În România, generalul Gheorghe-Nucu Marin a fost trecut în rezervă, luni, de președintele României, Klaus Iohannis, anunță Administrația Prezidențială.

Generalul, fost secretar de stat în Ministerul de Interne, s-a aflat la comanda Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în timpul mitingului inițiat de diasporă din 10 august 2018, din Piața Victoriei, reprimat cu violență de Jandarmerie. Ministrul de la acea vreme, Carmen Dan, se afla oficial în concediu.

Gheorghe-Nucu Marin a fost eliberat din funcție de fostul premier Viorica Dăncilă în august 2019.

Mai multe, aici.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a anunțat că fostului lider democrat Vlad Plahotniuc i-a fost retras dreptul de a intra în Statele Unite.

În baza legislației americane, această interdicție este impusă prin așa-numita „desemnare” a unei persoane („designate”) de către Secretarul de stat într-o declarație publică sau privată. Se aplică oficialităților (fostelor oficialități) ale unui guvern străin despre care Secretarul de stat are informații „credibile” că ar fi implicate în fapte serioase de corupție.

Într-un mesaj pe Twitter, Pompeo a scris că „actele de corupție comise de Vladimir Plahotniuc au subminat domnia legii și au compromis în mod serios independența instiuțiilor democratice”. „Statele Unite sunt alături de Moldova în lupta împotriva corupției”, a mai scris Secretarul de stat Mike Pompeo.

Anunțat în căutare internațională, Vlad Plahotniuc a fugit din R. Moldova în iunie, când partidul său a pierdut puterea.

În comunicatul oficial al Departamentului de stat american se precizează că interdicția i se aplică atât soției cât copiilor săi.

Decizia Statelor Unite a fost salutată de fosta premieră Maia Sandu care într-o postare pe Facebook a

Fosta prim-ministră, Maia Sandu, a făcut o postare pe pagina sa de Facebook a scris: „Mulțumim Guvernului SUA că a dat curs solicitării noastre de a-l pedepsi, făcând astfel dreptate cetățenilor țării noastre. Igor Dodon, care încearcă să preia sistemul corupt al lui Plahotniuc, trebuie sa ia aminte - mai devreme sau mai târziu, cei care comit crime împotriva propriului popor vor fi pedepsiți”.

La rândul său, liderul PPDA, Andrei Năstase a comentat, tot pe Facebook:

„Cine credea anul trecut, pe vremea asta că va ajunge aici? Dar în 2016, pe vremea asta?

Întotdeauna oamenii demni, cinstiți și curajoși. Mulțumesc, Platforma Demnitate și Adevăr!”.

Luni a fost inaugurat sistemul de iluminat public pe podul peste Nistru, între orașele Rezina, de pe malul drept, și Râbnița, oraș subordonat administrației de la Tiraspol. Podul a fost renovat cu sprijinul UE, prin programul Măsuri de promovare a încrederii.

Luminile pe acest pod se aprind pentru prima dată după 1993. Uniunea Europeană a alocat pentru acest proiect aproape 34 de mii de euro, iar contribuția orașului Rezina se ridică la peste 15 mii de euro.

Cu această ocazie, ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko a declarat că mai este „un portofoliu cu 14 proiecte de infrastructură” gândit să susțină „o viață un pic mai ușoară” pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.

În Iran, protestele antiguvernamentale continuă pentru a treia zi consecutiv, după ce conducerea Republicii Islamice a recunoscut că armata sa a doborât, accidental, un avion de pasageri ucrainean, ucigând 176 de persoane aflate la bord, majoritatea iranieni. „Clericii să plece acasă”, se scanda în fața universității din Teheran, potrivit unei înregistrări video postate pe Twitter.

După aproape trei zile de negare, autoritățile iraniene au recunoscut vineri seara faptul că armata a doborât avionul din greșeală, pe 8 ianuarie, într-un moment în care Teheranul se temea de lovituri aeriene din partea Statelor Unite.

Șeful poliției din Teheran a respins relatările de pe rețelele sociale că poliția ar fi tras în manifestanți.

Statele Unite și Germania au cerut autorităților iraniene să permită protestele în timp ce guvernul de la Londra a protestat împotriva reținerii pentru scurt timp a ambasadorului britanic la Teheran. Fusese acuzat că ar fi participat la organizarea primelor proteste, de sâmbătă. Diplomatul a explicat însă că a participat la manifestația în memoria victimelor accidentului aviatic de unde a plecat imediat ce aceasta s-a transformat într-un protest anti-regim.

La Hollywood s-au anunțat candidații pentru premiile Oscar 2020 care vor fi decernate pe 9 februarie.

Cele mai multe nominalizări, 11, le are filmul „Jocker” care candidează și pentru premiul de cel mai bun film al anului. Alături de „Ford&Ferrari” (Warner Bros), „The Irishman" (Netflix), „Jojo Rabbit”, „Little Women”, „Marriage Story”, „1917”, „Once Upon a Time in Hollywood" și „Parasite”.

„The Irishman”, „1917” și „Once Upon a Time in Hollywood” au câte 10 nominalizări în diverse categorii.

Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban a declarat că nu a primit încă nici o cerere a transportatorilor privind o eventuală dublare a prețului biletelor pentru microbuze, dar că orice decizie în această problemă este luată de Consiliul Municipal.

Cu toate acestea, Ceban a lăsat de înțeles că nu susține cererea transportatorilor: „Nu văd raţionamentul, ei au o grămadă de probleme pe care le creează, nu le rezolvă, dar le creează, începând cu orarul circulației, cu securitatea. Ei fac ce vor. Haideţi să vedem, când o să vină cu demersul, o să discutăm”, a spus Ion Ceban, citat de presa locală.

Săptămâna trecută, un grup de transportatori a anunțat că se va cere majorarea tarifului pentru călătoria cu microbuzul de la 3 la 6 lei, pe motiv că actualul tarif este prea mic, iar ei se află în prag de faliment.

Justiţia din Pakistan a anulat luni, 13 ianuarie, condamnarea la moarte în contumacie a fostului președinte Pervez Musharraf, argumentând că tribunalul special care l-a declarat vinovat de trădare a fost neconstituţional.

„Depunerea reclamaţiei, constituirea tribunalului, selectarea echipei de acuzare sunt ilegale, întreaga judecată a fost anulată”, a declarat pentru France Presse procurorul Ishtiaq Khan, care a reprezentat guvernul pakistanez în faţa Înaltei Curţi din Lahore (estul Pakistanului).

Pervez Musharraf, aflat la putere între 1999 şi 2008, a fost condamnat în decembrie anul trecut de un tribunal special pentru înaltă trădare şi subminarea Constituţiei ţării, într-un proces deschis cu şapte ani. Musharraf era judecat pentru înaltă trădare pentru impunerea stării de urgenţă în 2007, când a suspendat Constituţia şi i-a încarcerat pe judecătorii Curţii Supreme care nu au acceptat decizia.

Fostul şef de stat trăieşte în exil în Dubai. A venit la putere printr-o lovitură de stat militară împotriva premierului Nawaz Sharif și ulterior s-a alăturat războiului împotriva terorismului, condus de Statele Unite în Afganistanul vecin.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat luni, 13 ianuarie, o încetare a focului în Libia la iniţiativa Turciei şi a Rusiei, dar a avertizat că Naţiunile Unite trebuie să conducă procesul de reconstrucţie a țării.

Şeful guvernului libian de uniune naţională, recunoscut de ONU, Fayez al-Sarraj, şi rivalul său, mareşalul Khalifa Haftar, vor semna luni, la Moscova, un acord de încetare a focului.

Viorel Morari, din 2016 pana acum o luna şef al Procuraturii Anticorupţie, a primit luni mandat de arest pentru 20 de zile, după ce fusese reţinut vineri de procurori, la capătul unei verificări a activităţii procuraturii anticorupţie dispuse de proaspătul Procuror General, Alexandr Stoianoglo. Acuzaţia care I se aduce e că l-ar fi protejat pe fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, în dosarul fraudei bancare. Morari o respinge şi afirmă că dosarul e o comandă politică a preşedintelui Igor Dodon şi a conducerii Procuraturii Generale.

Fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a respins drept „aberații” acuzațiile de protejare a fostului lider democrat Vlad Plahotniuc invocate de procurori pentru a cere arestarea sa.

„Nu am primit indicații (de la Plahotniuc), este o aberație a procurorilor”, spune Morari într-o înregistrare video făcută de postul TV8 pe holul instanței, în timp ce este dus de mascați la audieri.

Procurorii spun că, în martie 2017, Morari ar fi înregistrat ilegal o plângere depusă de Plahotniuc pe când se afla la putere și ar fi pornit un proces penal fals pentru a-l proteja pe fostul lider democrat și aliații săi de anchete privind frauda bancară. Morari care a lansat mai multe anchete privind înavuțirea ilicită a unor procurori, judecători și altor demnitari a fost reținut la finalul unei luni de verificări a activității Procuraturii Anticorupție dispusă în decembrie de proaspătul procuror general Alexandr Stoianoglo.

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității i-a cerut fostului ministru de interne, Andrei Năstase, să-și ceară scuze public pentru instalarea unui crucifix în clădirea ministerului anul trecut. Într-o decizie luată în decembrie și dată publicității astăzi, consiliul spune că prin instalarea crucifixului într-o instituția a statului în septembrie 2019 și discursul rostit alături de doi mitropoliți ortodocși, Năstase a instigat la discriminare pe criteriul convingerilor religioase. Fostul ministru care candida atunci la funcția de primar al Chișinăului a spus între altele în discursul său că „toți cei care poartă uniforma Republicii Moldova nu ar putea mișca nici măcar un grăunte fără puterea lui Dumnezeu și a Sfintei Cruci”. Năstase care conduce partidul de opoziția Platforma DA nu a comentat deocamdată decizia consiliului antidiscriminare. El are la dispoziție o lună pentru a o îndeplini sau a o contesta în justiție.

Luni este inaugurat sistemul de iluminat public pe podul peste Nistru, între orașele Rezina, de pe malul drept, și Râbnița, oraș subordonat administrației de la Tiraspol. Podul a fost renovat cu sprijinul UE, prin programul Măsuri de promovare a încrederii. Luminile pe acest pod se aprind pentru prima dată după 1993. Uniunea Europeană a alocat pentru acest proiect aproape 34 de mii de euro, iar contribuția orașului Rezina se ridică la peste 15 mii de euro.

La Moscova, este așteptată astăzi semnarea unui armistițiu pentru a opri luptele aproape un deceniu din Libia. Anunțul a fost făcut de președintele înaltului Consiliu de Stat libian, Khaled al-Mechri, care a spus că acordul urmează a fi semnat între șeful guvernul de la Tripoli recunoscut de ONU, Fayez al-Sarraj, și comandantul milițiilor antiguvernamentale Khalifa Haftar. La Moscova, șeful grupului de contact al Rusiei pentru Libia, Lev Dengov, a declarat agenției Interfax că cei doi se vor întâlni pentru a discuta despre „posibilitatea semnării unui armistițiu și detaliile unui asemenea document”. Încetarea efectivă a focului a început duminică între forțele lui Haftar, care controlează estul Libiei, și guvernul acordului național de la Tripoli. Haftar și Al-Sarraj s-au mai întâlnit în 2018, în Italia, dar comandantul milițiilor din est a lansat ulterior campania pentru cucerirea capitalei libiene.

Premierul canadian Justin Trudeau a declarat că va încerca să obțină „justiție” pentru pasagerii uciși la bordul avionului ucrainean doborât pe 8 ianuarie de Iran, mulți dintre care erau cetățeni ai Canadei. „Nu ne vom opri până există răspunsuri”, a spus Trudeau, duminică, în Edmonton, Alberta, unde au fost comemorate cele 57 de victime canadiene. În Iran, comemorările s-au transformat în proteste antiguvernamentale, care au continuat duminică pentru a doua zi consecutivă în câteva orașe. Armata iraniană a recunoscut vineri seara că a doborât din greșeală avionul ucrainean, în orele în care se temea de o ripostă americană după ce bombardase cu rachete două baze militare din Irak unde se aflau și militari americani. Înregistrări video publicate pe rețelele de socializare înfățișează demonstranți scandând lozinci antiguvernamentale, precum și scene în care poliția deschide focul asupra protestatarilor în apropiere de Piața Libertății din Teheran, în noaptea de 12 ianuarie.

Un copil de șase ani a decedat de gripă la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău. Vorbind la ședința săptămânală a primăriei capitalei, șefa Direcţiei de asistenta socială și sănătate, Tatiana Bucearschi, a spus că minorul venit din Rusia la rude la Chișinău a murit de virusul gripei AH1N1. Familia gazdă a fost verificată și nu este infectată. În perioada 3-9 ianuarie, medicii au înregistrat în Chișinău 34 de cazuri de gripă și 1823 de cazuri noi de infecții a căilor respiratorii, majoritatea printre copii.

În Statele Unite, Camera Reprezentanților condusă de opoziția democrată va decide marți când va transmite Senatului actul de acuzare împotriva președintelui Donald Trump pentru procesul de impeachment. Anunțul a fost făcut duminică de președinta Camerei, Nancy Pelosi, într-o declarație la televiziunea ABC. Se așteaptă însă că Trump va fi achitat în Senatul dominat de aliații săi republicani. El este acuzat de abuz de putere în interes personal și obstrucționare a Congresului. Opoziția democrată spune că Trump și-a folosit funcția pentru a-l presa pe președintele Ucrainei să-i investigheze un rival politic, pe Joe Biden, și că a împiedicat apoi investigația efectuată de Camera Reprezentanților.

Poliția din Ucraina spune că l-a arestat pe presupusul organizator al unui atac asupra cecenului Adam Osmayev, care este acuzat în Rusia că planifica asasinarea președintelui Vladimir Putin. Arestul a fost anunțat duminică de ministrul ucrainean de interne Arsen Avakov care a mai scris pe Facebook că au fost reținute și alte persoane. Osmayev a fost rănit în atacul din octombrie 2017 într-o suburbie a Kievului, soția sa fiind ucisă. Cecenul căutat în Rusia a fost și ținta altor atacuri.

Raul Kajimba, liderul republicii separatiste georgiene Abhazia, și-a dat demisia după patru zile de proteste împotriva sa în capitala abhază, Suhumi. Declarația de demisie a fost dată citirii duminică, în fața protestatarilor, de către Serghei Șamba, fostul premier al regiunii separatiste sprijinită de Rusia. O delegație de la Moscova în frunte cu un consilier prezidențial rus, Vladislav Surkov, a sosit de urgență la Suhumi. Parlamentul abhaz urmează să decidă astăzi cine îl va înlocui pe liderul demisionar. Protestele din Abhazia au izbucnit pe 9 ianuarie, când demonstranții au luat cu asalt sediul lui Kajimba, acuzându-l de falsificarea alegerilor pe care le-a câștigat în luna septembrie.

Secretarul de stat american Mike Pompeo s-a declarat „indignat” de un atac cu rachete asupra unei baze din Irak care găzduiește militari americani. Opt rachete au lovit duminică baza aeriană Balad, aflată la circa 80 km nord de Bagdad, rănind patru soldați irakieni. Într-o postare pe Twitter, Pompeo a scris că atentatorii reprezintă „grupuri care nu sunt loiale guvernului irakian” și că atacurile descrise drept „încălcări continue ale suveranității irakiene ... trebuie să înceteze”. Nimeni nu și-a revendicat responsabilitatea pentru atacul petrecut pe fundalul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran. Pe 8 ianuarie, Iranul a lansat rachete asupra altor două baze cu militari americani în Irak pentru a răzbuna uciderea generalului său Qassem Soleimani de către o dronă americană, în apropiere de Bagdad.

În Iran, noi proteste antiguvernamentale au avut loc duminică pe întreg teritoriul țării pentru a doua zi consecutivă, după ce conducerea Republicii Islamice a recunoscut că armata sa a doborât un avion de pasageri ucrainean, ucigând 176 de persoane aflate la bord, majoritatea iranieni. „Ne mint că dușmanul nostru este America, dar dușmanul nostru este chiar aici”, scanda un grup de protestatari în fața universității din Teheran, potrivit unei înregistrări video postate pe Twitter. După aproape trei zile de negare, autoritățile iraniene au recunoscut vineri seara faptul că armata a doborât avionul din greșeală, pe 8 ianuarie, într-un moment în care Teheranul se temea de lovituri aeriene din partea Statelor Unite.

Greva din Franța a intrat în a 39-a zi deși sâmbătă, premierul Edouard Philippe a făcut o concesie importantă sindicatelor: a retras din proiectul de modificare a sistemului de pensie propunerea ca vârsta de pensionare să se ridice de la 62 la 64 de ani.

Guvernul vrea să schimbe din temelie sistemul de pensii care nu a mai fost revizuit de la al Doilea Război Mondial și care include în acest moment peste 40 de scheme diferite. Guvernul și președintele Emmanuel Macron vor un sistem unic, bazat pe puncte, ceea ce ar echilibra modul în care se calculează pensiile dar ar aduce și pierderi unor categorii, cum ar fi profesorii sau angajații din transporturi.

Motiv pentru care au izbucnit greve în toată țara dar au lovit cel mai tare Parisul și transportul în comun din capitala Franței și regiunea înconjurătoare.

Luni se așteaptă un răspuns al sindicatelor la propunerea de compromis a premierului Philippe.

Sute de protestatari s-au adunat sâmbătă seară în fața Universității din Teheran, cerând ca cei responsabili de doborârea avionului ucrainean de pasageri să fie pedepsiți. „Demisia nu ajunge!”, au scandat între altele protestatarii.

Ulterior, forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanților.

BBC relatează să ambasadorul Marii Britanii la Teheran a fost la mitingul în memoria victimelor accidentului dar când acesta a degenerat într-un protest împotriva autorităților, a plecat. A fost ulterior reținut de forțele de ordine, relatează BCC, sub acuzarea că ar fi participat la „organizarea protestului”. În baza Convenției de la Geneva, diplomații nu pot fi reținuți de autoritățile țării în care servesc.

Embed Răspândește

Prezență masivă a poliției în fața Universității din Teheran

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:00:16 0:00

Link direct

• 270p | 916,9kB
• 360p | 1,4MB
• 480p | 2,3MB

Protestele au izbucnit după ce comandantul forțelor aeriene din cadrul Gărzilor Revoluționare a declarat sâmbătă că acestea își asumă responsabilitatea pentru doborârea, din greșeală, a avionului cu 176 de oameni la bord.

Nimeni nu a supraviețuit, iar majoritatea victimelor sunt cetățeni iranieni sau canadieni de origine iraniană.

Accidentul a avut loc pe 8 ianuarie, la scurt timp după ce Iranul atacase cu rachete două baze militare din Irak, care găzduiesc trupe americane.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin au declarat că acordul nuclear internațional cu Iranul, încheiat în 2015, trebuie menținut. Acordul a fost semnat de Teheran cu principalele puteri ale lumii: Statele Unite, Rusia, Germania, Franța și China și prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale impuse Iranului. În schimb, Teheranul urma să renunțe la componenta militară a programului său nuclear și să permită controale internaționale regulate. În 2018, președintele american Donald Trump a retras Statele Unite din acest acord și a reimpus sancțiuni drastice. Iar miercuri, 8 ianuarie, a cerut și celorlalte țări aliate semnatare să facă același lucru pentru a permite negocierea unui nou acord cu Teheranul. Tot atunci, Trump a anunțat impunerea de noi sancțiuni Iranului, ca urmare a atacului cu rachete împotriva a două baze militare din Irak, care găzduiesc trupe americane. Atacurile, care nu au făcut victime, fuseseră lansate ca reacție la uciderea, pe 3 ianuarie, în apropiere de Bagdad, a generalului iranian Soleimani de o dronă americană.

La Moscova, Merkel și Putin au discutat și despre crizele din Libia și Siria.

Rusia va putea termina proiectul gazoductului Nord Strem 2 „cu siguranță” fără ajutor străin, a declarat la Moscova președintele Vladimir Putin. La conferința de presă comună, ținută la Kremlin cu cancelara Germaniei, Angela Merkel, președintele rus a recunoscut însă că Nord Stream 2, care trece prin Marea Baltică, va fi funcțional câteva luni mai târziu decât era prevăzut. „La sfârșitul anului sau primul trimestru al anului viitor”, a declarat Putin. În loc de prima jumătate a acestui an.

Luna trecută, Statele Unite au impus sancțiuni firmelor care participă la construirea gazoductului Nord Stream 2, în baza unei legi care vrea să protejeze Europa de dependența energetică de Rusia. Ceea ce a forțat retragerea temporară din proiect a singurei firme helveto-olandeze, care are tehnologia de a construi gazoductul subacvatic.

Ca și Nord Stream, gazoductul Nord Stream 2 aduce gaz din Rusia în nordul Germaniei de unde este distribuit mai departe în Europa.

Merkel a criticat sancțiunile americane, afirmând că proiectul Nord Stream este corect și trebuie încheiat. Dar cum cele două gazoducte fac parte din strategia Rusiei de a evita tranzitul prin Ucraina și, în general, vechile magistrale de distribuție și ele au fost criticate de Ucraina, dar și de Polonia și țările baltice. Cu toate acestea, Ucraina și Rusia au încheiat în ultima zi a anului un nou acord comercial privind livrarea și tranzitul de gaze, pe cinci ani. Acord care asigură și alimentarea cu gaze a Republicii Moldova.

Cu câteva zile în urmă însă Rusia a inaugurat și noul gazoduct TurkStream, care duce gaze din Rusia în Turcia și mai departe în Balcani și Europa Centrală.

Asociația judecătorilor din Republica Moldova (AIJM) își exprimă susținere totală pentru marșul care urmează să fie organizat sâmbătă de judecătorii din Polonia, la Varșovia. Într-un comunicat, Asociația susține că se alătură demersului de apărare a statului de drept și independenței justiției. Asta după ce Asociația judecătorilor din Polonia „IUSTITIA” a solicitat colegilor din toate statele să se solidarizeze cu evenimentul „SILENT MARCH”, scrie Bizlaw.md.

Sâmbătă la Varșovia este programat marșul de protest al magistraților polonezi împotriva „încercărilor sistematice ale guvernului şi legislativului din Polonia de a limita independenţa judecătorilor”.

Vineri, mai mulți judecători din România, dar și din Republica Moldova, au ieșit în fața instanțelor, în semn de solidaritate cu colegii polonezi.

Situația statului de drept în Polonia dar și în Ungaria va fi dezbătută miercuri, 15 ianuarie, în Parlamentul European.

Liderul Partidului Platforma „DA”, Andrei Năstase, a declarat că partidul său ar dori, pentru alegerile prezidențiale, un candidat comun și apolitic al partidelor care împărtășesc opțiunile formațiunii sale. „Dacă nu, Platforma DA va merge cu un candidat propriu”, a mai spus Năstase după ședința ordinară a Biroului politic al formațiunii, informează agenția IPN.