În Armenia astăzi a fost sărbătorită cea mai nouă zi națională: Ziua Cetățenilor, care marchează schimbarea de putere de acum un an, ca urmare a luni de zile de proteste. Premierul Nikol Pașinian, carea venit la putere după îndepărtarea regimului fostului lider Serj Sarkisian, a scris pe Facebook că noua sărbătoare marchează „victoria tuturor armenilor”. Opoziția a criticat însă festivitățile de sâmbătă, pe motiv că o țară sărăcită ca Armenia nu-și poate permite astfel de festivități pe bani publici. Mai ales că nu este decât sărbătoarea unei victorii politice, pentru care guvernul a aprobat un buget de peste 250 de mii de dolari.

Premierul rus Dmitri Medvedev a anunțat lansarea unei anchete care să clarifice cauzele contaminării țițeiului exportat spre Europa prin conducta „Drujba” (Prietenia) din era sovietică. Guvernul cere ca ancheta să înceapă în următoarele șapte zile, iar rezultatele să fie comunicate Procuraturii Generale.

La Beijing, președintele rus Vladimir Putin a declarat că „ancheta trebuie condusă” în primul rând în Rusia, la Transneft, compania care are monopolul conductelor.

Cu câteva ore mai devreme, vicepremierul Dimitri Kozak a anunța că în decurs de două săptămâni Rusia va putea livra din nou țiței, la calitate acceptabilă, prin Drujba. Kozak a vorbit după o întrevedere la Minsk cu delegații din Polonia, Ucraina și Belarus.

Pe 19 aprilie, Polonia și Belarus anunțau că nu mai acceptă țiței livrat prin conducta sovietică pentru că este „contaminat” cu clor organic și de „proastă calitate”. Transneft a precizat, după ce a sistat temporar livrările spre Europa, că țițeiul ar fi putut fi contaminat „în mod voit, într-un act criminal”.

Fostul șef al așa-zisului „minister de interne” de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru contrabandă și deținere ilegală de arme, relatează Newsmaker.md cu referire la un post de televiziune din regiunea separatistă.

Conform deciziei Judecătoriei de la Tiraspol, el a mai fost condamnat la plata unei amenzi de 1700 de dolari SUA își va ispăși pedeapsa într-un penitenciar cu regim sever. Ghenadi Kuzmiciov se declară nevinovat.

Ghenadi Kuzmiciov a fost unul din cei mai apropiați colaboratori ai fostului lider de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, iar arestarea lui ar avea legătură cu cele șase dosare care i-au fost întocmite în 2017 după venirea la putere a lui Vadim Krasnoselski.

Fostul șef al internelor din regiunea transnistreană a fost reținut în iulie 2018 pe traseul Chișinău – Leușeni.

La Ierusalim s-a aprins Lumina Sfântă, la Sfântul Mormânt al lui Isus. Seara, Focul Haric va fi adus și la Chișinău, în faţa Catedralei Mitropolitane „Naşterea Domnului” unde va fi împărţit preoţilor şi credincioşilor, care îl vor răspândi în întreagă ţară.

Anul acesta, din delegația R.Moldova la Ierusalim nu a făcut parte nici un politician. Aducerea Focului Haric este sponsorizată de compania Air Moldova care a pus la dispoziția preoților din delegația moldovenească, o aeronavă specială.

Air Moldova a fost privatizată în 2018, fiind achiziționată de o companie aeriană românească și doi oameni de afaceri moldoveni, în urma unei afaceri controversate.

Președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia nu va mări producţia de petrol în viitorul apropiat, în pofida înăspririi sancţiunilor americane împotriva Iranului. Aflat la Beijing, la summit-ul privind proiectul chinezesc al „Noului Drum la Mătăsii”, Putin a precizat că Rusia ar putea produce „mult mai mult” decât cele 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, dar că are un acord cu OPEC privind nivelul producției, pe care intenționează să-l respecte. Acordul este valabil până în iunie.

Preţul petrolului a crescut simțitor în ultimele zile, până aproape de pragul de 75 de dolari pentru baril, după ce Statele Unite au anunţat luni anularea scutirilor de la respectarea sancţiunilor, care le permiteau anumitor ţări, precum China şi India, să importe petrol brut din Iran.
„Niciunul din partenerii noştri, inclusiv Arabia Saudită, nu renunţă la acordurile din cadrul OPEC”, a mai declarat președintele rus la Beijing.

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări că ţări precum Arabia Saudită vor compensa pentru petrolul iranian, care o să dispară de pe piața internațională. Cu toate acestea, Riadul a indicat miercuri că nu are în vedere o creştere a producţiei în viitorul apropiat

Lidera PAS și copreședinta Blocului ACUM, Maia Sandu, a criticat decizia de vineri, 26 aprilie, a Curții Constituționale, conform căreia, Parlamentul poate schimba sistemul electoral, dar nu pentru alegerile anticipate, ci doar pentru cele ordinare și cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Într-o postare pe Facebook, Maia Sandu afirmă că, „prin această hotărâre, Curtea Constituțională și-a încălcat propriile decizii, adoptate anterior, conform cărora problemele electorale reprezintă apanajul exclusiv al Parlamentului, Curtea neavând niciun drept să intervină”.

Decizia de vineri a Curții Constituționale a fost provocată de sesizarea a trei deputați independenți care voiau să știe dacă s-ar putea trece la alt sistem de vot decât cel uninominal, în cazul că actualul impas politic va face necesară ținerea unui nou scrutin. „Noul sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor anticipate, ci doar în cazul alegerilor ordinare cu condiția ca să fie modificat cu cel puțin un an mai devreme înainte de la alegeri”, se spune în decizia CC.

Astăzi, sîmbătă 27 aprilie, a fost lansată campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 23-26 mai. În România, scrutinul va avea loc duminică 26 mai, odată cu referendumul pe justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. În acest context, guvernul pregătește o Ordonață de urgență pentru modificarea Legii referendumului în sensul în care președintele nu ar mai putea să cheme electoratul să voteze „da”, iar cvorumul de prezență ar urma să fie modificat.

În cursa pentru Parlamentul European s-au înscris 13 partide și trei candidați independenți.

Anul acesta, pe liste se găsesc cinci candidați din R. Moldova, între care cel mai cunoscut este fostul premier Iurie Leancă, pe poziția a patra în lista Partidului Pro România, condus de ex-premierului român Victor Ponta. Economista Daniela Şerban, care de la Bursa de Valori București a ajuns în echipa celei mai mari companii de afaceri publice din România se regăsește, ce-i drept, la coada listei anunțate de Alianța 2020 USR PLUS a fostului premier român Dacian Cioloş.

La precedentele alegeri europarlamentare din 2014 niciunul din cei 11 candidaţi din R. Moldova nu a ajuns în Parlamentul European. Peste 9500 de cetăţeni români din R. Moldova s-au prezentat atunci la urnele de vot.

În România vor fi deschise 1.269 de secţii de vot, iar peste hotare vor fi deschise peste 400 de secții.

Statele Unite, Rusia și China sunt de acord să retragă trupele străine din Afganistan. După discuțiile de vineri, de la Moscova, între emisarii celor trei țări pentru Afganistan, a fost dat publicității un comunicat în care, cele trei mari puteri îndeamnă la un proces de pace „incluziv şi condus de Afganistan”.

„Cele trei părţi lansează un apel la o retragere organizată şi responsabilă a trupelor străine din Afganistan", se scrie în comunicatul comun, publicat de Departamentul de Stat american.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat vineri că retrage Statele Unite din Tratatul privind comerţul cu arme (ATT), un text adoptat în 2013 de ONU şi menit să moralizeze comerţul internaţional cu arme. Tratatul a fost semnat în timpul administrației Obama, dar nu a fost ratificat de Congres.

„America respinge acest tratat”, a declarat Trump într-un discurs la Indianapolis, în fața Asociației Naționale pentru Arme de Foc. „Nu vom lăsa niciodată birocraţii străini să calce în picioare libertăţile garantate de al doilea amendament" al Constituţiei, a mai spus președintele american.

Arms Trade Treaty (ATT) prevede, în special, ca fiecare ţară semnatară să evalueze înainte de orice tranzacţie dacă armele vândute pot fi utilizate pentru a ocoli un embargou internaţional, încălca drepturile omului sau să fie deviate către criminali. Tratatul se referă la toate transferurile internaţionale (import, export sau tranzit). Potrivit Națiunilor Unite, 101 state au aderat la ATT, care a intrat în vigoare în 2014.

Pe 28 aprilie 2019 se împlinesc cinci ani de când cetățenii moldoveni pot circula fără vize în Uniunea Europeană. În această perioadă peste două milioane de cetăţeni moldoveni au beneficiat de dreptul la libera circulaţie în spaţiul european, înregistrându-se peste șase milioane de traversări ale frontierei de stat, potrivit datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrare Europeană. Republica Moldova a fost prima țară a Parteneriatului Estic care a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană.

Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat, vineri că „este de necrezut că o majoritate de guvernământ dintr-un stat membru al UE, care deţine Preşedinţia Consiliului UE, continuă să încalce, în mod frecvent, regulile şi normele europene”

Șeful popularilor europeni mai spune că „în timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, Guvernul Român ar fi trebuit să fie un model al respectării valorilor europene, dar, chiar din prima zi, nu a reuşit să o facă”. Declarațiile președintelui PPE vin la două zile după ce parlamentarii români au votat modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

Liderul PPE susține că acţiunile coaliţiei de guvernare afectează lupta anticorupţie a României şi buna funcţionare a justiţiei: „coaliţia condusă de socialişti (PSD-ALDE), şi-a arătat adevărata faţă. Este descurajant să vezi că o coaliţie de guvernare a unui stat membru al UE schimbă Codul Penal pentru a se asigura că liderul lor şi alţi politicieni nu vor fi nevoiţi să răspundă pentru greselile lor.”

Compania românească Transgaz anunță că a semnat toate contractele necesare realizării conductei Ungheni-Chișinău, iar ordinul de începere a lucrărilor va fi emis la data de 2 mai 2019, relatează portalul Agora.md.

Realizarea proiectului Ungheni-Chișinău, un proiect de interes național în Republica Moldova, presupune construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 120 km, trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni) şi dotarea Centrului de dispecerat și dirijare de la Ghidighici.

Rețeaua de transport gaze naturale pe ruta Ungheni-Chișinău reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău.

Peste 52% din alegătorii europeni resping partidele de extremă dreaptă, dar fiecare al 10-lea alegător european este un susţinător convins al acestor partide, potrivit unui sondaj efectuat în 12 ţări UE şi publicat vineri, înaintea alegerilor parlamentare europene din 23-26 mai.

Studiul a fost realizat de agenţia de sondare online YouGov pentru fundaţia germană Bertelsmann, iar unul din autorii săi, citat de DPA, precizează: „Partidele populiste au reuşit să creeze o bază electorală stabilă pentru ele însele într-o perioadă relativ scurtă de timp. Dar valorile lor ridicate de respingere simultană arată, de asemenea, cât de periculos ar fi pentru alte partide să imite partidele populiste”. Opinia îi aparține lui Robert Vehrkamp, coautor al studiului.

Sondajul a constatat, în general, valori negative mult mai mari decât cele pozitive, sugerând că majoritatea cetăţenilor din Uniunea Europeană vor vota mai degrabă împotrivă decât să se declare pentru o anumită mişcare politică.

Anul acesta, interesul pentru europarlamentare este mare. Potrivit sondajului, 68% dintre respondenţi declară că vor vota, iar în Germania, această cifră este de 73%.

Președintele Chinei, Xi Jingping, a declarat că proiectul de investiții în infrastructură peste hotare, cunoscut și ca „Noul drum al mătăsii”, are ca scop extinderea cooperării internaționale. Vorbind la Beijing, la deschiderea unui summit internațional de două zile, dedicat proiectului chinezesc, Xi a mai anunțat că guvernul său va renunța să mai subvenționeze firmele chineze participante în acest proiect. Subvențiile care măresc artificial competitivitatea firmelor chineze pe piața internațională au fost dur criticate de Uniunea Europeană și Statele Unite.

„Noul drum al mătăsii” ar urma să coste în jur de un trilion de dolari, iar unii critici occidentali spun că inițiativa ar fi pe termen lung păguboasă pentru țările partenere, care vor acumula mari datorii la bugetele de stat, permițând în același timp sporirea influenței Chinei în Europa. În ajun, ministrul chinez de finanțe Liu Kun a căutat să estompeze criticile, spunând că țara sa va înființa un cadru de „prevenire și rezolvare a riscurilor îndatorării”.

La summit participă președintele rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Imran Khan, premierii Italiei și Ungariei. Germania și Franța sunt reprezentante la nivel de miniștrii, iar Statele Unite sunt absente.

După primul summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, președintele rus Vladimir Putin a plecat într-o vizită de două zile în China, unde a afirmat că va informa și conducerea de la Beijing despre cele discutate la Vladivostok, privind denuclearizarea peninsulei Crimeea.

Joi, într-o scurtă intervenție televizată la încheierea summit-ului, Putin declara că Fenianul este în continuare interesat să discute cu Statele Unite problema denuclearizării peninsulei Coreea și că va comunica administrației de la Washington cele discutate. „Nu avem nici un secret”, a mai sus Putin.

După prima parte a summit-ului, care a constat din mai bine de două ore de discuții între patru ochi cu președintele rus, Kim a declarat că a fost „un schimb constructiv de opinii legate de probleme de interes comun”.

Între timp, agenția de știri nord-coreeană de stat a anunțat că Putin a fost invitat la Fenian, la o dată „care-i convine” și că președintele rus a acceptat invitația.

Summit-ul de la Vladivostok a venit la două luni după ce summitul din Vietnam al lui Kim cu președintele american Donald Trump a eșuat din cauza dezacordului privind încheierea programului nuclear nord-coreean în schimbul ridicării sancțiunuilor internaționale.

Pe de altă parte, în ajunul summitului de la Vladivostok, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite speră în continuare că vor ajunge cu Coreea de Nord la un acord privind denuclearizarea peninsulei coreene dar că discuțiile vor fi anevoioase.

Într-un interviu acordat canalului de televiziune CBS, Pompeo a ţinut să precizeze că summitul din Vietnam dintre președintele Donald Trump și Kim Jong Un a fost mult mai nuanţat decât versiunea apărută în presă.

După eșecul summitului de la Hanoi, Coreea de Nord a criticat linia dură a secretarului de stat Mike Pompeo şi a cerut părţii americane ca acesta să nu mai participe la viitoarele negocieri.

Ministrul finanţelor Ion Chicu se declară optimist în legătură cu prelungirea programului cu FMI, semnat în 2016 şi care trebuie să se încheie în 2019.

„Nu există nici un motiv să întrerupem programul, în condiţiile în care s-ar crea rapid un guvern”, a spus ministrul într-un interviu cu Radio Europa Liberă. Chişinăului i-a rămas să mai primească până la sfârşitul anului două tranșe a câte 400 de milioane de doalri fiecare în baza unui acord încheiat în 2016 cu FMI, dar programul a fost pus în regim de stand-by în vara anului 2018, pe fundalul apropierii alegerilor şi a unui şir de măsuri luate de guvernul Filip în contradicţie cu înţelegerile anterioare cu FMI.

Ion Chicu a mai afirmat în interviul cu Europa Liberă că, în caz că formarea guvernului va mai întârzia, autorităţile au în vedere prelungirea cu trei luni a programului.

Ministrul spune că într-o vizită recentă la Washington, a discutat în prealabil nişte eventuale condiţii pe care le-ar putea avea FMI pentru oferirea următoarei tranşe şi că acestea ar fi „realizabile”.

Ministrul Finanţelor, Ion Chicu, a spus într-un interviu cu Radio Europa Liberă că rezultatele măsurilor de declarare voluntară şi stimulare fiscală, supranumite de presă „amnistia fiscală”, sunt modeste, dar ele nu au fost cele mai importante din pachetul „pro-business” promovat începând cu vara lui 2018 de guvernul Filip. De amnistie au profitat în total doar zece persoane fizice, a precizat ministrul, ceea ce s-a soldat cu declararea voluntară a unor active în mărime de 30 de milioane de lei şi încasări la buget de puţin peste un milion de lei.

„Succesul incontestabil” al celorlalte măsuri, dintre care principala ar fi „mica reformă fiscală”, este ilustrat, în opinia lui Ion Chicu, de încasările în creştere la buget, care continuă să se înregistreze în pofida diminuării semnificative a cotelor de impozite.

Ion Chicu a mai spus că rezultatele modeste ale amnistiei s-ar datora în primul rând unei comunicări nepotrivite, fapt care a stimulat criticile şi a descurajat potenţialii beneficiari, dar că în orice caz nu crede necesară o repetare a măsurii.

În momentul lansării ei, autorităţile au spus că amnistia ar urma să aducă la buget sute de milioane de lei, dar s-au ciocnit de criticile FMI, ale Băncii Mondiale şi Statelor Unite, care au văzut în măsură „un mijloc de legalizare a corupţiei şi a banilor murdari”.

Opoziția din Belarus a renunțat la marșul anual în memoria victimelor catastrofei nucleare de la Cernobîl, din 1986 după ce autoritățile din Minsk i-au informat pe organizatori că vor plăti costurile pentru poliția care trebuie să le asigure securitatea. În jur de $2.400.

Unul din liderii opoziției a precizat că nu banii sunt problema, dar că principial nu vor plăti pentru un serviciu pe care trebuie să-l acorde forțele de ordine, finanțate din bani publici.

În locul marșului, sunt organizate la Minsk o serie de lecturi în locuri publice și discuții pe tema Cernobîl.

Anual, pe 26 aprilie, la Minsk se organizează un marș în memoria victimelor de la Cernobîl, Belarus fiind regiunea cea mai afectată de accidentul nuclear după Ucraina.

La Kiev a avut loc la miezul nopții un marș de comemorare, la care au participat sute de oameni, iar la Cernobîl, tot după miezul nopții, a avut loc o slujbă religioasă.

Explozia Reactorului 4 de la centrala nucleară de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, iar multe zile după aceea, conducerea sovietică a păstrat tăcerea. Treizeci de persoane au murit pe loc, ca urmare directă a exploziei, dar numărul celor are au murit ca urmare a radiațiilor este estimat la mii, poate chiar zeci de mii. În 2018, Națiunile Unite estimau că între 1991 și 2015, circa 20 de mii de cazuri de cancer la tiroidă, înregistrate în Ucraina, Belarus, Rusia, erau legate de accidentul de la Cernobîl. Iar în zona Cernobîl, unul din patru astfel de cancere sunt urmare a radiațiilor.

Curtea Constituțională a R. Moldova a decis că sistemul de vot nu poate fi schimbat înaintea unor eventuale alegeri parlamentare anticipate. CC a răspuns astăzi sesizării a trei deputați independenți care voiau să știe dacă s-ar putea trece la alt sistem de vot decât cel uninominal în cazul că actualul impas politic va face necesară ținerea unui nou scrutin. „Noul sistem nu poate fi implementat în cadrul alegerilor anticipate, ci doar în cazul alegerilor ordinare cu condiția ca să fie modificat cu cel puțin un an mai devreme înainte de la alegeri”, se spune în decizia CC. Răspunsul instanței constituționale fusese anticipat și criticat de opoziția pro-europeană de la Chișinău, care crede că sistemul de vot mixt, folosit în premieră la scrutinul din 24 februarie, favorizează actuala putere. Într-un interviu cu Europa Liberă, în ajunul deciziei CC, Mihai Popșoi, deputat din partea DA, a spus că PD s-ar teme că Blocul ACUM, poate în cooperare cu socialiștii, ar vrea să schimbe sistemul de vot, revenind la cel dinaintea reformei promovate de partidul lui Vlad Plahotniuc.

Autoritățile din Sri Lanka au spus că în unul din atacurile de săptămâna trecută, soldate cu sute de morți, a murit și liderul atacatorilor. Președintele Maithripala Sirisena le-a spus reporterilor vineri că Zahran Hashim, liderul uni grupări extremiste locale, a murit în atacul de la hotelul Shangri-La. Președintele a spus că informația vine de la serviciile secrete militare, bazându-se în parte pe imaginile televiziunii cu circuit închis de la hotelul atacat. În atacurile de la 3 hoteluri și trei biserici din Sri Lanka au murit peste 250 de oameni. Un alt patrulea atac asupra unui hotel a eșuat. Vineri autoritățile de la Colombo au îndemnat musulmanii să se roage acasă, nu la moschee, de teama unor atacuri de răzbunare.

Un om de afaceri din Christchurch s-a declarat la tribunal vinovat de distribuirea unei video live făcut de individul înarmat care a ucis 50 de oameni în două moschei din orașul neo-zeelandez luna trecută. Philip Arps urmează să rămână în arest preventiv până la pronunțarea sentinței, pe 14 iunie, și riscă o pedeapsă maximă de 14 ani de închisoare. Procurorii citați de Associated Press spun că Arps, în vârstă de 44 de ani, a trimis video-ul unei persoane necunoscute, cerându-i să insereze o cătare și o numărătoare a victimelor. Apoi Arps a transmis înregistrarea cutremurătoare cu durata de 17 minute la 30 de cunoscuți. Cenzorul șef al Noii Zeelande, David Shanks, a interzis atât video-ul masacrului, cât și „manifestul” publicat de rasistul acuzat de atac, scoțând în afara legii vizionarea, posesia sau distribuirea lor.

Inspectoratul General al Poliției spune că va mobiliza 4 mii de polițiști și carabinieri pentru asigurarea ordinii publice de sărbătorile pascale. La fiecare biserică vor fi arondați câte doi polițiști. Numeroși carabinieri vor păzi traseul de la aeroport până în centrul Chișinăului, pe unde preoții Mitropoliei Moldovei vor aduce focul haric de la Ierusalim. Autoritățile nu au precizat însă ce cheltuieli va suporta bugetul din cauza acestor măsuri.

Lidera socialiștilor, Zinaida Greceanîi, a spus la o întrevedere cu ambasadorul european la Chișinău, Peter Michalko, că Republica Moldova are nevoie „acută” de „restabilirea cooperării financiare și economice cu partenerii externi”. Președinta partidului cu cei mai mulți deputați după alegerile din 24 februarie a mai repetat că socialiștii vor să participe la crearea unei majorități stabile și unui guvern funcțional. Miercuri, ei au refuzat să meargă la noi discuții cu blocul pro-european ACUM, care nu vrea să facă alianță cu socialiștii, dar le cer votul pentru legi anti-oligarhice și un guvern minoritar.

Ambasadorul american la Chișinău, Dereck J. Hogan, a vizitat poligonul de la Bulboaca al armatei moldovene, care este renovat cu ajutorul Statelor Unite. Ministrul apărării în exercițiu, Eugen Sturza, care l-a însoțit pe ambasador, a declarat, potrivit unui comunicat, că renovarea cazărmii, sălilor de studiu, câmpului de ținte multifuncțional și altor obiective se va finaliza în această vară. Centrul Militar de Instruire al Armatei Naționale este renovat prin programul american GPOI, Inițiativa globală pentru operațiuni de menținere a păcii, cu scopul de a asigura o pregătire mai bună a pacificatorilor moldoveni.

Președintele României, Klaus Iohannis, i-a îndemnat pe români să voteze pentru continuarea luptei împotriva corupției la un referendum inițiat de el, care se va ține odată cu alegerile pentru Parlamentul European, peste o lună. Joi seară, într-o alocuțiune televizată, Iohannis a spus că românii pot da o lecție principalului partid de guvernământ, social-democrat, acuzat că schimbă legile ca să-și salveze liderii și protejații de pedepse pentru corupție. „Dacă românii vor veni la vot și vor spune că nu sunt de acord cu PSD, atunci avem un mandat să acționam imediat, a doua zi”, a declarat președintele Klaus Iohannis, fără să dea detalii.