Guvernul francez a anunțat joi o relaxare amplă a restricțiilor anticoronavirus, urmând să se redeschidă barurile și restaurantele și să fie anulate limitele pentru călătoriile pe distanțe lungi. La 17 zile de când Franța a început ridicarea treptată a restricțiilor, după o carantină severă de opt săptămâni, situația “este chiar un pic mai bună decât se spera”, a explicat decizia premierul Edouard Philippe, într-o conferință de presă. Autoritțile franceze au spus joi că au înregistrat 191 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 în ultimele 24 de ore. Pilippe a avertizat că trebuie păstrată vigilența, virusul fiind “încă prezent, la diferite niveluri”, pe teritoriul francez. În Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat, tot joi, o nouă relaxare a restricțiilor impuse pentru a stopa răspândirea coronavirusului. Începând cu săptămâna viitoare, rezidenților britanici li se va permite să se întâlnească în grupuri de până la șase persoane în grădini private, iar magazinele cu zone de vânzare în aer liber se vor putea redeschide. Cifrele oficiale arată că Marea Britanie are cel mai mare număr de decese cauzate de coronavirus în Europa, de peste 37 800.

În Rusia, numărul deceselor cauzate de coronavirus a depășit, joi, patru mii, în timp ce medicii din St. Petersburg, al doilea oraș ca mărime al țării, au spus că spitalele funcționează la capacitate maximă, relatează AFP. Autoritățile din domeniul sănătății au spus că au murit de coronavirus 4 142 de persoane, cu 174 de decese noi în ultimele 24 de ore. Săptămâna trecută, epidemiologii ruși au avertizat că Rusia va înregistra o creștere accentuată ratei mortalității pentru luna mai, anticipând decese în rândul pacienților care au fost internați în spitale în perioada maximă a epidemiei, în urmă cu câteva săptămâni. Numărul deceselor cauzate de coronavirus în Rusia a rămas relativ mic. Dar, ca număr de contaminări, Rusia este pe locul trei în lume, după Statele Unite și Brazilia, având peste 379 de mii de cazuri confirmate.

Într-o nouă escaladare a unei dispute diplomatice cu Moscova, Berlinul a amenințat cu sancțiuni din partea Uniunii Europene împotriva „celor responsabili” de un atac cibernetic, din 2015, asupra Parlamentului german. Joi, ministerul de externe al Germaniei spus că l-a convocat pe ambasadorul rus pentru a transmite mesajul. Autoritățile germane spun că au dovezi ale faptului că hackerul rus Dmitri Badin, care ar fi implicat în atacul din 2015, lucra la acea dată pentru serviciile de informații ruse. Procurorii au emis deja un mandat de arestare pe numele suspectului, care mai este căutat și de Statele Unite. Luna aceasta, cancelara germană Angela Merkel a spus că există „dovezi clare” ale implicării „forțelor ruse” în atacul în care au fost furate numeroase documente. Pe 27 mai, Moscova a dezmințit însă că ar fi implicată, spunând că Berlinul ar folosi chestiunea pentru a sustrage atenția publicului de la criza de coronavirus.

Încă 188 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și șase decese noi provocate de COVID-19 au fost confirmate, joi, în R. Moldova, a anunțat ministerul sănătății pe site-ul său. Numărul total al deceselor a ajuns la 282 iar cel al infecțiilor - la 7 725, dintre care peste 3 300 sunt cazuri active. Spre deosebire de alte țări europene, în R. Moldova curba infecțiilor confirmate continuă să urce, iar ritmul deceselor cauzate de coronavirus pare se să întețească, în ultima săptămână fiind confirmate 49 de asemenea decese, cu 10 mai multe decât în săptămâna precedentă.

O delegație a talibanilor a ajuns la Kabul pentru convorbiri cu guvernul afgan pe marginea unui schimb de prizonieri, dar gruparea militantă a fost acuzată, cu doar câteva ore mai devreme, în legătură cu un nou atac, în nordul Afganistanului. Schimbul este prevăzut de o înțelegere a Satelor Unite cu talibanii, încheiată în luna februarie. Guvernului afgan i se cere să elibereze aproximativ cinci mii de militanți în schimbul a o mie de captivi guvernamentali, în cadrul unor măsuri de întărire a încrederii premergătoare convorbirilor de pace. După eșuarea lansării acestor negocieri, în luna aprilie, talibanii și-au intensificat atacurile. Încetarea focului pentru trei zile, săptămâna aceasta, pe perioada unei importante sărbători musulmane, a creat o nouă ocazie pentru tratative. Guvernul afgan a spus însă că talibanii și-ar fi reluat atacurile, ucigând, joi, șapte militari, în provincia Parwan.

Prim-ministrul Chinei a încercat să aplaneze îngrijorările locuitorilor și investitorilor din Hong Kong, după ce parlamentul chinez a adoptat, joi, o lege controversată care permite intervenția forțelor de securitate chineze în teritoriul autonom. Vorbind la o conferință de presă la Beijing, Li Keqiang a spus că legea nouă adoptată cu ocolirea legislativului local din Hong Kong respectă politica „un stat, două sisteme” și va duce la stabilitatea și prosperarea fostei colonii britanice, retrocedate Chinei în 1997. Criticii spun însă că legea pune capăt statutului special al Hong Kong-ului, subminează libertățile civile și va fi folosită pentru suprimarea activității politice incomode. Votată de Congresul Naţional al Poporului al cărui rol este de a legifera deciziile Partidului Comunist, noua lege pentru Hong Kong interzice acțiunile care pot fi catalogate drept acte de trădare, subminare a securității sau amestec extern în afacerile teritoriului. Pentru aplicarea legii, sunt permise intervenții ale forțelor de securitate chineze. Pasul Beijing-ului a cauzat o nouă rundă de proteste pro-democrație în Hong Kong și a tensionat în continuare relația Chinei cu Statele Unite și alte guverne occidentale.

Opoziția a lansat noi apeluri la reluarea ședințelor parlamentului, cerând convocarea în plen pe 29 mai, după aflarea rezultatelor testelor de coronavirus făcute de deputați. Vicepreședintele parlamentului, Alexandru Slusari, a anunțat că niciun deputat din fracțiunea sa, Platforma DA, nu este infectat cu COVID-19. Un anunț asemănător a făcut mai devreme grupul Pro-Moldova. Dar cel puțin doi angajați ai secretariatului parlamentului, inclusiv șefa de cabinet a lui Slusari au fost confirmați pozitiv. Fracțiunea PAS a spus că ședințele parlamentului trebuie reluate, fie și în aer liber, pentru a adopta legile cerute de Uniunea Europeană în schimbul unor ajutoare macrofinanciare, care, în caz contrar, pot fi ratate vara aceasta. Președinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, lideră a PSRM, nu a răspuns deocamdată acestor solicitări. Ea anunțat suspendarea ședințelor plenare săptămâna trecută, după ce a fost confirmată infectarea cu COVID-19 a deputatului democrat, Eugeniu Nichiforciuc. Opoziția mai spune că aliații socialiști ai președintelui Igor Dodon ar bloca ședințele pentru a-l proteja pe șeful statului de o anchetă parlamentară, după apariția înregistrărilor video în care părea să ia o pungă cu bani de la fostul lider democrat fugar, Vlad Plahotniuc.

Încă două persoane infectate cu noul coronavirus au decedat, a anunțat joi ministerul sănătății pe site-ul său. Numărul deceselor confirmate în urma înbolnăvirii de COVID-19 a ajuns, în R. Moldova, la 276. Aproape 250 de bolnavi se află în stare gravă. Numărul infecțiilor confirmate era, joi dimineață, de 7537, dintre care peste trei 3 100 sunt cazuri active.

Coreea de Sud, una din țările cele mai eficiente în lupta cu epidemia de coronavirus, a înăsprit din nou măsurile antiepidemice în capitala Seoul și suburbii, după ce a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de infecții noi. Anunțul a fost făcut, joi, după o ședință de urgență a guvernului. Mai multe instituții publice, inclusiv muzeele, teatrele și sălile multifuncționale vor fi închise din nou până cel puțin pe 14 iunie. Ministrul sănătății, Park Neung Hoo, a spus că următoarele două săptămâni „sunt critice”. Coreea de Sud începuse relaxarea restricțiilor, dar autoritățile au fost alertate de apariția unui focar de infecție într-o suburbie a capitalei, într-un centru de distribuție al unei companii de vânzări pe internet. Ministrul sănătății crede că este probabil că infecția din acest focar s-a răspândit deja în Seoul și suburbii, unde locuiesc peste 51 de milioane de oameni. Guvernul nu a examinat încă posibilitatea închiderii din nou a școlilor, care s-au redeschis gradual, începând de săptămâna trecută. Miercuri, în Coreea de Sud s-au înregistrat 79 de infecții noi, reprezentând cea mai mare creștere zilnică din ultimele aproape două luni.

Parlamentul European va dezbate, în sesiunea plenară din 17-19 iunie, rezoluția propusă de liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, privind situația muncitorilor sezonieri. Într-o postare pe Facebook, fostul premier român arată că „problemele lucrătorilor sezonieri români din Germania au scos la iveală o situație existentă de mai mulți ani în Uniune, dar care nu a fost abordată până acum unitar la nivel european”.

Cioloș pledează pentru norme unitare, în toată Uniunea Europeană, privind condițiile de muncă și cele sanitare și drepturile sociale.

„E nevoie de norme clare la nivel european privind contractele muncitorilor sezonieri, drepturile lor sociale și condițiile în care își desfășoară munca atât în domeniul agriculturii, cât și al construcțiilor, turismului sau serviciilor sociale”, scrie Cioloș.

### Vezi și... ###

Sindicatele germane susţin drepturile sezonierilor

Ca urmare a incidentelor semnalate la unele ferme din Germania unde lucrau sezonieri, mulți din România dar mai ales la abatoare, care deveniseră epicentre de coronavirus, guvernul de la Berlin a modificat legislația muncii, limitând sau interzicând chiar utilizarea firmelor intermediare (subcontractori).

Ministerul Sănătății informează că joi dimineață, în Republica Moldova erau confirmate 7537 cazuri de infecție cu noul coronavirus, dintre care 952 în Transnistria.

Au fost confirmate 1545 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-363, farmaciști-20, asistenţi medicali-601, felceri-82, personal auxiliar-479 persoane. Numărul deceselor se ridică la 276.

Președinele Igor Dodon a reafirmat că este pentru organizarea de alegeri anticipate, odată cu cele prezidențiale, pe 1 noiembrie pentru a se reface o majoritate parlamentară solidă. În acest moment, alianța de guvernare între Socialiști și Partidul Democrat are o majoritate de un vot. Într-o intervenție la Jurnal TV, Igor Dodon a precizat că decizia este în acest moment la Curtea Constituțională: „Dacă CC va spune că este posibil să fie organizate într-o zi, voi invita aceste patru partide pe care le consider veritabile, Platforma DA, PAS, PDM și PSRM, îi voi invita la Președinție să vedem, dacă toți sunt de acord ca să ajungem la o formulă privind dizolvarea Parlamentului pentru ca să facem alegerile prezidențiale odată cu parlamentare”, a spus Dodon.

### Vezi și... ###

Mai poate fi dizolvat Parlamentul astfel ca alegerile legislative să se suprapună peste cele prezidențiale?

El a exclus orice alianță cu Partidul Șor sau gruparea Pro Moldova, desprinsă din Partidul Democrat și condusă de Andrian Candu.

În cazul în care CC va declara inadmisibilă organizarea celor două scrutine concomitent, Igor Dodon optează pentru organizarea alegerile prezidențiale pe data de 1 noiembrie, iar ulterior alegerile parlamentare anticipate, conform legislației.

Partidul Socialiștilor s-a adresat Curții Constituționale pentru a vedea dacă alegerile parlamentare anticipate și alegerile prezidențiale pot fi organizate în aceeași zi.

PAS îi cere prețedintelui Igor Dodon să demisioneze pentru a permite organizarea concomitent de alegeri prezidențiale și parlamentare, aceasta fiind singura soluție constituțională „ca să ieșim din actualul impas” politic, a declarat lidera partidului, Maia Sandu. Într-un interviu miercuri cu Europa Liberă, Maia Sandu a explicat că acesta este și motivul pentru care s-a cerut deja opinia Curții Constituționale dacă cele două voturi pot fi organizate concomitent, cel parlamentar în baza vechiului sistem proporțional la care s-a revenit între timp.

Alternativa unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Chicu, a spus Maia Sandu, este nerealistă (ținând cont de raportul de forțe din Parlament) dar și „nu chiar corectă”.

„... nu este tocmai corect să demiți un guvern, oricât de prost ar fi el - și acest guvern este foarte prost -, în situația în care nu ai certitudinea când și cum poți să numești un alt guvern, pentru că nu faci bine țării să o lași fără guvern în toiul crizei. Dacă nu eram în această criză sanitară și economică, era probabil mai ușor” a explicat Maia Sandu în interviul cu Europa Liberă.

NASA a contramandat miecuri lasarea primului zbor al Capsulei Crew Dragon cu doi astronauți la bord, care urmau să ajungă la Stația Spațială Internațională (ISS). Misiunea coordonată de NASA și firma privată SpaceX a fost abandonată după câteva ore, din cauza vremii nefavorabile din Florida. Următoarea încercare va fi făcută sâmbătă. Este pentru prima oară după nouă ani că NASA reia programul navetelor spațiale, de data aceasta în colaborare cu două firme private. Pe termen lung, NASA intenționează să privatizeze total acest program, iar cu banii economisiți, că finanțeze reluarea unui program pe lună, a declarat directorul administrative a NASA, Jim Bridenstine.

Congresul Naţional al Poporului , organul legislativ din China, a adoptat joi legea securităţii naţionale pentru Hong Kong. Congresul este o structură formală, al cărui rol este de a legifera deciziile Partidului Comunist. Legea a fost adoptată la încheierea sesiunii parlamentare anuale.

Noua lege interzice acțiunile care pot fi catalogate drept acte de trădare, subminare a securității naționale sau amestec extern în treburile interne ale fostei colonii britanice. Pentru a asigura respectarea noii legi, este permisă prezența unor forte de securitate din China continentală în Hong Kong, în eventualitatea unor proteste.

Legea chineză are prioritate faţă de legislaţia internă din Hong Kong.

Mulți localnici și guverne occidentale, în primul rând Statele Unite, văd în acestă lege o amenințare la adresa autonomiei fostei colonii britanice, retrocedată Chinei în 1997.

### Vezi și... ###

Șefa executivului din Hong Kong încearcă să înlăture îngrijorările investitorilor

Miercuri, în Congres american, secretarul de stat Mike Pompeoa a declarat că după toate aparențele Hong Kong și-a pierdut statutul de autonomie. În aceste condiții, a subliniat Pompeo, Hong Kong și-ar putea pierde și statutul privilegiat în relațiile comerciale cu Statele Unite, ceea ce i-ar afecta profund economia și poziția de centru financiar international.

Hong Kong se bucură de clauza națiunii celei mai favorizate în relațiile cu Statele Unite încă din perioada când era colonie britanică dar de anul trecut, prelungirea acestei statut preferențial depinde de secretarul de stat, care trebuie să confirme faptul că fosta colonie rămâne autonomă de China continentală.

„Nimeni nu mai poate susține astăzi că Hong Kong se bucură de un grad mare de autonomie față de China” a spus însă miercuri Mike Pompeo în Congres. Secretarul de stat a subliniat că noua lege a securității nu este decât „încă o măsură într-o serie de acțiuni ale Beijing-ului” care subminează autonomia și libertățile civile din Hong Kong.

Italia și Spania vor primi aproape jumătate din subvențiile de 500 de miliarde de euro, pe care Comisia Europeană vrea să le acorde țărilor membre pentru refacerea economiilor lovite de consecințele pandemiei de coronavirus. Miercuri, în Parlamentul European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat proiectului noului fond de refacere economică de 750 de miliarde de euro în total, compus din granturi în valoare de 500 de miliarde și credite în valoare de 250 de miliarde de euro. „Acesta este momentul Europei. Voința noastră de a acționa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor cu care ne confruntăm”, a spus președinta CE Ursula von Leyen.

Uniunea Europeană se teme de o criză economică mai profundă decât Mare Depresie din secolul trecut.

Din fondul european de redresare, România ar putea obține peste 19 miliarde de euro , împrumuturi nerambursabile, şi credite cu dobândă redusă de 11,58 de miliarde de euro, arată un document postat de europarlamentarul Siegfried Mureșan pe contul său de Facebook.

Planul are la bază o propunere franco-germană, care pentru prima dată prevede ca Uniunea Europeană se să împrumute pe piețele financiare internaționale, în condiții avantajoase, urmând să-și plătească datoria în mai bine de 30 de ani. Pentru acest împrumut masiv vor garanta toate țările UE, idee respinsă în principiu de un grup de patru state membre (Austria, Olanda, Danemarca și Suedia) care se tem că este primul pas spre o integrare financiară și eventual fiscală, în cadrul Uniunii.

Planul prezentat miercuri trebuie aprobat acum de toate cele 27 de state membre al Uniunii Europene.

În Statele Unite, numărul deceselor legate de Covid-19 a trecut pragul de 100 de mii în mai puțin de patru luni de la constatarea primelor cazuri. Numărul celor contaminați cu noul coronavirus este de aproape un milion 700 de mii, reprezentând 30% din totalul contaminărilor din lumea întreagă. La nivel global, sunt 5,6 milioane de persoane contaminate cu noul coronavirus, informează Universitatea Johns Hopkins.

Potrivit BBC, Statele Unite au pierdut, ca urmare a pandemiei, la fel de multe vieți omenești ca în războaiele din Coreea, Vietnam, Irak și Afganistan la un loc.

La Moscova se vor redeschide la 1 iunie magazinele nealimentare, atelierele de reparat încălțămintea, laundromatele și curățătoriile chimice. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus la 27 mai în timpul unei discuții cu președintele rus Vladimir Putin că de la 1 iunie locuitorii capitalei vor putea circula prin oraș fără restricții în baza unui orar care va fi făcut cunoscut înaintea acelei date. Restricțiile datorate epidemiei de coronavirus au fost impuse la Moscova la 29 martie. S-au închis temporar magazinele nealimentare, teatrele, restaurantele, cafenelele, centrele fitness, parcurile și altele. Între timp s-a permis redeschiderea magazinelor cu profil medicinal, oftalmologic, ca și companiilor care oferă servicii medicale.

În R. Moldova s-au confirmat încă 232 de cazuri de COVID-19, bilanțul total de la începutul epidemiei ajungând la 7536 de persoane infectate. Autoritățile au anunțat tot miercuri un nou deces – o femeie de 80 de ani din Strășeni, internată în urmă cu trei zile. Bilanțul deceselor provocate în R. Moldova de coronavirus a ajuns astfel la 274.

Procuratura Generală a R. Moldova a inițiat proces penal în baza imaginilor video în care președintele Igor Dodon pare să primească o pungă cu bani de la fostul lider PD, Vlad Plahotniuc. Anunțul vine după ce deputatul PPDA care a pus în circulație înregistrarea, Iurie Reniță, a făcut plângere la procuratură. Procuratura Generală spusese până atunci că nu se va autosesiza. Președintele Igor Dodon a spus că imaginile video ar fi „manipulate”, reprezentând o răzbunare a unor „oligarhi” pe care nu i-a numit, supărați că el luptă așa de mult împotriva corupției. Dodon a mai spus că el numai s-a prefăcut că cere sau acceptă banii lui Plahotniuc, în timp ce în taină îi pregătea căderea.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a obligat statul moldovean să plătească despăgubiri unui cetățean pentru divulgarea în documente oficiale a faptului că este HIV-pozitiv. Cetățeanul identificat drept P.T. a fost nevoit să ducă la perfectarea buletinului de identitate adeverința medicală privind infectarea cu HIV primită în legătură cu scutirea de serviciul militar. Invocând încălcarea Articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în fața CEDO, reclamantul s-a plâns de divulgarea datelor sale medicale într-un document oficial care trebuia prezentat diferitor autorități. La 26 mai, într-o decizie semnalată de Radio Chișinău, CEDO a obligat statul moldovean să plătească reclamantului 4000 de euro ca pagubă și 1500 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Reprezentanții sectorului HoReCa au organizat miercuri o demonstrație în fața sediului Guvernului, la Chișinău, ca să ceară deschiderea mai grabnică a hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor și modificarea unor cerințe în modul de funcționare, după deschidere. Potrivit ediției electronice a ziarului Adevărul, manifestanții, care au păstrat distanța socială la miting, au cerut ca localurile lor să fie redeschise deja de la 1 iunie, nu de la 15 iunie, cum prevăd autoritățile. De asemenea, reprezentanţii HoReCa solicită să fie revizuite regulile pe care trebuie să le respecte odată ce vor deschise restaurantele şi cafenelele. Mai exact, se doreşte să fie exclusă obligaţia de a păstra 2 metri distanţă între scaune şi să fie inclusă respectarea distanţei de 1,5 metri între mese, relatează Adevărul.

Ciprul speră să atragă turiști după epidemia de coronavirus promițând să achite costul îngrijirii medicale oricui va fi testat pozitiv pe perioada sejurului, informează AFP. Ideea este menționată într-o scrisoare adresată agențiilor de voiaj, semnată de miniștrii afacerilor externe, transportului și turismului. Insula mediteraneeană încearcă să se prezinte ca o destinație sigură, având numai 939 de cazuri de infectare și 17 decese. În scrisoarea către companiile de turism, oficialii ciprioți spun că dacă vreun turist se îmbolnăvește pe durata vacanței, statul îi va asigura cazarea, hrana și îngrijirea medicală, având de achitat doar costul transportului la aeroport și biletul de avion de repatriere.

Ministrul de externe al Republicii Moldova a asigurat țările UE că Chișinăul continuă reforma justiției și alte reforme încurajate de Bruxelles, după ce premierul Ion Chicu sugerase în comentarii pe net că țara sa nu dorește să i se spună din afară ce are de făcut. La o videoconferință cu ambasadorii UE acreditați la Chișinău, Oleg Țulea a spus că R. Moldova, chiar și pe fondul pandemiei de coronavirus, a intensificat investigarea fraudei bancare, s-a angajat într-un program european anticorupție și pregătește o lege la standarde europene pentru combaterea spălării banilor. „Cu referire la procesul de reformă a sectorului justiției, Ministrul Oleg Țulea a menționat că, la acest subiect, autoritățile moldovene mențin un dialog activ cu Consiliul Europei și că vor fi consultați toți actorii vizați”, se spune în comunicat. Săptămâna trecută, în comentarii pe net, provocate de criticile la adresa guvernului moldovean formulate de un europarlamentar român influent pentru politica față de R. Moldova, premierul Ion Chicu spunea printre altele că pentru executivul lui contează numai criticile moldovenilor, nu ale românilor „oploșiți în structurile europene”.

Comisia Europeană propune un fond de refacere economică de 750 de miliarde de euro pentru țările UE afectate de impactul epidemiei de coronavirus. „Acesta este momentul Europei. Voința noastră de a acționa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor cu care ne confruntăm”, a spus președinta CE Ursula von Leyen adresându-se miercuri europarlamentarilor cu ocazia prezentării planului numit „Următoarea generație UE”. Pachetul de măsuri, combinat cu un buget pe termen lung al UE revizuit de 1100 de miliarde de euro „este o necesitate urgentă și excepțională pentru o criză urgentă și excepțională”, a mai spus președinta CE. Agențiile de presă notează că între membrii UE există totuși divergențe importante de opinie în ce privește condițiile care ar urma să însoțească alocarea fondurilor, o chestiune care trebuie tranșată în zilele și săptămânile următoare.