La Chișinău a fost inaugurat un Centru operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică. Centrul funcționează în cadrul Agenției naționale pentru sănătate publică din Republșica Moldova, cu finanțare din partea Organizației Mondiale a Sănătății și Uniunii Europene.

Prezent la ceremonia de inaugurare, premierul moldovean Ion Chicu a afirmat că această unitate e încă un exemplu de sprijin și ajutor pe care pe care Uniunea Europeană le oferă Republicii Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19. Șeful Delegației Europene la Chișinău Peter Michalko a făcut cunoscut că proiectul face parte din inițiativa Uniunii Europene „Solidari pentru Sănătate”, și e pus în practică în țările din Parteneriatul Estic.

Michalko a mai spus că obiectivul final e de a contribui la contracararea consecințelor acestei pandemii, la salvarea vieților și la protejarea sănătății oamenilor.

Un avocat al fostului comandant militar al sîrbilor bosniaci Ratko Mladici a spus în fața unui tribunal ONU că acesta riscă să nu aibă parte de un proces corect din cauză că nu este apt din punct de vedere mental să ia parte la judecarea recursului împotriva condamnării sale pentru genocid.

Curtea Internațională pentru crimele din fosta Iugoslavie (dizolvată între timp) l-a condamnat în 2017 pe Mladici la închisoare pe viață pentru o serie de crime, inclusiv pentru rolul jucat în masacrul in iulie 1995 de la Srebrenica, unde au fost masacrați de sîrbii bosniaci circa 8000 de bărbați și băieți musulmani.

Avocatul Dragan Ivetici a declarat la audierea din 25 august că nu e capabil să primească instrucțiuni cu sens din partea lui Mladici, și că audierile de două zile care au început marți nu ar trebui să continue fără o evaluare a stării de sănătate mentală a lui Ratko Mladici. La o audiere de luna trecută, echipa legală a fostului general a avertizat că acesta suferă de o stare incipientă de demență.

Cercetătorii din Hong Kong susțin că au înregistrat primul caz confirmat de reinfecție umană cu coronavirus, la patru luni distanță. E vorba de un bărbat de 33 de ani care a contractat virusul răspunzător pentru boala Covid-19 în martie, și a fost infectat din nou în august, după ce a călătorit în Spania. Se relatează că la prima infectare a suferit simptome ușoare, și nici unul la a doua, când a fost depistat pozitiv pe aeoroportul din Hong Kong.

Cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong au spus că virusurile care au cauzat cele două infectări ar proveni două tulpine diferite ale coronavirsului, ceea ce ar putea însemna că a doua infectare nu are legătură cu prima, potrivit unui articol publicat pe site-ul Stat News.

Dacă cercetările ulterioare vor confirma teoria, această știre din Hong Kong va modifica, sau cel puțin va complica, eforturile globale pentru obținerea unui vaccin. Dar experții citați de agențiile internaționale de presă avertizează că cercetarea medicală din Hong Kong, ce urmează să fie publicată în Clinical Infectious Diseases Journal, trebuie privită cu circumspecție pînă când dovezile puse la dispoziție sînt examinate pe deplin.

Lidera opoziției belaruse (și fostă candidată prezidențială) Svetlana Țihanovskaia, aflată în exil în Lituania, a făcut apel la un dialog oficial cu autoritățile de la Minsk pentru rezolvarea crizei politice legată de controversatul rezultat al alegerilor prezidențiale care au avut loc în Belarus în 9 august.

Vorbind în 25 august prin legătură video în fața Comisiei de politică externă a Parlamentului European, Țihanovskaia a cerut „respect pentru drepturile noastre politice”, eliberarea „tuturor deținuților politici”, și oprirea „violențelor și intimidărilor” din partea autorităților de la Minsk.

„Belarus s-a trezit. Nu mai suntem opoziție. Suntem majoritatea acum”, a adăugat Țihanovskaia, declarând că mai mult de 200.000 de persoane au ieșit în stradă la Minsk în 23 august la cel mai amplu protest din ultimele două săptămâni , și cerând țărilor lumii să sprijine doleanța poporului belarus pentru un rezultat electoral „liber și corect”, dar respectând în același timp suveranitatea și integritatea teritorială a Belarusiei.

Lidera opoziție belaruse a respins de asemenea acuzația autorităților că demonstranții au fost violenți în cele mai mult de două săptămâni după ce președintele Aleksandr Lukațenka s-a declarat învingător în alegerile prezidențiale din 9 august. „A avut loc o revoluție pașnică”, a mai spus Svetlana Țihanovskaia, subliniind că demonstrațiile din Belarusia nu sînt nici anti-Rusia, nici anti-Uniunea Europeană

Kremlinul a afirmat că nu e nevoie de o anchetă pentru a afla de ce s-a îmbolnăvit Alexei Navalnîi, adăugând că nu e clar de ce medicii germani care-l tratează pe liderul opoziției ruse s-au „grăbit” să utilizeze cuvântul „otrăvire”.

Luni, reprezentanții spitalului Charite din Berlin, unde a fost adus Navalnîi la sfârșitul săptămânii trecute, au făcut cunoscut că analizele duc la concluzia că a fost otrăvit. Medicii germani au adăugat că pacientul se află la terapie intensivă și că deși starea sa e gravă, viața nu îi este în pericol.

După anunțul medicilor de la Charite, cancelarul german Angela Merkel a cerut autorităților de la Moscova să deschidă o anchetă asupra presupusei otrăviri a lui Alexei Navalnîi și să-i aducă în fața justiției pe cei care se s-ar face eventual vinovați de asta.

Lui Alexei Navalnîi i s-a făcut rău în 20 august la bordul avionului care-l ducea din orașul siberian Tomsk spre Moscova. Avionul a aterizat de urgență la Omsk, unde doctorii l-au pus în comă artificială.

Opozantul rus a fost transportat apoi în 22 august la Berlin, după ce doctorii ruși au insistat o zi întreagă că e prea bolnav ca să poată fi dus cu avionul în capitala Germaniei.

Apropiații liderului opoziției ruse susțin că Kremlinul și președintele rus Vladimir Putin personal se fac vinovați de incident.

Peste 820 de mii de cetățeni ai R.Moldova cu drept de vot se află în străinătate, aratî ultimele date ale Ministerului de Externe, preluate de Deschide.md.

Datele prezentate nu includ numărul persoanelor sub 18 ani.

Cei mai mulți moldoveni cu drept de vot se află în Rusia și Italia, iar cei mai puțini – în Croația și Georgia.

Alegerile prezidențiale au loc anul acesta pe 1 noiembrie. La ultimul scrutin parlamentar din 2019, peste hotare au fost deschise 125 de secții de votare.

Datele prezentate de Ministerul de Externe nu includ persoanele sub 18 ani.

La Haga au început audierea recursului înaintat de fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladic împotriva condamnării sale la închisoarea pe viață pentru crimele contra umanității comise în timpul războiului inter-etnic din Bosnia, din mijlocul anilor 90 ai secolului trecut.

### Vezi și... ###

Ratko Mladic, fostul comandant al forțelor sârbilor bosniaci, a fost condamnat la închisoare pe viață (VIDEO)

În 2017, Curtea Internațională pentru crimele din fosta Iugoslavie (dizolvată între timp) l-a condamnat la închisoarea pe viață pentru o serie de crime, inclusiv pentru rolul jucat în masacrul de la Srebrenica din 1995. Acolo au fost uciși circa 8 mii de bărbați și băieți musulmani, masacrul fiind considerat cel mai grav din Europa după al Doilea Război Mondial.

Recursul va dura două zile iar miercuri este programată și apariția lui Mladic în tribunal.

Peste 200 de personalități din România și din diaspora și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale cer autorităților române și președintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban și ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, o poziție fermă din partea statului român în susținerea societății civile și a drepturilor omului în Belarus.

Semnatarii scrisorii deschise reamintesc că România a trecut prin experiența unei revoluții sângeroase în 1989 și are și experiența reprimării violente a manifestațiilor pașnice „cum ar fi cele din 10 august 2018”. Motiv pentru care autorităților „ o poziție fermă în sprijinul drepturilor fundamentale ale bielorușilor, precum alegeri libere și corecte, încetarea torturii și a tratamentelor degradante, dreptul la întrunire și proces echitabil”.

Mai multe: romania.europalibera.org

Autoritățile din Belarus măresc presiunile asupra oponenților politici ai președintelui Alexander Lukașenka, care potrivit rezultatelor oficiale, a câștigat un al șaselea mandat consecutiv pe 9 august, cu peste 80% din voturi. Rezultat contestat de opoziție și de zeci de mii de oameni care de atunci protestează zilnic, cerând demisia președintelui și organizarea de noi alegeri sub control internațional. Ministerul Apărării a anunțat că unele unități vor fi puse în stare de alertă și vor fi mobilizați rezerviști.

Comisia belarusă de investigații a deschis o anchetă penală împotriva membrilor așa-numitului Comitet de coordonare, creat de susținătorii principalei candidate a opoziția Svetlana Țihanovskaia pentru a negocia o tranziție pașnică a puterii. Printre membri Comitetului, anchetați acum, se numără și scriitoarea Svetlana Alexievici, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură. A fost convocată pentru audieri pe 26 august deși din cauza problemelor de sănătate, Alexievici nu a participat la nici o reuniune a Comitetului, a declarat Europei Libere o purtătoare de cuvânt a candidatei opoziției. După alegerile din 9 august și reprimarea violentă a protestelor, Alexievici declara că „autoritățile au declarat acum război cetățenilor”.

### Vezi și... ###

Laureata premiului Nobel Svetlana Alexievici interogată la Minsk într-un dosar penal

Luni au fost reținuți și doi membri ai Comitetului de coordonare în fața fabricii de tractoare din Minsk sub acuzația că încercau să organizeze un protest neautorizat.

Luni, în R. Moldova s-au înregistrat încă 350 cazuri noi de infectare cu COVID, astfel bilanțul ajunge la aproape 34 de mii de cazuri oficiale de contaminare. Numărul deceselor legate de pandemie este de aproape o mie (945).

Comisia Europeană a anunțat că a încheiat un contract preliminar cu o cincea firmă farmaceutică, în curs de a dezvolta un posibil vaccin anti-Covid-19.

Recent, R. Moldova a apelat la sprijinul României pentru a fi inclusă în programul UE, ceea ce i-ar permite accesul la un posibil vaccin achiziționat de Uniunea Europeană dar și la medicamentul Remdevidir, folosit în tratarea cazurilor grave de Covid-19.

Totodată, președintele Igor Dodon a trimits Rusiei o notificare oficială despre interesul R. Moldova în vaccinul dezvoltat la Moscova, primul din lume care a fost înregistrat oficial într-o țară, deși nu are omologarea internațională. Vaccinul „Sputnik V” nu a fost încă testat pe un număr mare de oameni pentru a se stabili dacă este eficient și mai ales, sigur. Cu toate acestea, aflat săptămâna trecută la cură în Rusia, președintele Dodon declara că este dispus să fie primul moldovean care testează vaccinul „pentru binele țării”.

De astăzi, marți, 25 august începe perioada electorală (nu campania electorală) în vederea alegerilor prezidențiale de la 1 noiembrie. În această perioadă, Comisia Electorală Centrală coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii și desfășurării scrutinului. Totodată, constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție și supraveghează activitatea acestor consilii, transmite IPN.

Cu această ocazie, principalele partide de opoziție, PAS și Platforma DA au avertizat de pericolul fraudării alegerilor, mai ales prin utilizarea abuzivă a resurselor administrative de politicienii care dețin deja o funcție.

### Vezi și... ###

Alegeri prezidențiale, mize și candidați

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, candidat la prezidențiale alături de Maia Sandu, lidera PAS, a declarat deja luni, la o conferință de presă că ar exista informații, din diferite regiuni ale țării, despre cazuri de corupere a cetățenilor și de utilizare a resurselor administrative. Năstase s-a declarat mai ales îngrijorat de posibilitatea ca autoritățile să încurajeze votul masiv și organizat al alegătorilor de pe malul stâng al Nistrului, în favoarea președintelui Igor Dodon. „Am observat o intensificare a relațiilor dintre Igor Dodon și așa-zisul lider transnistrean. Este îngrijorătoare și intenția CEC de a deschide mai multe secții de vot destinate cetățenilor din regiunea transnistreană”, a spus Andrei Năstase, într-o conferință de presă.

Președintele Igor Dodon nu și-a anunțat oficial candidatura, se așteaptă să o facă la începutul lunii septembrie.

Analizele arată că liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi a fost otrăvit, a declarat o purtătoare de cuvînt a spitalului Charite din Berlin, unde e internat Navalnîi, adăugînd că, deși starea acestuia e în continuare serioasă, viața sa nu este în pericol.

Potrivit sursei citate, toxina care a acționat asupra lui Navalnîi e necunoscută, dar se bănuiește că face parte din grupul inhibigorilor de colinesterază.

Navalnîi a leșinat joia trecută în avionul care-l aducea din orașul siberian Tomsk, după ce a băut la aeroport un ceai despre care apropiații lui susțin că ar fi conținut o substanță otrăvitoare.

Ceva mai devreme luni, principalul purtător de cuvînt al cancelarului german Angela Merkel Steffen Sibert a firmat că există suspciunea că Aleksei Navalnîi ar fi fost otrăvit. Vineri, Kremlinul spusese că e neclar ce anume a cauzat boala lui Navalnîi, și că potrivit testelor inițiale nu a fost vorba de otrăvire.

Tot luni, medicii care l-au îngrijit inițial pe Aleksei Navalnîi la un spital din orașul siberian Omsk au spus că i-au salvat viața, dar că nu au găsit urme de otravă în oganismul acestuia.

Laureata premiului Nobel pentru literatură Svetlana Alexievici a fost convocată pentru interogatoriu într-o anchetă penală declanșată la Minsk privind înființarea Consiliului coordonator al opoziției din Belarus, a anunțat serviciul de presă al scriitoarei, citată de Agenția France Presse.

Alexievici, care e în vârstă de 75 de ani și a câștigat premiul Nobel în 2015, o susține pe lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia și face parte din Consiliul coordonator care încearcă să organizeze o tranziție pașnică a puterii în Belarus.

Țihanovskaia urma să se întâlnească luni în Lituania cu adjunctul secretarului de stat american Stephen Biegun, pentru a discuta căile de soluționare pașnică a crizei legate după alegerile prezidențiale din 9 august.

Vorbind la Vilnius , Biegun a spus că „libertatea nu e doar o prerogativă norocoșilor puțin, ci un drept inalienabil și universal al tuturor ființelor umane. Alegerile din 9 august din Belarus nu au respectat acel standard. Condamnăm brutalitatea îndreptată împotriva poporului din Belarus, cerem eliberarea tuturor celor restați, și cerem guvernului din Belarus să accepte oferta președinției OSCE de a facilita dialogul și de a-i angaja pe toți cei implicați.”

Luni, autoritățile din Belarus i-au reținut pe doi din membrii Consiliului de coordonare al opoziției, Volha Kovalkova, consilieră de rang înalt a liderei de opoziție Svetlana Țihanovskaia, și organizatorul de greve Siarhei Dieluskisub acuzația că au încercat să organizeze un protest neautorizat la Uzinele constructoare de tractoare din Minsk.

Arestarea celor doi vine după ce duminică peste 100.000 de persoane au luat parte la un un nou protest masiv la Minsk împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka.

Protestele au fost declanșate după alegerile din 9 august, câștigate cu majoritate absolută de Lukașenka. Opoziția susține că rezultatul este măsluit.

Agenția pentru energie atomică din Iran a anunțat că explozia care a avut loc în iulie la principala instalație nucleară iraniană s-a datorat unui sabotaj.

Anunțul despre explozia de la Natanz a fost făcut în 23 august la canalul de teleziziune al-Alam de purtătorul de cuvînt al agenției. După incidentul din 2 iulie, autoritățile iraniene au spus că au aflat care a fost cauza exploziei, dar au refuzat să ofere detalii din motive de securitate.

Analiști au sugerat atunci că e posibil ca Isarelul sau Statele Unite să se afle în spatele exploziei de la Natanz, în încercarea de a submina activitățile nucleare ale Iranului.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a sosit în Israel la începutul unei vizite de cinci zile în Orientul Mijlociu, care se concentrază pe normalizarea relațiilor dintre statul evreu și Emiratele Arabe Unite.

Pompeo s-a întîlnit cu premierul Biniamin Netaniahu la oficiul acestuia din Ierusalim, cu care a discutat recentul acord istoric dintre Israel și Emirate mediat de Washington.

În 13 august, Israelul și Emiratele Arabe Unite au anunțat sabilirea de relații diplomatice depline, printr-un acord în care Israelul promite să renunțe la planul de a anexa părți din teritoriile ocupate în Cisiordania.

Emiratele sînt primul de statele din Golful Persic care stabilește relații diplomatice depline cu Israelul, și doar a treia națiune arabă care are astfel de relații cu statul evreu. Din cauza asta, vizita lui Pompeo în regiune are și menirea de a încuraja și alte state arabe să urmeze exemplul Emiratelor.

În Statele Unite începe luni Convenția Națională Republicană - patru zile de evenimente și discursuri care vor culmina cu acceptarea oficială de către președintele Donald Trump a nominalizării pentru obținerea unui nou mandat la Casa Albă din partea Partidului Republican.

Trump, care se află în sondaje cu între 8 și 10 procente în urma candidatului democrat Joe Biden, va încerca să reducă din diferență, în timp ce e criticat pentru modul cum a reacționat la criza legată de coronavirus, pentru faptul că economia americană a avut de suferit pagube serioase și pentru tulburările rasiale care au avut loc în America în ultimele luni.

Se așteaptă ca republicanii să formuleze noi atacuri la adresa Partdiului Democrat, a cărui Convenție națională s-a desfășurat virtual săptămâna trecută.

Președintele Donald Trump a autorizat folosirea de plasmă sanguină de la pacienți care s-au vindecat de boala Covid-19. Anunțul din 23 august a venit în ajunul Convenției Națioale Republicane, și în contextul presiunilor asupra liderului de la Casa Albă pentru oprirea răspîndirii virusului care a ucis 175.000 de americani, a adus pagube economiei americane și a redus șansele ca Trump să fie reales la alegerile prezidențiale din 3 noiembrie.

Administrația alimentelor și medicamentelor din Statele Unite a autorizat folosirea plasmei de la supraviețuitori Covid-19. Experții cred că e posibil ca acest tip de plasmă să ajute la însănătoșirea celor infectați, deși dovezile că funcționează nu sînt concludente și nici nu se știe prea bine când trebuie administrată și în ce doze.

Premierul moldovean Ion Chicu a avut o întrevedere cu amabsadorul american la Chișinău Dereck J. Hogan, cu care a discutat despre progresele proiectelor comune moldo-americane lansate în Republica Moldova în mai multe domenii, se spune într-un comunicat al guvernului R.Moldova. Potrivit sursei citate, Ion Chicu a mulțumit Statelor Unite pentru asistența acordată Moldove în reformarea economiei și justiției.

Ambasadorul Statelor Unite a reafirmat sprijinul acordat de poporul american poporului moldovean, inclusiv prin transferul de cunoștințe și experiență, acolo unde este cazul.

Autoritățile din capitala Coreii de sud au impus luni obligativitatea purtării de măști în interior și în aer liber, după ce numărul de infectări zilnice cu coronavirus a crescut dramatic în ultima săptămână. Majoritatea cazurilor noi au fost înregistrate la Seul, oraș cu o populație de 51 de milioane de locuitori, dar numărul de infectări crește în toate cele 17 provincii sud-coreene.

Oficilitățile din Coreea de sud se tem că țara va fi în pragul unei pandemii, dacă infecțiile nu pot fi controlate în capitală. În total, în Coreea de sus au fost înregistrate 17.665 de cazuri de infectare și 309 de decese.

Lidera opoziției din Belarus Svetlana Țihanovskaia se întîlnește luni în Lituania cu adjunctul secretarului de stat american Stephen Biegun cu care discută căile de soluționare pașnică a crizei legate de alegerile prezidențiale din 9 august din Republica Belarus, al căror rezultat a generat un val de proteste fără precedent.

Actualul președinte Aleksandr Lușenka s-a declarat învingător al scrutinului prezidențial, despre care opoziția și sutele de mii de protestatari spun că a fost falsificat în favoarea liderului de la Minsk. Duminică Lukașenka a fost filmat cu o armă în mână când cobora din elicopterul cu care a survolat protestul de la Minsk.

Situația din Belarus, relațiile bilaterale, NATO și chestiuni legate de securitate sînt cîteva din punctele de pe agenda convorbirilor dintre Stephen Biegun cu ministrul lituanian de externe și al apărării, a anunțat diplomația de la Vilnius. Din Lituania, Biegun se va deplasa marți la Moscova pentru o vizită de două zile.

Guvernul german a anunțat luni că l-a pus pe opozantul rus Alexei Navalnîi sub pază polițienească, după ce s-a stabilit că e foarte posibil ca acesta să fi fost otrăvit.

Navalnîi a leșinat joia trecută în avionul care-l aducea din Siberia, după ce a băut un ceai despre care apropiații lui susțin că avea otravă. „Există suspiciunea că domnul Navalnîi a fost otrăvit”, a declarat presei Steffen Seibert, principalul purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.

Guvernul rus nu a reacționat încă la afirmația guvernului de la Berlin. Vineri, Kremlinul spusese că e neclar ce anume a cauzat boala lui Navalnîi, și că potrivit testelor inițiale nu a fost vorba de otrăvire.

Ceva mai devreme luni, medicii care l-au îngrijit inițial pe Alexei Navalnîi la un spital din orașul siberian Omsk au spus că i-au salvat viața, dar că nu au găsit urme de otravă în oganismul acestuia.

Autoritățile din Belarus i-au reținut pe doi membri ai Consiliului de coordonare al opoziției. Între timp, agenția de presă de stat BelSAT a relatat că o altă membră a Consiliului, avocata Lilia Vlasova, a fost convocată în 24 august la Comisia de anchete de la Minsk pentru interogatoriu.

Consiliul de coordonare a anunțat că Volha Kovalkova, consilieră de rang înalt a liderei de opoziție Svetlana Țihanovskaia, și organizatorul de greve Siarhei Dieluski au fost reținuți ceva mai devreme, luni, sub acuzația că au încercat să organizeze un protest neautorizat la uzina de tractoare din Minsk.

Arestarea celor doi vine după ce, duminică, peste 100.000 de persoane au luat parte la un un nou protest masiv la Minsk împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko. Protestele au fost declanșate după alegerile din 9 august, câștigate cu majoritate absolută de Lukașenko, care e acuzat însă de demonstranți că a măsluit scrutinul.

Premierul Ion Chicu a declarat că săptămâna trecută s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de infecții de la începutul pandemiei de coronavirus din cauza faptului că oamenii nu respectă regulile și recomandările sanitare. În aceste condiții, premierul a avertizat – la o conferință de presă - că s-ar putea recurge la impunerea de restricții mai drastice.

În ultimele șapte zile s-au înregistrat 3295 de cazuri noi de Covid-19, cu 772 mai multe decât în săptămâna anterioară. Media zilnică a fost de 470 de cazuri noi.

### Vezi și... ###

La Chișinău s-a mărit numărul de paturi de spital pentru bolnavii de Covid-19

Referitor la școlile care se vor redeschide pe 1 septembrie, în baza a șapte scenarii sugerate de guvern, Chicu a atras atenția că nu vor funcționa decât școlile care pot respecta condițiile sanitare stricte: păstrarea distanței sociale în clase și în pauze, controlul temperaturii la începutul zilei și accesul elevilor și cadrelor didactice la dezinfectant – între altele. Ceea ce înseamnă că unele școli s-ar putea să nu reia cursurile de la bun început.

Toate grădinițele din Chișinău se vor deschide pe 1 septembrie dar nu toții copii vor putea reveni de la bun început. Din cauza măsurilor sanitare impuse de pandemia de coronavirus, primirea copiilor se va face treptat, a informat șeful adjunct al Direcției municipale Educației, Tineret și Sport, Andrei Pavaloi, la ședința online a primăriei.

„Dacă de la 1 septembrie se redeschide grădinița asta nu înseamnă că în instituția de educație timpurie vor fi prezenți toți 100% dintre copii. Aceast lucru este foarte important ca să cunoască toată lumea” a spus Pavaloi, citat de Radio Chișinău.

În spitalele din Chișinău s-au mai creat încă 60 de locuri pentru tratarea bolnacilor de Covid-19, pe fundalul unei creșteri constante a numărului de infectați în ultimele cinci săptămâni, a informat șeful adjunct al Direcției municipale Asistență Socială și Sănătate, Boris Gîlcă, la ședință de luni a primăriei municipale.

Se înregistrează și o creștere a cazurilor asimptomatice cu COVID-19, inclusiv, în rândul copiilor, a mai spus Gîlcă, citat de Radio Chișinău.

Până acum în mun. Chișinău au fost înregistrate 13 822 de cazuri de infecție cu COVID-19, în 638 de cazuri este vorba despre lucrători medicali. Totodată, 7559 de persoane s-au vindecat, iar 314 au decedat din cauza virusului.

Proiectul care prevede mai multe modificări legislative menite să-i susțină pe agricultorii care au suferit pierderi grele mai ales din cauza secetei, a fost trimis Fondului Monetar Internațional. Planul va fi discutat și aprobat în guvern pe 2 septembrie după care va fi transmis Parlamentului spre adoptare, a anunțat premierul Ion Chicu, citat de agenția IPN.

Pachetul de modificări legislative prevede rambursarea TVA-ului acumulat pentru subvenționarea plăților fiscale aferente salariilor și compensarea impozitului funciar. A fost simplificată procedura de obținere a ajutorului de către agricultori. Până la 31 decembrie 2020, va fi instituit moratoriu asupra controlului fiscal al agenților economici din agricultură. De asemenea, Camera de Comerț și Industrie va elibera agricultorilor certificate de forță majoră. Însă, a precizat premierul Ion Chicu, acestea nu vor putea fi folosite în orice situație.

Nu se știe când va ajunge acest plan în dezbaterea Parlamentului: noua sesiunea a Parlamentului începe pe 1 septembrie iar data primei ședințe va fi stabilită de Biroul Permanent, a mai spus premierul.