Ce urmează în procesul aderării la UE și cât ar putea dura?
Moldovenii și ucrainenii pot răsufla ușurați după ce liderii UE au decis, la 14 decembrie, să înceapă negocierile de aderare cu R. Moldova și Ucraina, trecând peste opoziția premierului ungur Viktor Orban, cel mai bun prieten al Rusiei în UE. Dar mulți se întreabă: cât va dura procesul aderării? Știrea proastă: nimeni nu știe exact. Știrea bună: există unele indicii și experiența aderărilor trecute. Într-un explainer semnat de Mircea Țicudean încercăm să răspundem la câteva întrebări: Cât durează procesul aderării? Cât de tare va fi legată Moldova de Ucraina? Și când se așteaptă integrarea 2040?
Materialul integral, aici Ce urmează în procesul aderării la UE și cât ar putea dura?Mitropolia Moldovei nu vrea să adere la Patriarhia Română
Numeroși preoți ortodocși trec de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, spunând că nu mai pot rămâne într-o organizație pro-război. Sciziunea s-a intensificat în ultimele luni, iar Europa Liberă a documentat acest fenomen. Reportera Europei Libere, Eugenia Apostu, a fost la ședința de la Mitropolia Moldovei, unde a fost examinată propunerea unui grup de preoți de a trece in corpore de la Patriarhia rusă la cea română. Mai multe detalii citiți aici.
Your browser doesn’t support HTML5
Giurgiulești, satul de la intersecția a trei state, s-a transformat într-o imensă parcare de camioane
Prin satul Giurgiulești din sudul R. Moldova trec zilnic zeci de camioane cu marfă, care se îndreaptă spre granițele cu România și Ucraina. Cozile de la punctele de trecere a frontierelor se formează și din cauza tranzitului cerealelor ucrainene, care sunt transportate pe cale maritimă, prin Portul Internațional Giurgiulești, și pe cale terestră, prin punctul Giurgiulești – Galați, spre Portul Constanța. Un reportaj semnat de Virginia Nica puteți citi aici.
Your browser doesn’t support HTML5
Primul caz #MeToo în lumea teatrală din R. Moldova: o actriță rupe tăcerea după un an
Într-o premieră pentru lumea teatrală din Republica Moldova, o actriță acuză un regizor de hărțuire sexuală. Europa Liberă a stat de vorbă cu actrița, dar și cu regizorul de origine lituaniană, condamnat deja pentru un asemenea delict în țara lui, printr-o decizie de judecată definitivă. Povestea o puteți citi aici.
Diplomații ruși au plecat, agenții – nu neapărat, antenele au rămas
Cel puțin doi din cei 10 diplomați rămași la ambasada Rusiei la Chișinău după expulzarea masivă, din august 2023, au legături cu Serviciul Federal de Securitate rus, FSB, iar alții doi au înscriere la adrese din Moscova asociate cu direcția de spionaj a armatei ruse, GRU. O investigație a Europei Libere, care poate fi citită aici, arată cum Rusia continuă să-și completeze corpul diplomatic din ambasade cu oameni din serviciile de informații, în ciuda eforturilor depuse de țări europene pentru a elimina spionii care activează sub acoperire diplomatică.
Medic de familie la sat: „Suntem tineri, vrem să lucrăm, dar păcat că ne plângem pe lipsa de bani”
Your browser doesn’t support HTML5
Elena Mihailov face zilnic naveta din Chișinău în Scoreni, Strășeni, unde este medic de familie de un an. A fost repartizată aici după rezidențiat și spune că n-ar vrea să-și abandoneze pacienții din sat după cei 3 ani de activitate obligatorii, dar pentru asta, ar trebui să aibă un salariu decent.
Își petrec concediul muncind, unii profesori pleacă în străinătate pe timp de vară
Your browser doesn’t support HTML5
Mulți profesori pleacă în vacanța de vară la muncă peste hotare pentru a face un ban în plus. Printre ei este și Angela Andranovici, directoarea gimnaziului „Pavel Buruiană” din satul Condrătești, raionul Ungheni, care este și profesoară de matematică și fizică. Va pleca la Milano ca să îngrijească de o bătrână: „Am lucrat o viață, mereu am avut mai mult de 18 ore, care e norma pentru salariu, dar o casă nu am putut să o finisez”.
Povestea lui Eugeniu Botnari, un migrant rom: de la visul de a avea o casă și vulnerabilitatea unei minorități
Eugeniu Botnari a plecat spre Germania în anul 2015. Avea 33 de ani și era în căutarea unei vieți mai bune. Un an mai târziu, a decedat în urma loviturilor primite într-un magazin din Berlin, al cărui manager l-a acuzat de furt. În prezent, o piață din capitala Germaniei îi poartă numele. Aliona Ciurcă a mers pe urmele lui Eugen și i-a relatat povestea, o puteți citi aici.
Tânărul cu Sindromul Down care cântă la nai și lucrează la Președinție
Mihai Buciucci (31 de ani), un tânăr cu Sindromul Down din Chișinău, cântă la nai și basfligorn de aproape 10 ani și participă la concursuri și festivaluri naționale și internaționale. De 2 ani, are și un post de muncă: se trezește zilnic la 05:00 și merge la Președinție, unde îngrijește teritoriul.
Your browser doesn’t support HTML5
„Să prevenim o altă tragedie”. Discursuri motivaționale pentru copiii ajunși după gratii
Your browser doesn’t support HTML5
Diana Mazniuc este o juristă care organizează instruiri pentru deținuții minori din Penitenciarul Goian, de la educație financiară până la prepararea unui desert. La cea mai recentă, l-a invitat pe Alexandru Coșcodan, tatăl ciclistului Valerian Railean, care a decedat spulberat de o mașină.
Podcastul anului
În acest an, Europa Liberă a cules primele roade de la lansarea podcasturilor. Reportera Europei Libere, Victoria Coroban, a luat premiul „Jurnalista anului 2023” la categoria podcast. Victoria a participat la concurs cu episodul „Povestea Ecaterinei. Cum înveți să-ți îmbrățișezi tulburarea mintală?”, pe care îl puteți audia mai jos:
Your browser doesn’t support HTML5
Ecaterina a devenit activistă pentru sănătate mintală după ce, acum 4 ani, a fost diagnosticată cu o tulburare de personalitate și a început să scrie despre asta pe rețelele de socializare. Abordează subiectul public și la prima vedere ai zice că îi vine ușor. A trăit pe propria piele stigmatizarea și discriminarea. Și vrea să contribuie la reducerea lor.
Alte podcasturi ale Europei Libere
Europa Liberă a lansat la început de an și alte podcasturi pe care le puteți asculta în mașină, în căști în transportul public sau acasă, înainte de culcare – pe site-ul nostru, pe canalul de YouTube sau pe platformele Apple Podcast, Google Podcast, iar ascultătorii din străinătate le pot găsi și pe Spotify.
În esență | Adrian Glijin, mărturiile unui „spion” despre „justiția” și închisorile transnistrene
Adrian Glijin, acuzat de „spionaj în favoarea Chișinăului”, condamnat de o instanță ilegală de la Tiraspol la 13 ani și jumătate pentru „trădare de patrie”, și eliberat după ce a ispășit aproape doi și jumătate din termen, a vorbit, în premieră, în podcastul „În esență” despre drama sa, despre condamnarea fără temei și despre ceea ce a trăit în închisorile transnistrene. Glijin a relatat despre cum i-a fost fabricat dosarul, cum a fost „judecat” și întemnițat. Adrian povestește în podcast că, în cele aproape o mie de zile de detenție, s-a confruntat cu o atitudine ostilă a administrațiilor închisorilor și a gardienilor.
Într-un alt episod al podcastului „În esență”, ministrul de Interne, Adrian Efros, a povestit cum s-a derulat atacul armat din 30 iunie pe Aeroportul Internațional Chișinău, când un cetățean tadjic, sosit cu o cursă din Istanbul, a deposedat de armă un polițist de frontieră și a ucis doi ofițeri moldoveni. Atacatorul a fost grav rănit în timpul reținerii și a murit peste trei zile într-un spital din Chișinău.
Podcastul „Reporterii”: Ce notă (muzicală) primește R. Moldova la respectarea drepturilor LGBT
Ce faci mai întâi, dacă vrei să ai o societate mai justă: faci o lege nouă pentru a modela comportamentul oamenilor sau schimbi mai întâi mentalitățile, iar apoi ajustezi legislația la noua realitate? Într-unul din episoadele podcastului „Reporterii”, gazda Alexandru Eftode și invitatul său, Mircea Țicudean, au examinat cum se schimbă în R. Moldova situația drepturilor LGBT.
Your browser doesn’t support HTML5
Cultura la Frontieră | Cu scriitorul Radu Vancu, despre literatură în era digitală și poezie pe Instagram
Scriitorul Radu Vancu a fost primul invitat al podcastului „Cultura la frontieră”, realizat de publicistul Vitalie Ciobanu și difuzat pe You Tube, în care autorul „chestionează” nu doar invitații, ci și „rolul culturii într-o societate amenințată, ca a noastră”.
În primul episod, Vitalie Ciobanu și Radu Vancu au vorbit despre ce a pierdut și ce a câștigat literatura în era digitală, despre cum s-au transformat obiceiurile de lectură ale tinerilor, despre faptul că scriitorii sunt și influenceri pe Instagram, ajungând să facă vânzări de milioane.
Cum îi va merge Republicii Moldova din punct de vedere economic în anul care vine?
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, estimează că R. Moldova va avea, la sfârșitul lui 2022, o creștere economică de aproximativ 2%, deși pentru a nu „rămâne la coada Europei” ar avea nevoie de o creștere anuală de 8-10 % în următorul deceniu. „Noi nu ne putem permite luxul să creștem cu 3-5% anual”, afirmă ministrul în podcastul video „Pe Agendă”, spunând că vede „primele semne de recuperare”.
Dincolo de știri | Cum a fost să fie în 2023
Săptămânal, la Europa Liberă Moldova mai apare „Dincolo de știri” - un podcast în care jurnalistul Alexandru Canțîr și doi dintre cei mai cunoscuți analiști de la Chișinău, Nicolae Negru și Igor Boțan, explică pe înțelesul tuturor semnificația principalelor știri și evenimente ale săptămânii și le pun în context. Ultima ediție din 2022, despre cele mai importante evenimente o puteți audia mai jos:
Your browser doesn’t support HTML5
Iar, de patru ori pe săptămână avem „Pe Agendă” - 30 de minute de informație verificată și bine-pusă în context, cu moderatori experimentați, reporteri îndrăzneți și oaspeți de prestigiu. „Pe Agendă” sunt subiecte pe care alții în Moldova fie le rezolvă prea iute, fie le ignoră, fie le coafează ca să placă cuiva. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul.