La ora 12.30, prezenţa la vot era de aproape 19 la sută pe ţară şi de aproape 15 la sută în municipiul Chişinău. Rata de participare este mai mare comparativ cu primul tur, dar e mult mai mică decât la scrutinul local din 2015, când la aceeași oră deja fusese înregistrată o participare de peste 25 la sută.
În turul doi nu există un prag de validare, adică indiferent de câţi alegători se vor prezenta la urne va ieşi învingător candidatul care va acumula cele mai multe voturi. În mediul analiştilor politici se crede că o prezenţă mai mică la vot ar putea fi, cel puţin în Chişinău, un dezavantaj pentru dreapta pro-europeană şi ar putea înclina echilibrul fragil ce s-a conturat la finele cursei electorale. Însă scrutinele anterioare au arătat că de regulă în turul doi mobilizarea este mai mare.
Cei mai activi votanți sunt şi de această dată vârstnicii, iar cei mai pasivi sunt tinerii de până la 25 de ani. La ora 12.30, la nivel naţional numărul votanţilor de peste 56 de ani e de peste 131 de mii, faţă de 55 de mii a celor de până la 40 de ani.
### Vezi și... ### Urbanism, existențialism şi alegerile din Chişinău
Atât prim-ministra Maia Sandu, cât şi preşedintele Igor Dodon au îndemnat alegătorii să fie activi şi să în număr mare la vot. Maia Sandu i-a îndemnat totodată să voteze pentru „oameni onești, curajoși și profesioniști”, care să „spargă schemele de corupție”. Iar şeful statului i-a sfătuit pe alegători să nu calce pe aceeaşi greblă votând răul cel mai mic, ci să aleagă cu raţiunea şi făcând abstracţie de aspectul geopolitic.
Asociaţia Promo-LEX, care monitorizează scrutinul, a semnalat deja primele abateri, 31 la număr, dintre care 25 în Chişinău. De exemplu, în preajma a cinci secţii de votare din capitală observatorii au raportat prezența materialelor de publicitate, afișaje şi panouri electorale, în alte două secţii s-a făcut agitaţie electorală.