Your browser doesn’t support HTML5
În Parlamentul de la Chişinău, tensiunile în creştere între putere şi opoziţie apărute pe fundalul unei tot mai bune înţelegeri între socialişti şi democraţi, s-au soldat vineri cu anularea reuniunii în plen, după ce grupurile parlamentare ale Partidului Acţiune şi Solidaritate şi Platformei Demnitate şi Adevăr au blocat tribuna Parlamentului.
Cele două fracţiuni au împiedicat astfel un raport al prim-ministrului Ion Chicu la împlinirea a primelor 100 de zile de mandat. Cu o zi mai devreme, socialiştii şi democraţii blocaseră o moţiune simplă a acestora împotriva ministrului de externe din guvernul Chicu. Cum sunt legate toate aceste evenimente şi de ce nu a acceptat opoziţia în plen raportul premierului?
Premierul Chicu afirmă că iniţiativa de a-şi prezenta tocmai în legislativ, nu la guvern bilanţul primelor 100 de zile i-ar aparţine, în timp ce opoziţia, care suspectează că anume Igor Dodon l-ar fi trimis pe prim-ministru cu raport în parlament, a făcut tot ce-i stă în puteri ca să nu admită raportul. Şi a reuşit.
„Ruşine, ruşine, ruşine… Fricos, fricos, fricos…”, au scandat timp de mai multe minute deputaţii PAS şi PPDA în parlament, în timp ce făcuseră zid în faţa tribunei pentru a nu-i permite prim-ministrului accesul la microfon.
Guvernul vine în Parlament atunci când este invitat
Ulterior, şefii celor două grupuri parlamentare au explicat că nu au dorit să admită o acţiune ordinară „de PR” a preşedintelui, pe care îl acuză că şi-a subordonat toate instituţiile statului, iar acum încearcă să le modeleze şi deputaţilor agenda, în funcţie de propriile interese. „Cineva, de dimineaţă, în scopuri electorale a vrut să vină cu agenda sa în legislativ. Noi nu vom accepta. Guvernul vine în Parlament atunci când este invitat – niciodată nu o să permitem ca Dodon să impună agenda sa în parlament. Punct. Este un stil caracteristic altor zone, - de exemplu Uniunii Euroasiatice…”, a spus Alexandru Slusari, liderul fracţiunii PPDA. „Noi nu vom tolera acest circ pus la cale de PSRM şi PD”, a adăugat Igor Grosu, şeful grupului de deputaţi din PAS.
Dincolo de asta, opoziţia are şi o serie amplă de obiecții faţă de activitatea propriu-zisă de până acum a premierului Chicu, căruia îi reproşează că a acţionat în interesele transportatorilor atunci când a admis la început de an scumpirea substanţială a tarifelor în călătoriile interurbane, apoi că a promis o majorare mai mare a pensiilor, dar ulterior ar fi diminuat propria majorare:
„Acest guvern are două „realizări”: este guvernul izolării şi guvernul scumpirilor”, a spus vineri în legislativ Igor Grosu.
Aceste pretenţii, ca şi gestul de vineri al opoziţiei de a-i îngrădi raportarea de la tribuna principală - drept urmare el a trebuit să se mulţumească cu sala de conferinţă a legislativului - au fost calificate de prim-ministru drept obicei prost al opoziţiei de a transforma totul în „show politic”.
„Nu a fost măcar o iniţiativă a actualului guvern, chiar şi cu tentă socială, ca să nu fie otrăvită de criticile absolut nefondate ale opoziţiei. Noi nu ne supărăm, noi înţelegem: setea de putere orbeşte aceşti actori.”
Printre realizările cabinetului său el a numit stabilizarea finanţelor şi a treburilor din justiţie, dar şi înţelegerea cu FMI legată de ultima fază a programului de finanţare. Întrebat despre creditul rus, Chicu a dat următoarele detalii:
„Reţinerea e pe partea ruşilor, pentru că acolo e nevoie de rectificare bugetară, care să fie trecută prin Dumă… În momentul când se va face această rectificare, lucrurile se vor mişca mai repede.”
### Vezi și... ### Eternul cadril „centrist” – șantaj și jocuri de culise
Tensiunile între opoziţie şi putere din legislativul de la Chişinău durează de câteva zile, alimentate de o aparentă apropiere între socialiştii care controlează guvernul, şi democraţii care au ajutat, fie şi fără o coalizare făţisă, la învestirea acestuia, iar pe final s-au despărţit în două fracţiuni, una a lui Pavel Filip, mai agreabilă socialiştilor, şi alta a lui Andrian Candu, aparent oponentă a coalizării cu socialiştii. Aceste contradicţii au mai fost amplificate în ultimele zile de moţiunea opoziţiei împotriva ministrului de externe, Aureliu Ciocoi, mai exact de faptul că socialiştii şi-au permis, flancaţi de democraţii lui Filip, să evite punerea în discuţie a moţiunii generate de o declaraţie a ministrului care a părut să elogieze rolul armatei ruse în conflictul din 1992, evitându-se astfel o dezbatere neplăcută pentru ei în plenul parlamentului. Opoziţia a spus că democraţii lui Filip i-au ajutat pe socialişti în acest subiect în schimbul unui troc, prin care şi-ar fi menţinut omul lor în calitate de amabasador în Ungaria, speculaţie fireşte negată de cei din urmă.
Într-o nouă ediţie a unei emisiuni în care răspunde întrebărilor cetăţenilor, preşedintele Igor Dodon a avansat vineri trei posibile scenarii ce ar putea urma rupturii din Partidul Democrat: continuarea unei colaborări neoficiale cu acest partid, coalizarea făţisă cu aceeaşi formaţiune însoţită de o remaniere guvernamentală cu includerea democraţilor în executiv, şi, în sfârşit, alegerile anticipate.