Contrar entuziasmului afișat de guvernarea de la Chișinău, eficiența reformei administrației publice este pusă la îndoială într-un studiu realizat de Institutul de Dezvoltare Urbană și Transparency International. Autorii au urmărit meticulos modul în care autoritățile pun în aplicare Strategia privind reforma administrației publice. Concluziile sunt deprimante: restanțe la capitolul transparență, acte normative elaborate în grabă, fără o consultare suficientă a mediului asociativ și academic. Experții au analizat perioada iunie 2017 – mai 2018, când guvernanții și-au propus să realizeze 20 de sarcini. Un interviu cu directorul executiv al Institutului de Dezvoltare Urbană Veaceslav Bulat, unul dintre autorii cercetării.
Veaceslav Bulat: „Din monitorizarea pe care noi am realizat-o pe aceste 20 de acțiuni care au fost planificate să fie realizate în perioada respectivă, constatăm că doar fiecare a cincea acțiune a fost implementată, adică cam 20% din aceste acțiuni planificate. Cam jumătate din acțiunile acestea sunt încă în curs de realizare, iar circa 30% nu au fost realizate conform estimărilor noastre, reieșind din informațiile pe care noi le-am avut disponibile în spațiul public.”
Europa Liberă: La care capitole guvernanții sunt restanțieri?
Veaceslav Bulat: „Cele mai mari restanțe le-am atestat la capitolul elaborarea documentației de punere în aplicare a prevederilor unor legi. Strategia de reformă este pe o perioadă de patru ani, până în anul 2020, și este divizată convențional în două etape. La prima etapă s-a pus accentul pe reformarea administrației publice centrale, ca apoi, în etapa a doua să urmeze reformarea administrației publice locale, iar între aceste două etape, legătura între ele urma să fie asigurată de o reformă administrativ-teritorială. Din păcate, metodologiile care au fost planificate, care să stea la baza îmbunătățirii procesului decizional, aceste metodologii nu au fost elaborate. S-au făcut niște modificări de lege privind administrația publică centrală, legea cu privire la Guvern. Da, acolo mecanismul se pare că a fost realizat. Dar ceea ce urmează după asta, nemijlocit activitatea structurilor noi ministeriale, deci tot acest cadru normativ secundar, care era planificat să fie elaborat în perioada respectivă, noi am constatat că nu a fost elaborat.
În activitatea structurilor ministeriale predomină neclaritatea. Ce face în continuare ministerul? Cu ce se ocupă? Cum să presteze mai departe aceste servicii? Care sunt domeniile de competență? Se pare că reorganizările au fost făcute în foarte mare grabă, nu s-a stabilit mecanismul până la capăt, respectiv, acum, la moment este o incertitudine mare în activitatea funcționarilor publici, ca să nu mai spunem că multe unități au fost reduse, respectiv volumul de lucru a crescut pe unii funcționari, astfel încât celelalte activități planificate în Strategie - de participare a lor la cursuri de instruire, de creștere a capacității lor profesionale și instituționale - rămân în umbră.”
Europa Liberă: Miercuri, premierul Pavel Filip a reiterat că implementarea Strategiei de reformare a administrației publice este o prioritate a Guvernului și că „în ultima perioadă au fost făcute multe acțiuni în acest sens”.
Veaceslav Bulat: „S-au făcut modificări în ceea ce ține de reorganizări. Unele din ministere au fost comasate...”
Europa Liberă: De la 16 ministere s-a ajuns la nouă...
Veaceslav Bulat: „Da, mai multe ministere au fost trecute dintr-un minister în alte ministere, unele direcții din cadrul unor ministere s-au divizat pe diferite ministere. Respectiv, asta a necesitat inventarierea de patrimoniu, evaluări de personal, trecerea personalului dintr-o instituție în alta. Deci aici da, lucru s-a făcut. Dar mai departe urmează că în această perioadă trebuiau să fie stabilite exact întreg cadrul normativ pentru activitatea noilor structuri.”
Europa Liberă: Ați menționat că volumul de lucru a crescut pentru unii funcționari, dar asta și păreau să urmărească autoritățile prin așa-zisa „optimizare”. Mai puțini birocrați, cu salarii mai mari. Iurie Ciocan, demnitarul însărcinat să conducă reforma administrației publice, a declarat la un moment dat că: „Am reușit să economisim 17 milioane de lei în 2017 din eficientizarea utilizării fondurilor statului”. Deci, totul pare să meargă ca pe roate…
Veaceslav Bulat: „În cadrul studiului, noi am avut întâlniri și am avut și o discuție în focus grup, în care au participat și reprezentanți din cadrul structurilor ministeriale, și această reorganizare nu prea este văzută cu ochi buni de către funcționarii publici, pentru că a crescut, în primul rând, volumul de lucru pentru ei și ei practic nu reușesc să se isprăvească cu sarcinile și atribuțiile noi care au fost stabilite pentru ei. Totodată, se simte că unele domenii rămân neacoperite. Respectiv, să înțelegem că economii s-au făcut, dar probabil că într-un timp foarte apropiat vom constata că unele servicii nu are cine le presta sau se prestează la un nivel calitativ jos și atunci trebuie deja să discutăm care sunt costurile și care sunt beneficiile. Asta este pe de o parte. Pe de altă parte, reorganizările făcute și disponibilizările atestă că în unele ministere sunt incompatibilități de domenii. De exemplu, la Ministerul Agriculturii în care a fost trecut și cel de Mediu se atestă o neconcordanță în ceea ce ține de politicile promovate pe domeniul agriculturii și pe cel de domeniul mediului. De asemenea, tot acolo, la Ministerul Economiei și Infrastructurii a trecut partea de construcție, însă partea de planificare spațială a rămas în alt minister. Respectiv, chiar dacă se fac unele economii, putem constata că dat fiind faptul că unele atribuții vor rămâne neacoperite sau unele atribuții nu au fost adecvat partajate, deci asta va condiționa probabil scăderea de calitate în documente de politici și totodată confruntări în promovarea anumitor politici la nivelul guvernamental. Să vedem.”
Europa Liberă: Ați mai scris în studiu că în ultimii doi ani, fenomenul migrației politice în administrația publică din Republica Moldova a atins proporții fără precedent, ceea ce s-ar explica atât prin corupție, cât și prin amenințări. Autoritățile au promis să rezolve această problemă, dar cât de optimiști ar trebui să fie cetățenii? Așteptăm ca mâna stângă să o pedepsească pe cea dreaptă?
Veaceslav Bulat: „Este o întrebare la care e greu de răspuns. Aleșii locali migrează în special din două motive. Primul motiv este că ei vor să realizeze ceva în localitate. Deci ei sunt ghidați de interesul localităților și atunci, pentru a atrage investiții în localitate, ei sigur că schimbă culoarea politică. Consecințele probabil și le asumă. La următoarele alegeri e posibil ca ei să nu mai fie aleși, deși aspectul politic la nivel local, din ceea ce am văzut noi, are o mai puțină importanță. Totodată, a doua metodă este constrângerea primarilor, folosind aici diferite metode. În acest caz, rămânem numai la ceea ce este, cultură politică dezvoltată la nivelul electoratului nostru, ca să sancționeze pe toți cei care fac migrație politică.”
Europa Liberă: O altă concluzie este că într-un oarecare măsură, guvernanții se axează prea mult pe reforma aparatului central, în detrimentul reformei administrativ-teritoriale, care ar „rămâne un subiect care generează speculații și schimb controversat de păreri”. Dar peștele se strică, totuși, de la cap. Poate e bine că s-a început de la Chișinău?
Veaceslav Bulat: „S-a început de la Chișinău, s-a început de la structurile ministeriale, doar că Planul de acțiuni prevedea mai multe activități, nu doar reforma administrativ-teritorială, care trebuiau să fie realizate în noiembrie-decembrie anul trecut. Dacă mergem stricto sensu și monitorizăm exact în ce măsură sunt realizate activitățile planificate, păi nu numai reforma administrativ-teritorială. Planul de acțiuni al Strategiei prevedea nu numai reorganizări instituționale la nivelul ministerelor, adică aici, la aparatul central la Chișinău, dar prevedea ca în noiembrie-decembrie anul trecut să fie realizate un șir de activități, un șir de acțiuni legate de descentralizare și consolidarea autonomiei locale. dacă s-au făcut reorganizări ministeriale, unele competențe, unele servicii care erau prestate de către minister urmau să fie delegate sau transferate ca să fie realizate de către autoritățile publice locale. Mai mult decât atăt, la nivelul ministerelor urmau să fie elaborate politici și strategii de descentralizare a competențelor pe domeniul sănătate, educație, tineret-sport, pe descentralizare patrimonială, pe descentralizare financiară. Aceste acțiuni au fost planificate și era logic, odată ce se realizează reorganizări la nivelul central, aici la Chișinău, să fie realizate activități și pentru administrația publică locală. Iată toate aceste acțiuni nu au fost realizate.”
Europa Liberă: Pe reforma administrativ-teritorială au insistat și partenerii europeni ai Republicii Moldova, unele state care finanțează diverse proiecte de dezvoltare locală au condiționat ajutoarele lor financiare, mizând pe realizarea reformei. Pe cine ascultă partenerii strategici când apreciază realizarea reformei administrației publice, și prin urmare, debursarea banilor?
Veaceslav Bulat: „Este greu să răspund la această întrebare. probabil că ei ascultă ambele părți. Eu înțeleg că atunci când se decid alocările următoarelor tranșe se discută atât cu guvernanții, dar se discută și cu structurile reprezentative ale autorităților publice locale. Din câte vedem, pozițiile în multe privințe sunt diametral opuse. Recomandarea noastră a fost să fie revizuite aceste planuri de acțiuni ale acestor strategii și să fie armonizate prevederile acestor strategii, astfel încât să nu existe o sută de documente de politici, o sută de strategii, dar să existe un singur plan de acțiuni, care să fie elaborat cu implicarea masivă a actorilor din sectorul asociativ și din structurile reprezentative ale autorităților publice locale. În cazul în care iată vom avea acest plan armonizat, cred că atunci pozițiile guvernanților și reprezentanților asociațiilor de primari sau colectivități locale, în negocierile cu partenerii externi vor fi mult mai ușoare și mult mai facile. Și atunci cred că Republica Moldova ar putea să beneficieze de mai multă asistență decât are în prezent.”
Europa Liberă: Dar nu ar putea spune cineva că facem concluzii pripite? Strategia a fost lansată în 2016, și mai sunt patru ani până la finalizarea acesteia. La o primă vedere, mai este timp…
Veaceslav Bulat: „Este exact, timp mai este pentru implementarea Strategiei. Ceea ce am vrut noi prin studiul nostru să aducem la cunoștință autorităților, pentru că o să prezentăm raportul și Parlamentului, și Guvernului, a fost un clopoțel prin care am spus: „Stimați guvernanți, a trecut o perioadă, pe mai mult de 80 la sută din acțiunile planificate sunt întârzieri. Trebuie ceva de făcut”. Ceea ce am vrut noi să facem prin studiul nostru este să atenționăm că pe practic toate componentele, cu excepția celei de politici de personal, accentele și ritmul de implementare a acțiunilor planificate trebuie să crească. Altfel, posibil că o să ne trezim la sfârșitul implementării Strategiei și vom atesta, ca și în cazul Strategiei precedente, că mai mult de jumătate din acțiuni nu au fost realizate.”