La întoarcerea din vizita efectuată în Rusia, preşedintele Traian Băsescu a declarat că esenţa discuţiilor purtate cu preşedintele Vladimir Putin, premierul Fradkov şi reprezentanţii comunităţii de afaceri ruse a fost crearea unui climat de încredere între cele două ţări.

Traian Băsescu a evocat drept teme principale discutate schimburile comerciale bilaterale şi securitatea regională în zona Mării Negre.

Un sondaj de opinie dat publicităţii la Bucureşti semnalează că 71% din cei intervievaţi îi acordă încredere preşedintelui Traian Băsescu, în timp ce foşti lideri politici ca Adrian Năstase sau Ion Iliescu, obţin doar ceva mai mult de 17%, respectiv 16 procente.

In cazul unor alegeri iminente, sondajul realizat la cererea Partidului social-democrat de către "Grupul de studii Sociale 2000" indică probabilitatea unui vot masiv, peste 72% în favoarea Alianţei Dreptate Adevăr, numai 18,7% pronunţîndu-se pentru PSD. La sondaj au fost chestionate 1087 de persoane, limita de eroare fiind estimată la 3%.

Organizaţia non guvernamentală Transparency International-România a atras atenţia, într-un comunicat de presă, că guvernul de la Bucureşti nu a îndeplinit condiţiile preliminare din angajamentul luat faţă de Comisia Europeană în iunie anul trecut, de a stabili o platformă de combatere a corupţiei.

Comunicatul difuzat presei cere executivului să ia măsurile necesare pentru a respecta angajamentele internaţionale, prin modificarea şi completarea legii de îmbunătăţire a reglementărilor referitoare la conflictele de interese, incompatibilităţi şi controlul averilor şi să adopte o reglementare privind condiţiile concurenţiale şi transparente de acordare a finanţărilor nerambursabile din bugetele publice.

Intr-o declaraţie la o conferinţă de presă la Ierusalim, primul ministru israelian Ariel Sharon a formulat încă odată nemulţumirea guvernului său faţă de decizia Rusiei de a vinde rachete sol-aer SA-18 Siriei. După spusele premierului există un risc ca armele să ajungă în posesia unor organizaţii teroriste, în ciuda asigurărilor contrare primite de la Moscova.

Secretarul general ONU Kofi Annan a declarat la o conferinţă de presă că a trimis recent o scrisoare preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi celui libanez, Emil Lahoud solicitîndu-le să dea curs rezoluţiei Consiliului de Securitate votată în septembrie trecut şi care cere Siriei să-şi retragă trupele din Liban. O cerere similară a fost repetată şi la Washington într-o declaraţie a purtătorului de cuvînt al Departamentului de Stat, Richard Boucher. Statele Unite au anunţat rechemarea ambasadorului american din Siria, urmare a atentatului de ieri de la Beirut. Situaţia creată în Liban, după asasinarea cu o zi în urmă a fostului prim ministru Rafik Hariri se află în această seară în dezbaterea Consiliului de Securitate.

Adjunctul ministrului de externe al Rusiei, Alexandr Alexeiev a cerut Coreei de Nord să revină cît mai curînd la masa negocierilor de dezarmare, afirmînd că Moscova se pronunţă pentru o peninsulă coreană denuclearizată. Diplomatul rus a participat la o recepţie organizată de Ambasada Nord-coreană de la Moscova, cu prilejul zilei de naştere a liderului comunist Kim Jong II.

In a doua zi a vizitei sale la Moscova, preşedintele Traian Băsescu şi-a reafirmat dorinţa de a stabili relaţii de încredere cu omologul său rus, inclusiv pentru o alăturare a României la procesul de reglementare a problemei transnistrene.

La rîndul său, Vladimir Putin a exprimat interesul Rusiei de preluare a unor contracte de mare anvergură în domeniul energetic.

"Avem idei foarte precise pentru ameliorarea structurii însăşi a comerţului dintre Rusia şi România" - a declarat premierul Mihail Fradkov, la începutul întîlnirii sale cu preşedintele Băsescu.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat, reluat imediat de agenţiile de presă occidentale, că va renegocia clauzele - preţul şi condiţiile - contractului de 650 de milioane de euro, atribuit anul trecut grupului aerospaţial european EADS. Un comunicat al Ministerului de Interne anunţă pe de altă parte că proiectul cu grupul spaţial va fi continuat, dar în condiţii diferite de cele iniţiale.

Principala alianţă politică şiită, cîştigătoare a alegerilor generale din Irak, a ajuns la un acord privind numirea lui Ibrahim al-Jafari în funcţia de prim ministru. Jafari este liderul Partidului Dawa, unul din cele trei partide religioase care compun Alianţa Unită Irakiană.

Potrivit unei declaraţii făcute la Europa Liberă de un membru al Consiliului Suprem al Revoluţiei Islamice, decizia finală ar urma să fie anunţată oficial în cîteva zile. Contracandidatul lui Jafari în dezbaterile din sînul alianţei învingătoare, care a obţinut 48 % din voturile exprimate, a fost Adel Abdul Mehdi.

Ministrul de interne al Libanului, Suleiman Franjieh a declarat astăzi că potrivit primelor investigaţii în maşina capcană a cărei explozie a provocat luni moartea fostului prim ministru Rafik Hariri, s-a aflat un atentator sinucigaş. Potrivit poliţiei, în atentat şi-au pierdut viaţa cel puţin 13 persoane, alte 100 fiind rănite.

Asasinarea lui Hariri a readus în prim plan tensiunile dintre guvernul libanez pro-sirian şi forţele politice de opoziţie care acuză Damascul de implicare în atentat. Siria, care menţine în Liban efective militare de peste 14 mii de oameni, a condamnat oficial uciderea lui Hariri.

Şeful procuraturii ruse a afirmat că Yulia Timoşenko, premierul Ucrainei nu va fi arestată în cazul unei călătorii la Moscova, bucurîndu-se de imunitate din cauza funcţiei pe care o ocupă. Procurorii ruşi au acuzat-o pe Timoşenko de tentativă de corupere a unor oficialităţi militare.

Agenţia de presă China Nouă a confirmat intensitatea fără precedent a unei explozii produse într-o mină de cărbune, la 242 de metri adîncime şi în cursul căreia şi-au pierdut viaţa, luni după-amiază, cel puţin 203 persoane. Cu un sector minier în dezvoltare anarhică, pe fundalul unei masive cereri de cărbune, autorităţile chineze au înregistrat peste cinci mii de mineri ucişi în accidente în cursul anului 2004.

Presedintele Statelor Unite George Bush a cerut Congresului sa reinoiasca unele prevederi ale legislatiei cunoscute sub numele de Patriot Act, care stipuleaza masurile de prevenire a actiunilor teroriste pe teritoriul Statelor Unite.

Legislatia a fost adoptata dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 si unele prevederi vor expira la sfarsitul anului curent. Presedintele Bush a declarat ca legea a fost vitala pentru prevenirea unor actiuni teroriste, insa aprobarea legii de catre Congres va fi dificila din cauza restrangerii unor libertati civile.

In solutionarea conflictelor teritoriale trebuie sa folosim standarde unice, Transnistria este parte a Republicii Moldova, Abhazia – a Georgiei, iar Cecenia a Rusiei - a declarat Secretarul general al Conisliului Europei, Terry Davis intr-un interviu difuzat de postul de radio “Eho Moskvi”.

Davis a subliniat ca democraţia permite discutarea problemei drepturilor minoritatii ruse din tarile baltice. In Transnistria, insa, situatia scolilor de limba romana este mai acuta - a declarat Secretarul general al Consiliului Europei.

Uniunea Europeana are, în perceptia românilor, un rol foarte important prin solutiile pe care le poate aduce la probleme precum terorismul, apararea, nivelul de trai si circulatia libera a persoanelor – arata un raport national pentru România al Eurobarometrului de opinie publica din UE.

Sondajul a fost realizat, la cererea Comisiei Europene, în octombrie-noiembrie 2004, în cele 25 de state membre ale UE şi în cele 4 tari candidate, România, Bulgaria, Croatia si Turcia.

Presedintele Ucrainei Viktor Yushchenko l-a numit consilier extern al sau pe fostul vicepremier rus si lider al opozitiei liberale de la Moscova, Boris Nemtov.

Un purtator de cuvant al lui Yuscenko a declarat ca Nemtov a fost numit ambasador itinerant si ar urma sa contribuie la imbunatatirea relatiilor dintre Kiev si Moscova. Nemstov a declarat ca va locui in continuare la Moscova si va incerca sa atraga investitii rusesti in economia ucraineana. Nemtov l-a sustinut pe Yuscenko in timpul campaniei electorale, in timp ce presedintele rus Vladimir Putin l-a sustinut deschis pe contracandidatul lui Yuscenko, Victor Yanukovici.

Negocierile privind soarta bazelor militare ruse din Georgia s-au incheiat fara un rezultat. Ministerul rus de externe a sustinut ca negocierile de saptamana trecuta au esuat din cauza ca Tbilisi si-a modificat pozitia.

Vice-ministrul georgian de externe, Merab Antadze a declarat insa ca daca nu se ajunge la o intelegere privind retragerea celor doua baze militare, Georgia le va declara in afara legii.

Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov a declarat insa revistei Itoghi, ca Moscova are interese legitime de securitate in Georgia. Rusia a propus ca bazele militare de la Batumi si Akhalkalaki sa fie utilizate in lupta contra terorismului urmand sa gazduiasca soldati rusi si georgieni. Antadze a respins propunerea ca fiind inacceptabila.

35 de persoane au decedat, potrivit politiei iraniene, intr-un incediu intr-o moscheie la Teheran. Alte 200 de persoane au fost ranite, potrivit televiziunii de stat iraniene. Se presupune ca incendiul a izbucnit din cauza defectarii sistemului electric de incalzire.

Ministrul iranian de Externe Kamel Kharrazi sustine ca Teheranul nu are nici un program pentru a produce arme nucleare si a reafirmat ca Iranul are dreptul sa imbogateasca uraniu in scopuri civile. Kharrazi a declarat la Budapesta ca gandirea islamica interzice producerea si folosirea armelor de distrugere in masa.

Uniunea Europeana incearca sa convinga Iranul sa renunte la programele sale nucleare, iar ministrul german de externe, Ioschka Fischer care se va intalni cu Kharazi miercuri, a declarat ca in cazul reluarii programelor nucleare, Iranului ii vor fi impuse sanctiuni de catre Consiliul de securitate ONU.

Kirghizstanul a refuzat sa ofere baza militara de la Ganci pentru avioanele americane de recunoastere AWACS. Ministrul kirghiz de externe Askar Aitmatov a anuntat astazi decizia, dupa consultari cu membrii Organizatiei de cooperare de la Shanghai si ai Tratatului de securitate colectiva, dominat de Rusia.

Statele Unite utilizeaza baza aeriana Ganci de langa Bishkek pentru a desfasura actiuni antiteroriste si umanitare in Afganistan.

Ambasadorul american in Afganistan Zalmay Khalilzad a anuntat ca mai multi lideri talibani au acceptat amnistia anuntata de guvernul de la Kabul anul trecut. Khalilzad a evitat sa ofere numele sau numarul celor care au renuntat la sustinerea insurgentei islamice insa s-a arata foarte satisfacut de aceste evolutii. Ambasadorul american a mai spus la o conferinta de presa ca se asteapta in zilele urmatoare la "stiri importante", precizand ca Guvernul afgan este in masura sa ofere detalii. Purtatorul de cuvant al guvernului de la Kabul a confirmat anuntul facut de ambasadorul Statelor Unite fara a oferi insa detalii.

Max Bădin şi Mugur Ciuvică rămîn achitaţi în procesul de calomnie cu presedintele Traian Băsescu, despre care au susţinut că a fost informator al Securităţii. Mugur Ciuvică urmează să-i plătească însă lui Traian Băsescu daune în valoare de 500 de milioane de lei, plus 25 de milioane de lei reprezentînd cheltuielile de judecată.