Un nou număr record de cazuri de infectare cu COVID-19 într-o singură zi, anume 194, s-a înregistrat sâmbătă în R. Moldova, dintr-un număr tot record de peste o mie de teste. La un briefing după ședința Centrului de comandă unic anticoronavirus, ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a mai spus că numărul total al infecțiilor a ajuns la 3304. Potrivit ministrei, numărul deceselor a crescut la 94, bilanțul incluzând și regiunea transnistreană. Dumbrăveanu a precizat că numărul cazurilor active este de 2385, după ce 825 de persoane tratate în dreapta Nistrului s-au însănătoșit. Bilanțul însănătoșirilor în regiunea transnistreană nu este cunoscut.

Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu, i-a îndemnat pe concetățenii săi să stea acasă duminică și luni, și să nu meargă la cimitir, cum se face de obicei de Paștele Blajinilor. Anul acesta, sărbătoarea a fost amânată oficial până la începutul lunii iunie, din cauza epidemiei de coronavirus. Vorbind după ședința Centrului de comandă unic anticoronavirus, Chicu a avertizat că respectarea interdicției va fi urmărită cu strictețe de poliție.

Un raport al Uniunii Europene în care se afirma că China s-a angajat într-o campanie de dezinformare despre pandemia de coronavirus a fost relativizat și tergiversat din cauza presiunilor exercitate de Beijing, relatează presa occidentală. Potrivit New York Times și Reuters, China a amenințat cu măsuri de răspuns dacă raportul este publicat. Vineri, a fost dat publicității un rezumat vehiculat între țările membre, dar unele pasaje vizând China au fost excluse, rearanjate sau critica a fost diminuată. Aceste relatări se bazează pe surse multiple, inclusiv corespondența internă în cadrul Uniunii Europene. În unul din pasajele suprimate, China era acuzată de faptul că „ar continua să desfășoare o campanie globală de dezinformare pentru a abate în altă direcție învinuirile în legătură cu izbucnirea pandemiei”. Raportul original văzut și de Europa Liberă vorbea despre un efort „trilateral” de „multiplicare” a mesajelor de dezinformare, la care ar mai contribui Rusia și Iranul.

Guvernul Georgiei condus de rivalii fostului președinte Mihail Saakașvili a exprimat obiecții față de posibila numire a acestuia în calitate de vice prim-ministru al Ucrainei, avertizând că acest lucru va influența în mod negativ relația dintre cele două țări. Premierul georgian Ghiorghi Gakharia a spus că este „inacceptabilă” numirea într-un post atât de înalt în Ucraina a unui om condamnat în țara sa natală și dat în căutare sub acuzația de abuz de putere, iar Georgia își va rechema în acest caz ambasadorul de la Kiev. Deputații partidului de guvernământ din Ucraina, Servitorul Poporului, nu au o poziție unită față de numirea lui Saakașvili în guvern. Fostul președinte georgian care este și cetățean al Ucrainei, fiind implicat de mai mulți ani în politica ucraineană, a declarat jurnaliștilor că funcția i-a fost propusă de președintele Volodimir Zelenski, care i-a mai cerut să conducă negocierile cu Fondul Monetar Internațional asupra unui împrumut salvator pentru economia Ucrainei lovită de criza de coronavirus.

Ungaria a semnat un acord de împrumut cu China pentru a finanța construcția unei linii de cale ferată între Budapesta și Belgrad. Împrumutul de aproape 1,9 miliarde de dolari, care a fost anunțat vineri de ministrul ungar de finanțe Mihaly Varga, are scopul relansării acestui proiect blocat de mai mulți ani. Dacă este finalizat, va fi primul proiect major de infrastructură sprijinit de China în Uniunea Europeană și va ajuta Beijing-ul să-și atingă obiectivul de a transporta mărfuri pe o rută terestră din Grecia spre vestul Europei, parte a refacerii unui Drum al Mătăsii. Acordul de construcție a căii ferate a fost semnat de China cu Serbia și Ungaria în 2014. Unii critici văd în acest Drum al Mătăsii o metodă prin care China își procură influență politică în țările cuprinse în proiectul de infrastructură.

Oficiali și companii din domeniul sănătății din lumea întreagă avertizează oamenii să nu-și injecteze și nici să nu bea dezinfectanți pentru a se trata de coronavirus, după o declarație controversată făcută în acest sens de președintele american Donald Trump. Vorbind despre faptul că savanții cercetează efectele dezinfectanților, care ucid virusul COVID-19, Trump a spus că poate e cazul ca dezinfectanții să fie administrați intern organismului uman. Un producător major de dezinfectanți, Reckitt Benckiser, a spus imediat că vrea să dezmintă asemenea speculații. „Dezinfectanții noștri nu trebuie administrați intern în niciun caz”, se spune într-un comunicat emis vineri. „Nu am crezut că o să spun asta vreodată, dar, oameni buni, să nu beți înălbitor!”, a comentat ironic fostul vicepreședinte american, democratul Joe Biden, care intenționează să candideze contra lui Trump la alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Trump însuși a spus, vineri, că declarația sa despre injectarea dezinfectanților a fost „sarcastică”.

Ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu, spune că opt pacienți infectați cu COVID-19 erau în stare extrem de gravă, sâmbătă dimineață, dar alți 70 s-au însănătoșit, fiind externați. Anunțul survine după ce, vineri, în R. Moldova a fost confirmat un număr record de 184 de infecții noi într-o singură zi, după un număr tot record de teste. Bilanțul total al infecțiilor a ajuns la 3 110, dar numai 2 201 de cazuri sunt active, după ce 84 de bolnavi au decedat, iar 825 s-au însănătoșit.

Satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate de sâmbătă în carantină din cauza unui număr mare de infecții cu noul coronavirus. Ministrul apărării, Alexandru Pînzari, a spus că 38 de militari cu șase unități de tehnică au instalat posturi fixe de control la intrările și ieșirile din aceste localități, pentru a asigura respectarea regimului de carantină. Alte șapte sate și orașe, inclusiv Ștefan Vodă, Soroca, Glodeni, se află în carantină. Localnicii au fost avertizați că, potrivit unor legi noi, riscă amenzi mari, de la 36 de mii de lei la 50 de mii de lei, sau chiar pedeapsa cu închisoarea de până la trei ani dacă încalcă măsurile antiepidemice.

Banca Mondială a aprobat, vineri, un împrumut de 52,5 milioane de euro oferit Republicii Moldova pentru combaterea epidemiei de COVID-19. Într-un comunicat, se spune că banii pot fi folosiți în proiecte care ar întări sistemele naționale de asistență medicală și ar atenua riscurile sociale create de epidemie. „Finanțarea va consolida capacitatea țării de a detecta și monitoriza infecția și de a salva vieți”, afirmă, conform unui comunicat de presă, Anna Akhalkatsi, manager de țară pentru R. Moldova. Guvernul moldovean a primit deja un împrumut de urgență de aproape 234 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. Uniunea Europeană a promis ajutoare de o sută de milioane de euro. Un împrumut de 200 de milioane de euro oferit de Rusia încă înaintea crizei de coronavirus a fost blocat săptămâna aceasta de Curtea Constituțională de la Chișinău, după ce opoziția a spus că acordul de împrumut este o capcană și prezintă riscuri de securitate pentru R. Moldova.

Primarul din Bălți, Renato Usatîi, inculpat vineri la Moscova pentru implicare în scoatere ilegală din Rusia a peste 500 de miliarde de ruble (aproximativ 6,7 miliarde de dolari, la cursul actual), spune că includerea sa în acest dosar ar fi fost fabricată la comanda președintelui Igor Dodon. „Dodon a cerut și s-a asigurat că am fost inclus în dosarul în care Vladimir Plahotniuc figurează ca inculpat. Implicarea mea este fabricată”, a spus Usatîi, vineri seara, postului Jurnal TV. Președintele Dodon, care a colaborat cu Usatîi în trecut, nu a răspuns încă acuzațiilor. Ministerul rus de interne a spus că l-a inculpat, în absență, pe Usatîi în așa numitul dosar al Laundromatului rusesc și că primarul moldovean, care deține și pașaport rusesc, nu s-a prezentat, vineri, 24 aprilie, la audieri la tribunal. Primar la Bălți din 2015, Usatîi a fost inculpat în R. Moldova în legătură cu o tentativă de asasinare a unui bancher rus, la Londra, și s-a refugiat, în 2016, la Moscova. A spus că ar fi fost victima unei comenzi a fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, care controla guvernarea. A revenit în R. Moldova, în iunie 2019, la scurt timp după ce Partidul Democrat a pierdut puterea, iar Plahotniuc a fugit din țară.

Națiunile Unite spun că liderii internaționali au promis accelerarea producerii de teste pentru depistarea noului coronavirus, precum și a eforturilor de elaborare a medicamentelor și vaccinurilor contra COVID-19. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a spus că înfrângerea epidemiei necesită unirea forțelor între guverne, organizații internaționale și sectorul privat. Apelul survine în timp ce sute de milioane de musulmani au început luna Ramadanului, o sărbătoare islamică, cu ordinul de a sta acasă. Credincioșilor le este interzis să se adune în moschei pentru rugăciune. În orașul saudit Mecca, Moscheea Sfântă la care vin în pelerinaj zeci de mii de oameni cu ocazia ramadanului era aproape pustie vineri din cauza restricțiilor introduse pentru a încetini răspândirea infecției. Dar procesiuni religioase cu participarea unui public numeros au avut loc în alte țări musulmane.

Poliția îndeamnă cetățenii să stea acasă la sfârșitul săptămânii în loc să meargă la cimitir, cum se face de obicei de Paștele Blajinilor. Anul acesta, sărbătoarea a fost amânată oficial până la începutul lunii iunie, din cauza epidemiei de coronavirus. Potrivit unui comunicat citat de Agora.md, polițiștii vor patrula la sfârșitul săptămânii curente prin cimitire, ca să se asigure că interdicția este respectată. „Insistăm să renunțați să mergeți în acest weekend la cimitir, chiar dacă este complicat. Este spre binele tuturor, iar în scurt timp vom avea ocazia să mergem cu toții la mormintele celor dragi”, se arată în declarația oficială a polițiștilor.

În condițiile lipsei acute de medici, Tiraspolul a cerut Federaţiei Ruse ajutor în combaterea noului tip de virus. Șeful executivului transnistrean, Alexandr Martînov, a declarat că discută cu responsabili de la Moscova despre livrarea unei noi partide de teste, dar și despre trimiterea în regiunea separatistă de medici ruși – epidemiologi, virusologi și infecționiști.

Asta, în condițiile în care și Federaţia Rusă se confruntă cu un val mare de îmbolnăviri, cu aproape 70 de mii de cazuri și aproximativ șase mii de noi îmbolnăviri pe zi, iar spitalele și medicii nu fac față fluxului mare de bolnavi. Într-un recent reportaj al postului de televiziune Current Time se relata că ambulanțele stau în rând și câte 9 ore pentru a aduce bolnavii la spitalele din capitala rusă.

Tiraspolul de asemenea vrea să ia legătura cu mai multe spitale de la Moscova „pentru a primi consultații privind tratamentul bolnavilor de Covid-19”.

Vineri seara în regiunea transnistreană erau, oficial, 370 de bolnavi de Covid-19 și 16 decese. 326 persoane erau internați în carantină instituționalizată.

Acum două săptămâni a existat o dispută publică între Chișinău și Tiraspol pe tema medicilor. Vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a anunțat că cel puțin 95 de cadre medicale s-au plâns de la instituirea stării de urgență de faptul că le este împiedicat accesul la locul de muncă sau la domiciliu din cauza carantinei impuse de Tiraspol.

Până în prezent, toate testele suspecților de infectarea cu noul virus din regiunea transnistreană erau procesate la Chişinău. Însă de marți, 21 aprilie, la Tiraspol și-a început activitatea un laborator de testare pentru coronavirusul de tip nou. Mai mulți experți spun însă că tehnologia folosită la Tiraspol nu este performantă și că oricum va fi nevoie de verificarea rezultatelor la Chișinău.

Vineri, Uniunea Europeană a acordat un lot de ajutoare umanitare pentru ambele maluri ale Nistrului. Echipamentele de protecție și cele medicale, consumabilele și dezinfectanții sunt destinate centrelor medicale și spitalelor locale și vor ajuta la reducerea riscului de infectare pentru cei din prima linie: personalul medical, autorităţile publice locale, dar și voluntarii şi persoanele din grupurile vulnerabile.

Puterea de la Chișinău și opoziția politică și-au continuat disputa pe tema blocării joi de Curtea Constituțională a unui credit de 200 de milioane de euro contractat de guvernul lui Ion Chicu la Moscova. Vineri, socialiștii și președintele Igor Dodon au sugerat că în spatele manevrei pornite de opoziție s-ar afla cei care gestionează aeroportul Chișinău, înfuriați că guvernarea ar fi deturnat taxele aeroportuare de la pasageri către bugetul de stat, ca să poată ajuta pe cei afectați de pandemie. În replică, liderii opoziției, de la PAS până la Partidul Șor, au spus că guvernarea inventează teorii ca să-și mascheze incompetența arătat în condițiile actuale crize provocată de COVID-19. Creditul de 200 de milioane de euro a fost prezentat ca un succes de către guvern, dar opoziția l-a criticat, spunând că a fost negociat netransparent și ascunde clauze defavorabile R. Moldova.

Președintele Statelor Unite Donald Trump, a semnat o lege care prevede un ajutor de 484 miliarde de dolari pentru angajatori și pentru spitalele puse la încercare de pandemia de coronavirus care a ucis peste 50.000 de americani, devastând sectoare economice. Associated Press scrie că legea este cel mai recent efort al guvernului federal american de a menține pe linia de plutire companii care au trebuit să-și oprească sau să-și limiteze activitatea din cauza pandemiei. În ultimele cinci săptămâni, în Statele Unite au rămas fără loc de muncă aproximativ 26 de milioane de americani. Măsurile semnate de președinte au fost aprobate marți de Congres aproape în unanimitate de voturi.

Agenția guvernamentală americană pentru siguranța alimentară și medicamente FDA (U.S. Food and Drug Administration) a avertizat vineri împotriva folosirii în tratarea COVID-19 a medicamentului anti-malarie lăudat de președintele Donald Trump. FDA a spus vineri că medicamentul pomenit de Trump la 19 martie s-a vândut după acea declarație în mari cantități, dar el poate provoca ritmuri cardiace anormale și accelerări periculoase ale pulsului. În ajun, agenția UE pentru medicamente a avertizat și ea asupra efectelor adverse ale medicamentului. Vineri, o instituție germană a dezmințit alt sfat medical al președintelui Donald Trump, insistând că expunerea la razele ultraviolete din lumina soarelui nu ajută la tratarea COVID-19. Oficiul Federal pentru Radiație al Germaniei a spus că expunerea la soare puternic este dăunătoare pentru orice om bolnav, întrucât razele ultraviolete pot duce printre altele la „suprimarea apărării imunitare” a organismului. Liderul american a șocat experții și cu o altă sugestie, făcută vineri seară, anume că pacienții cu COVID-19 ar putea fi „injectați” cu lichid dezinfectant.

Starea de urgență impusă din cauza epidemiei de coronavirus a fost prelungită în regiunea transnistreană până la 15 mai, relatează IPN. În raioanele din stânga Nistrului au fost declarate zile libere cu plată pentru bugetari 28, 29 și 30 aprilie. În regiunea transnistreană starea de urgență a fost instituită la 17 martie. Ea urma mai întâi să expire la 5 aprilie, apoi la 1 mai. Autoritățile de la Tiraspol spun că au înregistrat până acum 357 de cazuri de infectare cu coronavirus de tip nou și 16 decese.

Premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a condamnat ceea ce a numit crimele împotriva „civilizației” și a pretins Turciei să-și ceară scuze pentru uciderea armenilor din Imperiul Otoman. Liderul de la Erevan a făcut declarația vineri, la cea de a 105-a aniversare a evenimentelor pe care Armenia și alte țări le numesc „genocid”, din vremea Primului Război Mondial. „Genocidul armean comis de Imperiul Otoman a fost o crimă nu numai împotriva identității noastre etnice, dar și împotriva civilizației umane”, a spus Pașinian la 24 aprilie, într-o adresare televizată către națiune de la Complexul Memorial Tsitsernakabert, din Erevan. El a mai spus că deși a trecut peste un secol de la genocid, urmările lui dăinuie, iar „Turcia încă nu și-a cerut scuze pentru ce a făcut”.

Vineri s-a înregistrat în R. Moldova un număr record de cazuri de infectare cu coronavirus nou într-o singură zi, anume 184, dintr-un număr tot record de teste (857), iar numărul deceselor a ajuns la 84. Numărul cazurilor de infectare confirmate până acum în R. Moldova de la începutul epidemiei a ajuns la 3.110.

Unele restricții impuse din cauza epidemiei ar putea fi ridicate după 27 aprilie, a spus vineri președintele Igor Dodon, înainte ca planul să fie discutat de Comisia pentru Situații Excepționale. Printre altele se va permite ieșirea în aer liber, cu asigurarea distanței sociale și în grupuri de cel mult trei persoane. Rămân închise terenurile sportive și locurile de joacă pentru copii. Unitățile comerciale nealimentare de toate tipurile ar urma și ele să se deschidă la 27 aprilie, cu excepția piețelor și centrelor comerciale. Majoritatea angajaților publici vor rămâne acasă și după 27 aprilie, cel puțin până la 4 mai, cu excepția celor din anumite instituții de stat care prestează servicii publice.

Grație unor schimbări legislative semnate vineri de președintele Vladimir Putin, moldovenii vor putea cere cetățenie rusă fără să fi avut reședință în Federația Rusă. Aceeași facilitare se aplică ucrainenilor, belarușilor și kazahilor. Rămân însă în vigoare alte cerințe, cum este dovada unui venit suficient. Noua formă a legii dobândirii cetățeniei ruse elimină obligația străinilor de a renunța la cetățenia anterioară după ce o primesc pe cea rusă. Presa rusă scrie că schimbările vin în cadrul unui plan al autorităților ruse de a atrage 10 milioane de cetățeni noi în țară.

Lideri mondiali s-au alăturat Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), lansând o inițiativă de accelerare a creării de medicamente, teste și vaccine împotriva COVID-19, și de distribuire a acestor la scară globală. La videoconferința de vineri participau președintele francez Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu însă și reprezentanții Statelor Unite. „Ne confruntăm cu o amenințare comună, pe care o putem învinge numai printr-o abordare comună”, a spus directorul-general OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Reuters relatează că în prezent se lucrează la peste 100 de potențiale vaccine, dintre care cinci sunt în stare de testare clinică.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat spune că sezonul de iarnă 2019-2020 în R. Moldova a fost anormal de cald și secetos, informează în ediția sa electronică ziarul „Timpul”. Datele Stației Meteorologice Chișinău, care activează de 125 de ani, arată că temperatura medie a aerului în iarnă a fost 3,5 grade Celsius, cu 5,2 grade mai ridicată decât normal, fiind cea mai înaltă din toată istoria Stației. Experții atrag atenția că R. Moldova trebuie să se adapteze noilor realități meteorologice și să schimbe practicile din agricultură, de exemplu, în cadrul unei strategii naționale. „Suntem orientați spre obținerea profitului la moment, iar mâine nu știm ce va fi”, a spus ziarului „Timpul” Boris Boincean, expert în agricultură.

Banca Națională a Rusiei a coborât rata dobânzii-cheie cu jumătate de punct procentual, la 5,5%, cea mai joasă din ultimii șase ani, într-un efort de a atenua impactul crizei de coronavirus. Banca centrală a Rusiei a mai spus vineri, 24 aprilie, că din cauza pandemiei și a prăbușirii prețurilor petrolului, economia țării se va contracta anul acesta cu 6 procente, față de o creștere de 1,5-2% prevăzută înaintea crizei. Banca Rusiei spune că se așteaptă ca la anul economia să-și reia creșterea, într-un ritm de 2,8-4,8%, urmând să încetinească în 2022 la 1,5-3,5%. Rusia are aproape 70.000 de cazuri de infectare cu coronavirus, și a înregistrat peste 600 de decese.

În ciuda criticilor din partea propriilor consilieri pentru drepturile omului, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care fixează marcarea sfârșitului celui de-al doilea război mondial la 3 septembrie, o zi mai târziu decât în majoritatea țărilor. Pe plan internațional, sfârșitul războiului este considerată ziua de 2 septembrie, când a capitulat oficial Japonia. Criticile rusești au apărut pentru că pe 3 septembrie, care va fi de acum Ziua Gloriei Militare, se marchează, în amintirea victimelor atacului terorist de la Beslan, din 2004, Ziua Solidarității în Lupta împotriva Terorismului.