Peste 30 de mii de persoane au participat, la Praga, la tradiționala parada a comunității LGBTI, punctul culminant al unei săptămâni de activități din cadrul festivalului Pride 2019. Și din nou, tradițional, la paradă au participat reprezentanții a 11 ambasade, sub lozinca „Diplomați pentru egalitate”.

Festivalul LGBTI din acest an comemorează 50 de ani de la protestul din New York care a marcat nașterea mișcării pentru drepturile minorității gay iar pentru prima dată, primăria din capitala cehă arborează steagul in culorile curcubeului al comunității LGBT.

Președintele american Donald Trump a anunțat că liderul nord-coreean Kim Jong Un vrea sa reia discuțiile despre denuclearizare și ridicarea sancțiunilor internaționale, dar numai după ce se încheie manevrele militare comune între Statele Unite și Coreea de Sud.

Trump a precizat sâmbătă că liderul de la Phenian și-a exprimat această dorință în scrisoarea pe care i-a adresat-o recent și că el, Trump, „se bucură să se vadă cu Kim Jong Un într-un viitor nu prea îndepărtat”.

Totodată, potrivit lui Trump, Kim Jong Un și-ar fi cerut și scuze „discrete” pentru ultimele teste cu rachete și ar fi promis că acestea vor înceta odată ce se încheie manevrele militare americano-sud-coreene.

Cei doi lideri s-au întâlnit până acum de trei ori: în Singapore, la Hanoi și, scurt, în zona demilitarizată dintre cele două state coreene.

Numărul victimelor unor explozii neclarificate de la o bază militară rusească din nordul Federației Ruse s-a ridicat oficial la cinci. Anunțul a fost făcut de agenţia nucleară rusă Rosatom, nu de ministerul apărării, ceea ce confirmă speculațiile că accidentul era legat de tehnologie nucleară.

Rosatom a precizat că accidentul s-a produs în timpul testării unei rachete cu propulsie lichidă. Alţi trei angajaţi ai Rosatom au suferit răni cu grade diferite de gravitate în timpul accidentului, inclusiv arsuri. Autorităţile ruse au anunţat anterior că două persoane au murit în acest incident, iar un oraş din apropiere a raportat o creştere temporară a nivelului de radiaţii după ce motorul unei rachete a explodat, joi, în centrul de testare din regiunea Arhanghelsk. Comunicatul privind scurta creştere a radiaţiilor postat de autorităţile din Severodvinsk a dispărut, vineri, de pe internet, fără niciun fel de explicaţie.

Autorităţile au mai precizat că au fost nevoite să închidă pentru navigaţie o parte a unui golf la Marea Albă drept consecinţă.

Media ruse scriu că explozia motorului de rachetă s-ar fi produs la o zonă de testare a armamentului din apropiere de satul Nionoksa. Potrivit acestor relatări, centrul respectiv este folosit pentru testarea armelor, inclusiv rachete balistice şi de croazieră utilizate de forţele navale ruse.

Curtea Constituţională din Armenia a cerut o opinie consultativă din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) despre o lege în baza căreia fostul preşedinte Robert Kocearian este judecat, s-a anunțat la Strasbourg. Kocearian este acuzat de răsturnarea ordinii constituţionale prin autorizarea în 2008 a unei reprimări violente a protestelor împotriva victoriei contestate a protejatului său Serj Sarkisian în alegerile prezidenţiale. Fostul preşedinte s-a prezentat la o închisoare din Erevan în iunie, după ce un verdict judecătoresc a cerut plasarea lui în detenţie în aşteptarea procesului. Este al doilea caz în care o curte naţională a cerut o opinie consultativă din partea CEDO în baza unui protocol la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care a intrat în vigoare anul trecut.

Președintele american Donald Trump a declarat, vineri, că noul preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost invitat la Casa Albă şi că va efectua o vizită în SUA foarte curând. Într-o întâlnire cu reporterii acreditaţi la Casa Albă, preşedintele american a spus că el crede că Zelenski este „un tip foarte rezonabil” şi că el ar putea să ajungă la o înţelegere cu şeful statului rus, Vladimir Putin.

Coreea de Nord a lansat două „proiectile neidentificate”, relatează sâmbătă agenţia de ştiri sud-coreeană Yonhap. Lansarea intervine la câteva zile după alte teste cu rachete ale Coreei de Nord, „un avertisment” pentru Statele Unite şi Coreea de Sud, în replică la manevrele militare comune în desfăşurare.

Phenianul şi Washingtonul încearcă în prezent să relanseze negocierile privind programul nuclear al Coreei de Nord şi sancţiunile economice care vizează acest stat. Ultima lansare avut loc la câteva ore după ce preşedintele Donald Trump a anunţat că a primit o „scrisoare foarte frumoasă” de la liderul nord-coreean Kim Jong Un.

După ce au fost supuse unei scurte dezbateri publice, Guvernul a aprobat vineri o serie de modificări fiscale care fuseseră anterior criticate de mediul de afaceri și de opoziția parlamentară. „Achităm nota de plată pentru cheltuielile guvernării precedente”, a declarat ministra finanțelor, Natalia Gavrilița, în ședința de Guvern.

Principalele schimbări propuse sunt eliminarea scutirii personale pentru moldovenii cu venituri de peste 30 de mii de lei pe lună, impozitarea tichetelor de masă, revenirea la cota de 20% TVA pentru sectorul HoReCa, majorarea impozitului pentru creșterea de capital. Aceste măsuri, estimează Ministerul de Finanțe, ar putea aduce un miliard de lei la bugetul de stat, bani de care guvernul are nevoie pentru finanțarea pensiilor, între altele. Ele au fost convenite și cu Fondul Monetar Internațional care recent a reluat programul de finanțare pentru Republica Moldova.

Ministra finanțelor, Natalia Gavrilița, a prezentat în ședința de Guvern de vineri proiectul unui nou regulament care să împiedice Banca Națională să mai salveze bănci insolvabile, ajunse în criză din cauza creditelor neperformante pe care le-au acordat.

„Banca Națională va putea acorda suport de lichidități doar în cazuri de urgență și doar băncilor solvabile și viabile. Astfel prevenim repetarea situației care a avut loc la BEM pentru ca nicio bancă comercială din Moldova să nu mai acorde cu rea-credință credite neperformante care să fie folosite în fraude financiare, mizând pe o ulterioară asistență a BNM”, a spus Gavrilița, citată de Agora.md.

Premierul României Viorica Dăncilă i-a propus Comisiei Europene pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb, pentru poziția de comisar european ce revine României, relatează Mediafax, citând surse politice.

Nu este clar ce portofoliu negociază autoritățile române în viitoarea Comisie, condusă de Ursula van der Leyen. Pe 20 iulie, Viorica Dăncilă a anunțat că România ar putea cere din nou portofoliul politicilor regionale, având în vedere că mandatul nu a fost dus la termen, precizând că a înțeles că „ar fi de preferat un comisar femeie pentru că am obține un portofoliu mult mai important”.

Mai multe, aici.

Ministerul rus de externe a convocat vineri un diplomat al ambasadei americane la Moscova pentru a protesta faţă de ceea ce consideră o „ingerinţă” în treburile interne ale țării. Motivul nemulțumirii rusești este avertismentul adresat de ambasada americană săptămâna trecută, mai ales cetățenilor americani din Rusia, să evite zonele din Moscova unde sâmbăta trecută a avut loc un protest împotriva deciziei autorităților de a interzice unor candidați ai opoziției să participe în alegerile de la Moscova, din septembrie.

Avertismentul, o practică normală a ambasadei, cuprindea numele străzilor afectate de manifestație și o hartă a zonei, publicate pe pagina de internet al ambasadei și pe contul ei de Twitter. Rusia a mai convocat joi și un diplomat german pentru a protesta împotriva postului public german Deutsche Welle, care ar fi afișat în viziunea Moscovei „apeluri directe la manifestaţie” pe reţelele de socializare.

Între timp, ambasada americană a postat un nou avertisment, legat de protestul planificat pentru sâmbătă 10 august, dar de această dată fără o hartă a zonei unde va avea loc. Mitingul de mâine este autorizat, dar se pare că organizatorii ar vrea să continue cu un marș sau concert, evenimente neautorizate, care au putea provoca din nou intervenția masivă a forțelor de ordine.

Peste 2.300 de persoane au fost reținute după protestele de la Moscova din 23 iulie și 3 august. Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada și organizații internaționale pentru apărarea drepturilor omului au criticat utilizarea „disproporționată” a forței împotriva protestatarilor. Poliția a fost de asemeni criticată pentru faptul că i-a împiedicat pe mulți jurnaliști să relateze despre protestele de al Moscova: unii au fost reținuți, altora li s-a confiscat echipamentul.

În Italia, Partidul Liga, aflat la guvernare, a anunţat vineri că va prezenta în Senat o moţiune de neîncredere în guvernul de coaliție pentru a forța căderea executivului condus de Giuseppe Conte și organizarea, eventual, de alegeri generale anticipate.

Joi, formaţiunea de dreapta, condusă de vicepremierul Matteo Salvini, a indicat într-un comunicat că alegerile anticipate sunt singura posibilitate după o nouă confruntare cu partenerul de coaliţie, Mişcarea 5 Stele (M5S), pe tema unui proiect feroviar.

Președintele țării, Sergio Mattarella este singurul care poate dizolva parlamentul şi convoca alegeri anticipate.

Ambasadorul Statelor Unite în Germania, Richard Grenell, a criticat din nou nivelul scăzut al cheltuielilor alocate apărării de către Berlin, afirmând că acesta este „jignitor” şi a reluat amenințarea administrației Trump de a reloca, din Germania în altă țară europeană, trupele americane.

În cursul vizitei din iunie, la Washington, a președintelui polonez Andrzej Duda, preşedintele american Donald Trump a sugerat o redesfăşurare a militarilor americani din Germania în Polonia, aminteşte DPA.

Pe 24 august, președintele Donald Trump începe un turneu european, cu participarea la summitul G7 de la Biarritz, în marja căruia se va întâlni şi cu cancelarul german Angela Merkel. După care, între 31 august şi 3 septembrie, va fi în Danemarca şi Polonia.

Liderii ciprioţi grec şi turc s-au întâlnit vineri la Nicosia, într-un efort de a relansa discuţiile de pace blocate, anunţând că vor continua negocierile la Adunarea Generală a ONU în septembrie, informează DPA.

Ciprul este împărţit pe criterii etnice din 1974, după un puci grec urmat de o intervenţie militară turcă. Toate discuţiile anterioare sub egida ONU în încercarea de a reunifica insula au eşuat, inclusiv cea mai recentă rundă încheiată în iulie 2017.

Partea administrată de minoritatea turcă, din nord, nu este recunoscută internațional. ​

Premierul Maia Sandu a criticat drept o „sfidare” decizia de vineri a Consiliului Superior al Procurorilor de a organiza concursul pentru funcția de Procuror General fără să aștepte guvernul, care se pregătește să schimbe regulile concursului.

„Decizia de astăzi a Consiliului Superior al Procurorilor de a organiza concurs pentru desemnarea unui nou procuror general, ignorând inițiativele și demersurile noastre de a schimba modalitatea de alegere a acestuia, reprezintă o sfidare a așteptărilor tuturor cetățenilor”, a declarat șefa guvernului, citată de Agora.md.

Maia Sandu a mai arătat că „cetățenii cer de la guvern realizări (...). De aceea, guvernul va avea un cuvânt greu de spus în curățarea sistemului și alegerea procurorului general”.

Totodată, Maia Sandu a anunțat că la următoarea ședință de guvern se va discuta crearea de urgență a Biroului de Combatere a Corupției și Reforma Justiției pe lângă prim-ministru. Vor face parte premierul, reprezentanți ai societății civile și experți internaționali, conducători ai tuturor instituțiilor responsabile de domeniul Justiției și anticorupție.

Postul de Procuror General este ocupat interimar de Dumitru Robu, numit acolo după demiterea din 11 iulie a lui Eduard Harunjen, pe care liderii noii guvernări l-au acuzat că ar fi făcut jocurile regimului anterior, dominat de Vlad Plahotniuc.

Sâmbătă seara, 10 august, la București sunt programate mai multe mitinguri, pentru a marca un an de la manifestația antiguvernamentală din 2018, inițiată de românii din diasporă și care s-a încheiat cu ciocniri violente între poliție și manifestanți. Acum un an, în Piața Victoriei erau strânși în jur de 100 de mii de oameni, iar intervenția brutală a forțelor de ordine s-a soldat cu 440 de victime, persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale – mai ales din cauza grenadelor cu gaze lacrimogene aruncate între manifestanți de jandarmi. Șaptezeci de oameni au fost atunci spitalizați, printre care 11 jandarmi.

Dosarul în care este investigată intervenția jandarmilor în Piața Victoriei, la 10 august 2018, a fost declinat de Parchetul militar către DIICOT, pentru că procurorii au considerat că ar exista în el elemente de siguranță națională. În acest dosar sunt peste 700 de plângeri penale din partea civililor care au fost victime ale bătăilor și ale inhalării de gaze lacrimogene, folosite de forțele de ordine din subordinea Ministerului de Interne. Până acum, au fost identificați și deferiți Justiției numai 18 huligani, se afirmă într-o relatare G4media.

În România, principalul partid de opoziție, Partidul Național Liberal (PNL) lansează sâmbătă, 10 august, în Piața Universității, campania de strângere de semnături pentru candidatura lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale.

Klaus Iohannis și-a lansat joi campania pentru un nou mandat prezidențial în cadrul Consiliului Național al PNL, unde le-a propus liberalilor ca parteneriatul preşedinte – PNL să devină „nucleul care va cataliza toate energiile”, astfel încât România să devină un stat funcţional.

Andrei Năstase, ministrul de interne al R.Moldova și lider al Platformei „DA”, prezent joi la Consiliul Național PNL, a declarat la București că „un vot pentru Iohannis este un vot și pentru Basarabia”, apreciind că președintele României reprezintă „cheia de boltă pentru salvarea democraţiei şi a statului de drept”. „În vreme ce în Republica Moldova instituțiile au capitulat, în România, un veritabil om de stat a dus alături de PNL o luptă ca instituțiile să rămână libere”, a spus ministrul de interne moldovean.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat oficial concursul pentru postul de procuror general al R. Moldova. Postul este ocupat interimar de Dumitru Robu, numit acolo după demiterea din 11 iulie a lui Eduard Harunjen, pe care liderii noii guvernări l-au acuzat că ar fi făcut jocurile regimului anterior, dominat de Vlad Plahotniuc. Candidații pentru postul de procuror general își pot depune dosarele până la 10 septembrie. Portalurile de știri spun că CSP a dat lumină verde concursului în ciuda dorinței de amânare a lui formulată de ministra justiției, Olesea Stamate. Ea invoca ca motiv faptul că resortul ei tocmai lucrează la schimbarea regulilor concursului.

Economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,2% în trimestrul al doilea al anului curent, pentru prima dată în șase ani și jumătate, mai ales datorită incertitudinilor legate de Brexit. Declinul, primul după al patrulea trimestru al anului 2012, a fost neașteptat. Majoritatea economiștilor se așteptau ca economia să stagneze. Biroul național de statistică britanic a spus că economia s-a contractat „într-o vreme de volatilitate crescută în ce privește data ieșirii Marii Britanii din UE”. Marea Britanie ar fi urmat să iasă din UE la 29 martie, noua dată probabilă este 31 octombrie. În primul trimestru al anului, economia britanică crescuse cu 0,5%. După anunțul declinului din trimestrul al doilea, ministrul britanic al finanțelor a spus că economia este solidă, iar creșterea economică britanică anul acesta va fi până la urmă mai mare decât cea din Germania, Italia sau Japonia.

O comisie guvernamentală a redus la patru numărul de candidați pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională - Liuba Șova, Eduard Serbenco, Vladimir Grosu și Nicolae Roșca. Inițial s-au înscris în cursă peste 20 de candidați. Cele două numiri oficiale la care are dreptul guvernul vor fi decise abia săptămâna viitoare. Înlocuirea judecătorilor de la CC a devenit necesară după ce vechea echipă și-a dat demisia in corpore pe fondul acuzațiilor că a ajutat vechea guvernare, dominată de oligarhul fugar Vlad Plahotniuc, să blocheze instalarea noii guvernări, compusă din Blocul ACUM și socialiști, în luna iunie.

Partidul Unității Naționale a depus denunț la Procuratura Generală împotriva președintelui Igor Dodon, în baza înregistrării video în care șeful statului pare să admită că Partidul Socialiștilor, pe care l-a condus, a primit bani lunar din F. Rusă. Potrivit directorului executiv al PUN, fostul ministru al apărării Anatol Șalaru, citat de IPN, „declanșarea procedurii de urmărire penală (a lui Dodon) sau nedeclanșarea ei va fi hârtia de turnesol a imparțialității și a mult doritei depolitizări a justiției”. Autenticitatea înregistrării video incriminate a fost contestată de președintele Igor Dodon, și nu a fost confirmată de autoritățile moldovene.

În trei raioane din R. Moldova există nouă focare de pestă porcină africană, a informat joi Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Până acum din cauza răspândirii au fost sacrificați aproape 200 de porci domestici, iar opt mistreți au fost depistați pozitiv. Pesta porcină africană este fatală pentru porci, dar nu are nici un efect asupra omului. „Îndemn populația, dacă sunt observate cadavre de porci mistreți sau vede simptome ale bolii, să informeze imediat medicul veterinar din subdiviziunea teritorială. Nu aruncați cadavrele de porci la gunoiște, pe lunca Prutului sau la marginea satului”, a spus joi la o conferință de presă directoarea interimară ANSA, Ela Malai.

Statele Unite și cinci țări europene au marcat a 11-a aniversare a războiului ruso-georgian cerând Moscovei să-și retragă trupele de pe pozițiile cucerite atunci. Apelul este cuprins în declarația comună semnată la 8 august de ambasadorii la ONU ai Statelor Unite, Belgiei, Estooniei, Franței, Germaniei, Poloniei și Marii Britanii. Într-o evoluție separată, Departamentul de Stat al Statelor Unite a cerut Rusiei să revoce recunoașterea celor două teritorii separatiste georgiene aflate la originea scurtei confruntări militare din august 2008, Osetia de Sud și Abhazia.

Peste 200 de primari de orașe din Statele Unite au cerut joi ca Senatul de la Washington să revină din vacanță ca să aprobe de îndată legi mai aspre privind controlul armelor, după două atacuri armate soldate în două orașe cu 31 de morți. Într-o scrisoare către liderii republicani și democrați din Senat, primarii cer ca vânzarea oricărei arme să fie condiționată de o verificare a biografiei cumpărătorului, și să fie adoptate restricții privind „vânzările secundare” de arme. Printre semnatarii apelului se numără primarii din cele două orașe au avut loc atacuri armate la sfârșitul săptămânii: El Paso (Texas) și Dayton (Ohio).

Se împlinesc 20 de ani, la zi, de când președintele rus Boris Elțîn l-a numit premier pe Vladimir Putin, pe vremea aceea un șef puțin cunoscut în serviciile de securitate, cu puțină experiență politică. Agenția France Presse scrie că atunci nici puțină lume și-ar fi imaginat că două decenii mai târziu Putin nu doar că va mai fi la putere, dar va fi unul din cei mai cunoscuți și influenți politicieni din lume. AFP mai notează că aniversarea vine într-un moment de tensiuni și incertitudini în Rusia, unde au avut loc în ultimele săptămâni proteste antiguvernamentale și anticipează că Putin, care are 66 de ani, nu va pleca din politică după încheierea actualului mandat prezidențial, care expiră în 2024.

Autoritățile din Hong Kong au luat măsuri de securitate special înaintea unui nou val de proteste care ar urma să înceapă vineri, inclusiv la aeroportul internațional, pe care protestatarii ar urma să-l picheteze trei zile la rând. Demonstrațiile au început în iunie, fiind îndreptate la început împotriva unei legi – între timp suspendate – care ar fi permis extrădările de cetățeni din Hong Kong în China comunistă. Protestele și-au lărgit între timp obiectivul, participanții deplângând ceea ce consideră a fi servilismul autorităților din Hong Kong față de Beijing, cu prețul renunțării la libertățile democratice.