Protestele au izbucnit pe 28 decembrie din cauza problemelor economice și a prăbușirii monedei naționale, dar s-au transformat în demonstrații împotriva regimului, care au fost reprimate cu arme.
Miniștrii de externe ai blocului european ar putea adopta aceste măsuri, care includ înghețarea activelor și interdicții de viză, în cadrul reuniunii de la Bruxelles din 29 ianuarie. Toate statele membre trebuie să voteze în favoarea sancțiunilor pentru ca acestea să fie aprobate.
Propunerea din 20 ianuarie transmisă Consiliului UE îl vizează pe ministrul de interne, Eskandar Momeni, care supraveghează forțele de ordine din Iran (LEF) și unitățile de securitate ale Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), acuzate de moartea a sute de protestatari.
Procurorul general Mohammad Movahedi-Azad riscă să fie inclus pe lista neagră pentru că i-a amenințat pe demonstranți cu pedeapsa cu moartea sub acuzația de „dușmănie împotriva lui Dumnezeu” în timpul tulburărilor.
Momeni, care este și comandant-șef adjunct, a condus forțele care „au reprimat protestele de stradă”, soldate cu mii de victime, potrivit documentului UE.
Comandanții regionali ai IRGC, printre care Heydar Olfati din provincia Ilam și Ahmad Ali Feyzollahi din brigada de elită Saberin a forțelor terestre ale IRGC, sunt acuzați că au ordonat trupelor să deschidă focul asupra mulțimilor pașnice.
Orașul Malekshahi din provincia Ilam, situată în vestul țării, a fost scena unora dintre cele mai sângeroase ciocniri, imagini video documentând cum forțele de securitate au tras asupra protestatarilor în plină zi .
Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA) din SUA afirmă că, până la 22 ianuarie, a verificat 4.902 decese, inclusiv 201 membri ai forțelor de securitate, iar peste 9.300 de decese sunt încă în curs de investigare.
Măsurile propuse de UE vizează, de asemenea, șase entități care facilitează represiunea, de la Autoritatea iraniană de reglementare a mass-media audiovizuale (SATRA), care cenzurează disidența, până la firmele de tehnologie Yaftar și Douran, care dezvoltă sisteme de blocare a VPN-urilor și instrumente de recunoaștere facială. Grupul de lucru pentru identificarea conținutului criminal (WGDICC), un organism judiciar care filtrează și cenzurează accesul la internet, este, de asemenea, vizat.
Iranienii sunt izolați de lumea exterioară din 8 ianuarie, când autoritățile au impus o blocare aproape totală a internetului la nivel național, pe măsură ce represiunea împotriva protestelor s-a intensificat. Nu se știe când vor fi reluate serviciile de internet, însă chiar și atunci când se va întâmpla, experții se tem că autoritățile vor obliga iranienii să utilizeze un „intranet” național, care funcționează independent de internetul global.
Your browser doesn’t support HTML5
Iranienii din străinătate pierd contactul cu cei dragi după ce Teheranul „stinge” internetul în țară
Desemnarea IRGC este puțin probabilă
Propunerea de înghețare a activelor și interdicție a vizelor vine în contextul în care UE se află de ani de zile sub presiune – atât externă, cât și internă – pentru a desemna IRGC drept organizație teroristă. Cu toate acestea, este puțin probabil ca o astfel de măsură să fie adoptată săptămâna viitoare.
Este necesară unanimitatea pentru a include pe lista neagră această forță de elită, profund înrădăcinată în economia Iranului și care determină politicile regionale ale republicii islamice. Cu toate acestea, Italia, Franța și Spania sunt cele trei țări din blocul de 27 de membri care se opun acestei desemnări și nu există indicii că își vor schimba poziția.
Sancțiuni pentru ajutorul acordat Rusiei
O propunere separată din 16 ianuarie vizează patru persoane și șase firme legate de programele iraniene de rachete balistice și drone care aprovizionează Rusia.
Printre aceste entități se numără Sahara Thunder și Complexul de Dezvoltare și Producție de Rachete Khojir.
Documentul descrie Sahara Thunder ca o companie-paravan a Ministerului Apărării, folosită pentru a importa și exporta drone, componente și tehnologie către Rusia, în schimbul unor plăți.
Centrul Khojir, între timp, este implicat în producția de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fath-360, care ar fi fost livrate Rusiei, unde militarii sunt instruiți să le utilizeze. Acesta este gestionat în comun de IRGC și Ministerul Apărării și construiește rachete cu combustibil solid utilizate împotriva țintelor ucrainene, potrivit documentului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te