Aproape 375 mii de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost repartizate de autoritățile Republicii Moldova beneficiarilor din stânga Nistrului și municipiului Bender de la începutul pandemiei.

Chişinăul trimite în regiunea transnistreană 10 la sută din donațiile primite de la partenerii internaționali, dar și din achizițiile efectuate din Bugetul de stat, cu scopul de a asigura accesul la vaccin inclusiv cetățenilor săi de pe teritoriul necontrolat. Însă campania de vaccinare din regiunea transnistreană avansează cu greu – doar 27 la sută dintre locuitorii regiunii s-au vaccinat. Peste trei sferturi din noile cazuri de Covid înregistrate în fiecare zi sunt persoane nevaccinate. Media îmbolnăvirilor în această perioadă este de aproximativ 200 de cazuri noi pe zi.

Duminică au fost raportate 175 de cazuri, dintre care 130 sunt persoane nevaccinate. Aproape 82 de mii de cazuri de Covid au fost înregistrate în regiunea transnistreană de la începutul pandemiei, iar 1883 de persoane au murit.

Noua ministră a apărării din Germania, Christine Lambrecht, a spus că Rusia nu poate „dicta” Alianței nord-atlantice.

Aflată în prima ei vizită oficială în străinătate de când a preluat postul, în Lituania, Lambrecht a spus că dialogul cu Rusia este necesar, dar a adăugat că „nu se poate ca Rusia să dicteze partenerilor NATO cum să se poziționeze”. Remarcile vin la puține zile după ce Rusia și-a prezentat „condițiile” pentru dialogul de securitate cu Statele Unite și NATO, între care figurează la loc de cinste neprimirea Ucrainei în alianță.

Lambrecht a sosit duminică în Lituania în vizită la contingentul german din forța NATO aflată în țara baltică și a spus că vrea să vadă cu ochii ei cum se desfășoară misiunea NATO din Lituania și să continue tradița întîlnirilor cu militarii aflați în străinătate în perioada sărbătorilor de iarnă. Germania furnizează cam jumătate din forța NATO cu 1200 de membri din Lituania, cu cartierul general la Rukla.

La misiune participă de asemenea militari din Olanda, Belgia, Norvegia, Cehia și Luxemburg. Prezența NATO în țările din flancul estic al alianței a fost întărită după anexarea de către ruși a Crimeii ucrainene în 2014.

La Bălți are loc duminică turul al doilea al alegerilor pentru postul de primar, marcat de o participare la vot extrem de scăzută și de proteste conduse de câștigătoarea primului tur, Marina Tauber, scoasă din cursă din motive pe care le consideră inventate.

La ora 15.00, doar ceva mai mult de 6% din alegători votaseră.

Urnele s-au deschis la 7 dimineață și se închid la 21.

Înainte de prânz, suporterii vicepreședintei Partidului Șor s-au adunat la un miting în Piața Independenței, purtând pancarte pe care scria „Jos dictatura!” și „Tauber este primarul nostru”.

În luarea ei de cuvânt, Tauber și-a reluat criticile la adresa guvernării, pe care o acuză că a scos-o din cursă în mod nejustificat.

„Alegerile de azi nu trebuiau să aibă loc. Vă îndemn să boicotaţi acest scrutin. Oamenilor le-a fost furat dreptul de a alege, prevăzut în Constituţie”, a spus Tauber.

După excluderea candidatei care câștigase primul tur cu aproape 50% din voturi, în turul al doilea se află candidatul independent Nicolai Grigorișin și Nicolae Chirilciuc de la Partidul Politic „Patrioții Moldovei”.

### Vezi și... ###

Arina Spătaru (Platforma DA): „Să anulăm alegerile” de la Bălți și să reluăm votul în 2022

Candidatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor la funcția de primar de Bălți, Alexandr Nesterovschi,anunțase că boicotează scrutinul din 19 decembrie. El a spus că scrutinul ar trebui anulat și reorganizat de la zero și i-a îndemnat și pe ceilalți candidați să renunțe la participarea la turul al doilea.

Candidatul PAS în alegeri (clasat al treilea în primul tur), Boris Marcoci fusese retras de partid din cursă, imediat după excluderea Marinei Tauber, ca să nu exista speculații că excluderea ar fi fost motivată politic.

Tauber a fost exclusă din alegeri la 5 decembrie la cererea Comisiei Electorale Centrale, care i-a reproșat că n-ar fi declarat bani cheltuiți cu hrana staffului ei electoral. Tauber și aliații ei consideră că motivul este inventat, și că ea a fost victima răzbunării politice a președintei Maia Sandu.

Fostul președinte Igor Dodon a reproșat actualei conduceri politice de la Chișinău că duce o politică „distructivă” în raport cu Transnistria.

### Vezi și... ###

Regiunea separatistă - așa-zise „alegeri”, frica și lipsa de perspective

Într-o declarație citată de ProTV, socialistul Dodon și-a apărat gestul de a-l felicita pe liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, după câștigarea la 12 decembrie a unor alegeri prezidențiale nerecunoscute de Moldova și de comunitatea internațională.

### Vezi și... ###

Autoritățile Moldovei: participarea ambasadorului rus la inaugurarea lui Krasnoselski, „un gest neprietenos”

„Dacă vrem să rezolvăm această problemă (transnistreană) trebuie să avem dialog”, a spus Dodon, explicând că dialogul se poate purta cu cel care primește voturile cetățenilor. „Asta nu înseamnă recunoașterea organelor neconstituționale (...) dar eu îl recunosc pe liderul de acolo, pentru că cu dânsul trebuie să discutăm”. Declarația lui Dodon contrastează că cea făcută de președinta Maia Sandu, care a spus că ea nu are de gând să dialogheze cu Vadim Krasnoselski.

Începând de astăzi, 19 decembrie, șoferii de TIR, microbuze și autobuze din Republica Moldova care merg în România nu vor mai sta în carantină.

Decizia a fost aprobată vineri, la ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din România. De asemenea, exceptați de la carantină vor fi și conducătorii de autovehicule cu mai mult de 9 locuri pe scaune care asigură transport de persoane, dacă vor prezenta certificatul de vaccinare, testare sau actul care confirmă trecerea prin boală.

Noua decizie a venit după ce la 14 decembrie Serviciul Vamal anunța că începând din acea zi toți transportatorii de pasageri și mărfuri, inclusiv cei vaccinați anti-COVID, vor fi obligați să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR la intrarea în România.

Rusia a spus că extrădarea de către Elveția în Statele Unite a omului de afaceri apropiat Kremlinului Vladislav Kliușin este încă un episod al „vânătorii” de ruși practicată de Washington.

Declarația citată duminică de agenția TASS aparține ambasadei ruse în Elveția. Kliușin a fost extrădat pentru a răspunde în Statele Unite acuzațiilor de comerți ilicit la bursă. TASS a citat un oficial de la ambasada rusă din Elveția cu afirmația că Rusia este profund dezamăgită de decizia elvețiană. Kliușin a fost arestat în martie la Sion, în Elveția, iar în august procurorii elvețieni au respins o cerere de extrădare a lui Kliușin venită din Rusia.

Kliușin este proprietarul firmei M13, companie rusească ce oferă servicii de monitorizare media și de securitate cibernetică. Pe site-ul ei se spune că serviciile sale sunt folosite de administrația prezidențială rusă și de guvern.

Noul ministru german al apărării, Christine Lambrecht, a sosit duminică în Lituania în vizită la contingentul german din forța NATO aflată în țara baltică.

### Vezi și... ###

SUA promit fostelor țări comuniste din NATO că nu vor lua măsuri pentru securitatea lor fără să le consulte

În prima sa vizită oficială de la preluarea postului, politician social-democrată a spus că vrea să vadă cu ochii ei cum se desfășoară misiunea NATO din Lituania și să continue tradița întîlnirilor cu militarii aflați în străinătate în perioada sărbătorilor de iarnă. Germania furnizează cam jumătate din forța NATO cu 1200 de membri din Lituania, cu cartierul general la Rukla.

La misiune participă de asemenea militari din Olanda, Belgia, Norvegia, Cehia și Luxemburg. Prezența NATO în țările din flancul estic al alianței a fost întărită după anexarea de către ruși a Crimeii ucrainene în 2014.

Autoritățile Moldovei au calificat drept „gest neprietenos” participarea ambasadorului Federației Ruse, Oleg Vasnețov, la inaugurarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, după alegeri prezidențiale pe care Chișinăul le consideră nelegitime.

### Vezi și... ###

Regiunea separatistă - așa-zise „alegeri”, frica și lipsa de perspective

„Prezența diplomaților străini în activitățile ce pot fi utilizate în scopuri de propagandă niciodată nu va contribui de o manieră pozitivă nici la reglementarea conflictului transnistrean, nici la dezvoltarea unor relații bilaterale bazate pe respect reciproc”, se spune într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Vadim Krasnoselski a fost declarat câștigător al scrutinului din 12 decembrie, la care a obținut aproape 80 la sută din voturi.

### Vezi și... ###

Inaugurarea lui Krasnoselski la Tiraspol, în prezența ambasadorului rus în R. Moldova 

El a fost felicitat de fostul președinte, socialistul Igor Dodon, dar președinta actuală, Maia Sandu, a spus la o conferință de presă că nu intenționează să se întâlnească nici pe viitor cu liderul administrației separatiste de la Tiraspol, așa cum nu a făcut-o nici până acum.

Câștigătoarea detașată a primului tur al alegerilor de primar de la Bălți, Marina Tauber, și-a chemat suporterii să protesteze duminică în centrul orașului împotriva scoaterii ei din cursa electorală printr-o decizie pe care o consideră comandată de președinta Maia Sandu.

### Vezi și... ###

CEC explică decizia târzie de la Bălți: a vrut să elimine orice dubiu juridic

Duminică bălțenii sunt așteptați să aleagă în turul al doilea, amânat, pe care Tauber îl consideră nelegitim, între candidații plasați pe locurile 2 și 3 la primul tur. „Excluderea abuzivă a mea din cursă și suspendarea ilegală a celui de-al doilea tur de scrutin au compromis iremediabil aceste alegeri, iar ceea ce va avea loc pe 19 decembrie reprezintă o bătaie de joc față de oraș și cetățeni”, a spus Tauber într-un „live” pe Facebook. Comisia Electorală Centrală a obținut în urmă cu două săptămâni anularea în instanță a victoriei lui Taber în primul tur pe motivul că nu ar fi declarat banii folosiți pentru hrana activiștilor săi de campanie.

Cu câteva zile înainte, solicitată de reporteri să comenteze victoria lui Tauber din primul tur, președinta Maia Sandu spusese, fără să o numească, că ar trebui verificată finanțarea campaniilor electorale ale candidaților.

Mii de catalani au demonstrat sâmbătă la Barcelona împotriva unei hotărâri judecătorești care face obligatorie predarea a 25% din disciplinele de studiu în spaniolă, reducând dominația catalanei în școlile din regiune.

Protestatarii spun că decizia dăunează sistemului de învățământ și pune în pericol folosirea catalanei în viața publică după deceniile de interdicții din timpul dictaturii lui Francisco Franco, în secolul XX. Unii dintre participanții la protest purtau drapele pro-independență, iar în mulțime s-au aflat și liderii mișcării secesioniste. Decizia măririi rolului spaniolei în școlile catalane are însă și suporteri, inclusiv în rândul părinților care preferă ca copiii să stăpânească mai bine limba comună a țării.

În prezent, majoritatea școlilor catalane predau în spaniolă numai disciplina „limba spaniolă”, restul fiind în catalană. Marea majoritate a celor 7,7 milioane de locuitori ai Cataloniei stăpânesc ambele limbi, care sunt foarte asemănătoare.

Un băiețel de un an a traversat singur Mediterana și se află în siguranță pe insula italiană Lampedusa, a relatat sâmbătă presa italiană preluată de AFP. Copilul a fost găsit într-o barcă venită vineri în Italia din nordul Africii, printre 70 de bărbați.

Nimeni nu știa cum îl cheamă, dar unii migranți au spus că au fost implorați de părinții care nu au reușit să se îmbarce să aibă grijă de el pe drum. „A traversat Mediterana înainte să învețe să umble. A înfruntat valurile singur, prea tânăr ca să-și poată spune numele și povestea”, a scris ziarul italian La Repubblica. În ultimele două zile, în Lampedusa au ajuns peste 500 de migranți, în șapte ambarcațiuni.

Printre noii-veniți s-a numărat și fiul de 14 ani al unei femei care a murit înecată în timpul operațiunii de salvare, în larg, sub ochii băitului. Anul acesta au murit încercând să traverseze Mediterana 1340 de oameni.

Grație unei decizii a autorităților din România, începând de duminică, 19 decembrie, șoferii de TIR, microbuze și autobuze din Republica Moldova care merg în România nu vor mai sta în carantină.

Decizia a fost aprobată vineri, la ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din România, se spune într-un comunicat de presă al guvernului R. Moldova. De asemenea, exceptați de la carantină vor fi și conducătorii de autovehicule cu mai mult de 9 locuri pe scaune care asigură transport de persoane, dacă vor prezenta certificatul de vaccinare, testare sau actul care confirmă trecerea prin boală, se mai spune în comunicat.

Ziarul de Gardă amintește că noua decizie vine după ce la 14 decembrie Serviciul Vamal anunța că începând din acea zi toți transportatorii de pasageri și mărfuri, inclusiv cei vaccinați anti-COVID, vor fi obligați să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR la intrarea în România.

Președintele la capăt de mandat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut la al 17-lea Congres al formațiunii sale, lansarea unui „front unic național” și unei „mișcări naționale de protest” împotriva guvernării dominate de președinta Maia Sandu și PAS.

Dodon a spus într-un discurs că socialiștii deja au făcut un prim pas spre „frontul comun” creând un bloc electoral comun și o fracțiune comună în parlament cu comuniștii, iar acum așteaptă și alte „forțe de stânga” să se alieze împotriva „dictaturii galbene”. Igor Dodon a spus înaintea congresului de sâmbătă de la Chișinău că PSRM nu va mai avea un singur președinte, ci o conducere colegială. Totodată, el a confirmat că va renunța la funcția de președinte al partidului, iar sâmbătă a fost ales președinte de onoare.

Dodon a renunțat la mandatul de deputat și de lider de partid la 18 octombrie. El a anunțat că va conduce o nouă organizație: „Uniunea de afaceri moldo-rusă”, înregistrată în iunie în R. Moldova, fondată de către o asociație a unor oameni de afaceri ruși și Fundația EURO-ASIA-Moldova.

Un cutremur cu magnitudinea 4,4 a lovit sâmbătă nordul Italiei, a anunțat Institutul Italian de Geofizică și Vulcanologie (INGV). Nu s-au înregistrat pagube materiale sau răniți.

Seismul a avut epicentrul lângă Bonate Sotto, un orășel de lângă Bergamo, la adâncimea de 26 km, și a fost resmțit puternic de locuitorii orașului Milano, al doilea ca mărime din Italia. La jumătate de oră după producerea seismului, pompierii au declarat că nu au primit informații despre pagube, nici solicitări de ajutor.

Mai devreme, sâmbătă, un cutremur cu magnitudinea 5,4 s-a produs în Marea Mediterană, între peninsula Peloponez și insula Creta. Nici în Grecia nu s-au raportat daune, nici răniți.

Rusia ar putea lua noi măsuri, nespecificate, pentru propria securitate, dacă Statele Unite și aliații lor continuă să recurgă la „acțiuni provocatoare” și să-i ignore cererile ca NATO să nu primească printre membri Ucraina, a declarat sâmbătă un oficial rus de rang înalt.

Viceminstrul de externe Serghei Riabkov i-a acuzat pe aliații occidentali că încearcă să testeze răbdarea Rusiei și a avertizat că Moscova va trece la măsuri și mai dure dacă cererile ei nu sunt luate în serios. Declarațiile lui Riabkov, făcute într-un interviu cu Interfax, vin la o zi după de Moscova a prezentat „condițiile” sale pentru dialogul cu occidentul pe teme de securitate – între care oprirea extinderii NATO este la loc de frunte.

Tot vineri Statele Unite au spus că nu vor negocia nimic despre securitatea est-europenilor fără implicarea aliaților lor.

Parisul a anulat focurile de artificii tradiționale de anul nou, ca și festivitățile de pe Champs Elysees, din cauza temerilor de noua tulpină Omicron a COVID-19.

Premierul francez Jean Castex a spus vineri că toate manifestările mari vor fi anulate și a cerut oamenilor să se testeze înainte să meargă la petrecerea de revelion. Sâmbătă, ministrul francez al sănătății a spus că până la 10% din cazurile noi de infectare din Franța sunt cu Omicron, după ce în ajun anunțase că după anul nou oamenii vor putea intra în restaurante și alte localuri publice numai cu certificat de vaccinare.

Între timp, un sondaj de opinie publicat în Germania arată că o treime din germani spun că au de gând să evite oamenii nevaccinați în timpul sărbătorilor de iarnă. În Germania au fost interzise tradiționalele piețe în aer liber de Crăciun, care atrag anual mii de oameni, tot din cauza temerilor de un nou val de infectări provocat de tulpina extrem de contagioasă Omicron.

Radio Europa Liberă își exprimă îngrijorarea în legătură cu soarta jurnalistului întemnițat în Belarus Andrei Kuznecik, care a fost reținut la 26 noeimbrie și este în continuare arestat în ciuda expirării celor două pedepse de 10 zile care i-au fost aplicate. Președintele RFE/RL, Jamie Fly, a spus că Andrei Kuznecik este de facto „un ostatec răpit” al autorităților belaruse.

„Lui Andrei ar trebui să i se permită să revină la familia lui, imediat. Jurnalismul nu e un delict”, a mai spus Fly. Jurnaliștii RFE/RL din Belarus au fost de multe ori victimele nedreptăților regimului autoritar al președintelui Aliaxandr Lukașenka. La 3 decembrie, un tribunal din Minsk a desemnat canalele de pe Telegram și YouyTube ale departamentului pentru Belarus al postului nostru de radio drept „extremiste”.

Lidera exilată a opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, și două colaboratoare de-ale ei vor primi premiul Charlemagne pentru 2022. Țihanovskaia, Maria Kolesnikova și Veronika Zepkalo vor fi răsplătite astfel pentru eforturile lor consacrate libertății șli democrației. Jurgen Linden, președintele consiliului care acordă premiile anuale, a spus vineri la Aachen, în Germania, că cele trei laureate au acceptat distincția „cu mare plăcere”.

Țihanovskaia a devenit candidată la președinție în Belarus după ce soțul ei a fost întemnițat ca să nu poată candida împotriva liderului autoritar Aliaxandr Lukașenka, iar acum, stabilită în Lituania, este cea mai cunoscută personalitate a opoziției din țara ei.

Una din laurate, Kolesnikova, se află în închisoare în Belarus, iar Linden a spus în locul ei la ceremonia de decernare din 26 mai va fi invitată sora ei. Premiul Charlemagne se acordă începând din 1950 pentru contribuții speciale la unificarea europeană. Laureatul din 2021 a fost președintele României, Klaus Iohannis, iar înaintea lui, printre alții, au fost Angela Merkel sau Emmanuel Macron.

Un nou sondaj de opinie sugerează că președinta Maia Sandu și partidul său PAS conduc în topul încrederii în partide și personalități politice. Potrivit IPN, sondajul de opinie prezentat de Institutul Republican Internațional (IRI), Oficiul din Moldova, arată că Maia Sandu se bucură de încrederea a 27% din respondenți, iar PAS are o cotă de 36%. Al doilea clasat la „personalități” este liderul socialist Igor Dodon (14%), urmat de președintele parlamentului Igor Grosu (7%) și fostul președinte comunist Vladimir Voronin (tot 7%). PAS este urmat în topul partidelor de socialiști (14%) și comuniști (5%).

Guvernul Austriei a prelungit vineri cu încă 10 zile restricțiile anti-COVID-19, inclusiv cele de mișcare pentru nevaccinați. Noul termen este 21 decembrie. În prezent în Austria nevaccinații nu au voie să iasă din casă decât ca să meargă la muncă, la școală, la doctor, la cumpărături de strictă necesitate sau ca să facă mișcare în natură. Cu toate acestea, de Crăciun și Anul Nou chiar și nevaccinații vor putea merge să petreacă, dar nu în grupuri mai mari de 10 oameni. Vaccinații pot merge la petreceri de maximum 25 de oameni. La slujbele din biserici nu se va permite să se cânte. Restricțiile austriece, unele din cele mai dure din Europa, au fost impuse la 22 noiembrie, pe fondul creșterii cazurilor de infectare și al stagnării vaccinării. De atunci, cifrele au scăzut, dar au avut loc și mari proteste împotriva restricțiilor. Vineri, în țara cu aproape 9 milioane de locuitori s-au înregistrat aproape 3000 de cazuri noi de infectare, iar 52 de persoane infectate au murit.

În Cehia a fost învestit vineri un guvern de coaliție hotărât să consolideze ancorarea țării în structurile euro-atlantice și să redreseze finanțele publice după patru ani în care țara a fost condusă de un om de afaceri devenit politician populist, suspectat de mari conflicte de interese.

Președintele Milos Zeman a numit astăzi guvernul condus de premierul Petr Fiala, bazat mai ales pe forțele de centru-dreapta. Noul cabinet a promis în programul de guvernare să consolideze pe plan extern legăturile cu aliații și partenerii din NATO și Uniunea Europeană, după ce guvernul anterior, al premierului Andrej Babis, a tolerat gesturile pro-ruse și pro-chineze ale președintelui lipsit de puteri executive Milos Zeman.

Este de așteptat de asemenea ca noul executiv ceh să nu cultive relații prea strânse cu Polonia și Ungaria, care fac parte ca și Cehia sau Slovacia din Grupul de la Visegrad, dar sunt angrenate în conflicte cu UE din cauza erodării democrației de către guvernele lor naționaliste. Una dintre prioritățile noului guvern ceh pe plan intern este reducerea deficitului bugetar, care a atins cote-record sub Andrej Babis, inclusiv din cauza măririi periodice a pensiilor de către partidul său ANO, al cărui electorat este alcătuit mai ales din persoane în vârstă.

Babis, un om de afaceri îmbogățit după Revoluția de catifea din 1989, este acuzat că ar fi deturnat fonduri europene spre imperiul său industrial, chiar dacă teoretic nu l-a mai condus după ce a devenit premier. El neagă acuzațiile.

Rusia a făcut publică o listă de condiții de securitate pe care vrea să le negocieze cu Statele Unite, inclusiv ca NATO să renunțe la orice activități militare în fostul spațiu sovietic, iar Casa Albă și NATO și-au prezentat la rândul lor condițiile pentru orice discuții pe teme de securitate cu Kremlinul.

Printre condițiile prezentate la 17 decembrie de ministrul de externe rus Serghei Lavrov se numără aceea ca NATO să accepte renunțarea la toate activitățile militare în Ucraina, Europa de est, Caucaz și Asia Centrală. În „proiectele de acord” propuse de Moscova se mai cer oprirea oricărei viitoare extinderi NATO și interdicții privind desfășurarea rachetelor balistice.

Comentând sugestia Rusiei că este gata de discuții cu Statele Unite, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a spus la 17 decembrie că Statele Unite au văzut condițiile rusești, dar nu vor purta nici un fel de discuții despre securitatea europeană fără aliații lor.

Avocații deputatului fugar Ilan Șor s-au plâns vineri că parlamentarii dintr-o comisie care analizează posibilitatea ridicării imunității clientului lor nu le-au respectat drepturile.

Comisia juridică, numiri și imunități s-a întrunit vineri pentru a examina cele nouă cereri de ridicare a imunității parlamentare a lui Ilan Șor, formulate de Procuratura Generală pentru o varietate de presupuse delicte, de la escrocherie la abuz în serviciu.

La o conferință de presă, avocații lui Șor Aureliu Colenco și Denis Calaida au spus că nu li s-a dat ocazia să se familiarizeze cu acuzațiile formulate pe sute de pagini, ceea ce i-a făcut pe ei, pe avocați, să părăsească ședința. „Nici nu putem să ne expunem, deoarece nici nu cunoaștem despre ce este vorba”, a spus Calaida, citat de site-ul TV8.md.

Comisia parlamentară a examinat până la urmă vineri numai o parte din cele 9 cereri primite de la Procuratură, urmând să continue sâmbătă.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a fost inaugurat cu fast vineri în funcție, într-o ceremonie festivă la care a participat și ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov.

Vadim Krasnoselski a fost declarat câștigător al așa-numitelor alegeri prezidențiale de duminică, unde ar fi obținut aproape 80 la sută din voturi. Chişinăul a declarat ca fiind ilegale aceste alegeri și a cerut partenerilor internaționali „să se abțină de la legitimizare a așa-numitelor „alegeri” prin declarații, mediatizări, desemnări de „observatori electorali” sau alte acțiuni și contacte cu exponenții Tiraspolului pe acest subiect”.

În pofida acestor avertismente ale Chişinăului, Federația Rusă a trimis pentru alegerile neconstituționale din stânga Nistrului o întreagă delegație formată din deputați din Duma de Stat și politologi ruși. Delegația respectivă s-a întâlnit, la sfârșitul săptămânii trecute, înainte de a merge la Tiraspol, cu ambasadorul rus Oleg Vasnețov, cu un grup de deputați socialiști, dar și cu fostul președinte Igor Dodon.

Iar luni, fostul președinte moldovean Igor Dodon, care pe parcursul mandatului său a avut numeroase întâlniri cu liderul separatist, l-a felicitat pe Vadim Krasnoselski cu „realegerea în funcția de șef al Transnistriei”. „Pentru liderul actual au votat în jur de 80 la sută din locuitorii regiunii, care sunt compatrioți de-ai noștri. Și alegerea lor trebuie respectată”, a scris Igor Dodon într-o postare pe Facebook.

După această declarație a fostului președinte, Platforma Demnitate și Adevăr l-a acuzat pe Igor Dodon de trădare de țară și atentat la integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu a sugerat într-o conferință de presă că nu intenționează să se întâlnească nici pe viitor cu liderul administrației separatiste de la Tiraspol, așa cum nu a făcut-o nici până acum.

Așa-numitele „alegeri prezidențiale” din regiunea separatistă au avut loc în condițiile reprimării totale a oricăror voci critice din regiunea transnistreană, iar Vadim Krasnoselski nu a avut un contracandidat real. Liderii opoziției și vocile critice din societatea civilă sunt persecutați penal și administrativ de către administrația de la Tiraspol controlată de holdingul Sheriff - unii au fost închiși și apoi eliberați, iar alții rămân și acum în închisoare. Aceste practici au fost condamnate inclusiv la nivel internațional.

În urma unor mari proteste de stradă, autoritățile locale din vestul Serbiei au suspendat un proiect care fi permis unei companii multinaționale să deschidă o mină de litiu despre care mulți spun că ar avea efect devastator asupra naturii și agriculturii din zonă.

Exploatarea ar fi urmat să înceapă în curând, dar joi consiliul municipal din Loznica a votat pentru anularea proiectului, după ce săptămâna trecută parlamentul de la Belgrad suspendase două legi care ar fi ajutat concernul minier să-l pună în aplicare.

### Vezi și... ###

În Serbia, mii de manifestanţi au blocat şosele, autostrăzi şi artere urbane

Litiul este de câțiva ani un metal la mare căutare, fiind folosit pentru bateriile automobilelor electrice. Trei săptămâni la rând, mii de oameni au demonstrat la Belgrad și în alte localități din Serbia, blocând drumuri și poduri ca să protesteze împotriva proiectului în valoare de 2,4 miliarde de dolari al companiei multinaționale anglo-australiene Rio Tinto, a doua cea mai mare din lume în domeniul minier. Chiar dacă Rio Tinto a promis să respecte cele mai stricte standarde ecologice, organizatorii protestelor din ultimele săptămâni au spus că exploatarea litiului ar provoca daune ecologice de durată cursurilor de apă și terenurilor agricole din zona respectivă.

Associated Press a scris că protestele au constituit cea mai mare „provocare” de până acum pentru președintele sârb tot mai autoritar Aleksandar Vucic.