trebui să ne țină relaxați. Cine contribuie la crearea acestui buget din partea stângă a Nistrului? Politica noastră foarte relaxată.”
Experții semnalează lipsa unei politici instituționalizate pentru reglementarea conflictului nistrean. Radu Burduja, secretar general de stat al Ministerului Apărării, spune însă că autoritățile acționează consecvent și vor lua măsuri astfel încât să țină piept riscurilor de securitate:
Misiunea OSCE să revină la funcția de bază, aceea de a inspecta obiectivele militare ale trupelor Federației Ruse și ale structurilor paramilitare din regiune...
„Prezența acestui grup operativ al trupelor ruse pe teritoriul din stânga Nistrului constituie o amenințare. Mai mult ca atât, sinergia așa-numitelor forțe armate transnistrene împreună cu forțele ruse amplifică această amenințare. Deci, în aceste condiții se impune o reformă profundă a sectorului de apărare a Republicii Moldova, cu scopul de a descuraja și contracara eventualele amenințări, fapt pe care noi și l-am lansat, avem și sprijinul politic în acest sens.”
Expertul Institutului Viitorul Rosian Vasiloi crede că se impune o reacție de la Chișinău la menținerea trupelor ruse de ocupație în stânga Nistrului. El spune că autoritățile Republicii Moldova ar trebui să aplice sancțiuni de circulație în privința comandanților trupelor din regiunea transnistreană și să declanșeze proceduri de anchetă împotriva celor care blochează participarea observatorilor militari moldoveni la orice fel de activități din zona securitate. Rosian Vasiloi le mai sugerează autorităților să ceară observatorilor în formatul 5+2, ca Misiunea OSCE să revină la funcția de bază, aceea de a inspecta obiectivele militare ale trupelor Federației Ruse și ale structurilor paramilitare din regiune, ultimul raport de monitorizare în acest sens fiind prezentat în anul 2004.