Ştiri
Corespondentul Radio Svaboda Aleh Hruzdzilovici a fost sechestrat la Minsk
Un corespondent al Radio Svaboda, serviciul belarus al Europei Libere, a fost sechestrat de bărbați mascați care au pătruns în locuința sa din Minsk, la 23 decembrie, a relatat organizația pentru drepturile omului Veasna.
Nu este disponibilă deocamdată vreo altă informație despre soarta lui Aleh Hruzdzilovici. Reținerea sa prezumtivă a avut loc la scurt timp după ce Ministerul de interne de la Minsk a inclus Radio Svaboda într-un registru al organizațiilor extremiste, continuând o campanie de represalii împotriva presei independente și a societății civile. Decizia înseamnă că belarușii care sunt abonați la site-ul Radio Svaboda riscă până la șase ani de închisoare.
La începutul lunii, un tribunal de la Minsk a mai desemnat drept extremiste conturi ale radio Svaboda pe rețelele de socializare și canalul său din rețeaua Telegram. Sute de alte conturi și canale ale presei independente au fost desemnate drept extremiste după izbucnirea unor ample proteste pro-democrație în august 2020, când Aleksandr Lukașenka și-a revendicat victoria și un nou mandat de președinte la controversatele alegeri prezidențiale de atunci.
Opoziția a spus că scrutinul a fost fraudat, iar guvernele occidentale nu au recunoscut rezultatele oficiale. Represaliile au inclus alungarea în străinătate a principalilor exponenți ai opoziției și arestarea a mii de oameni, existând relatări credibile despre aplicarea torturii în detenție.
SUA au declarat că o ofensivă rusă în Ucraina va obliga NATO să mărească ajutorul pentru Kiev
Statele Unite au declarat că o ofensivă rusă în Ucraina va obliga NATO să mărească ajutorul pentru Kiev și să amplaseze mai multe forțe mai apropie de Rusia.
„Dacă Rusia continuă ceea ce ar putea fi deja în curs de desfășurare, noi și aliații noștri suntem pregătiți să impunem costuri severe, care i-ar afecta economia și ar aduce exact ceea ce ea spune că nu vrea - mai multe capacități NATO, nu mai puține, mai aproape de Rusia, nu mai departe”, a declarat un înalt oficial al administrației Biden într-un briefing la 23 decembrie, potrivit agențiilor de știri.
Câteva ore mai devreme, președintele rus Vladimir Putin a cerut la o conferință de presă anuală la Moscova ca Occidentul să ofere Rusiei garanții de securitate „neîntârziat”. Rusia a cerut Statelor Unite și NATO să promită că nu vor amplasa arme în apropierea teritoriului rus, iar Ucraina nu va fi admisă în alianța politico-militară occidentală. Oficialul administrației Biden a spus că Statele Unite nu au oferit deocamdată vreun răspuns consistent cererii Rusiei privind garanții de securitate, dar că sunt gata să se angajeze în negocieri diplomatice cu Moscova, inclusiv pe cale bilaterală, prin intermediul NATO și al Organizația pentru Securitate și cooperare în Europa.
„Orice dialog trebuie să se bazeze pe reciprocitate, adică avem propriile noastre preocupări pe care le vrem puse pe masa discuțiilor”, a spus oficialul. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că nu există vreo înțelegere privind noi convorbiri între președintele Joe Biden cu Vladimir Putin. Ea a mai respins afirmațiile lui Putin despre faptul că, în criza ucraineană, agresorii ar fi Statele Unite și aliații lor. „Faptele arată clar că singura agresiune pe care o vedem la granița Rusiei cu Ucraina este consolidarea militară a rușilor și limbajul belicos al liderului Rusiei”, a spus Psaki.
Statele Unite, NATO și Kievul spun că Rusia a concentrat trupe ruse la granița ucraineană și în peninsula Crimeea pe care a ocupat-o în 2014, ceea ce poate semnala că pregătește o ofensivă.
Violonista Alexandra Conunova și-a recuperat vioara confiscată pe Aeroportul Chișinău
Violonista de renume internațional, Alexandra Conunova, și-a recuperat la 23 decembrie de la procuratura moldoveană vioara estimată la 2 milioane de euro, care i-a fost confiscată cu două luni mai devreme la aeroportul din Chișinău, pe baza suspiciunilor de „tentativă de contrabandă”.
Conunova a primit înapoi vioara Guadagnini Ida Levin la o zi după audieri la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, unde a prezentat acte autentificate doveditoare ale faptului că deținea legal vioara, pe care o închiriază de patru ani. Într-un comunicat al procuraturii se spune că „urmărirea penală continuă în vederea dispunerii unei soluții obiective privind fapta investigată”. Mai devreme, procurorii au dat asigurări că au păstrat vioara în condiții adecvate, protejând-o de umiditate și razele soarelui. Violonista a spus tot timpul că vioara i-a fost confiscată în mod abuziv și că deținea acte electronice privind dreptul de folosință.
Pe 9 decembrie, Conunova a lansat o petiție online pentru recuperarea instrumentului muzical, scriind: „mă simt hărțuită de propria-mi țară, a cărei faimă o duc în toată lumea de mai bine de 20 de ani”.
Deputatul Ilan Shor a rămas fără imunitate parlamentară
Parlamentul a aprobat la 23 decembrie toate cele nouă cereri de ridicare a imunității parlamentare a lui Ilan Șor depuse de procurorul general interimar, Dumitru Robu. Procurorii au primit permisiunea de a-l reține, aresta, percheziționa și de a-l trimite în judecată pe Șor pe nouă capete de acuzare, inclusiv escrocherie, spălare de bani și crimă organizată în cazurile fraudei bancare din 2013-2014 și concesionării Aeroportului Internațional Chișinău.
Condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare în prima instanță, în 2017, pentru rolul său în devalizarea băncilor, fostul șef al Băncii de Economii spune că este nevinovat. În ciuda condamnării, Șor fost ales deputat, în 2019, dar a fugit din R. Moldova, după alungarea de la putere a aliatului său democrat Vlad Plahotniuc în același an.
A fost reales deputat în 2021, după o campanie de la distanță, exclusiv online. La audierile din parlament, procurorul interimar Robu a spus că se va face tot posibilul pentru găsirea și extrădarea lui Șor, dar și a altor presupuși participanți la furtul din sistemul bancar, printre care i-a mai numit pe fugarii Plahotnuc și VeaceslavPlaton.
Autoritățile medicale anticipează o creștere a cazurilor de infectare cu COVID-19 în R. Moldova după Anul Nou
Autoritățile medicale anticipează o creștere a cazurilor de infectare cu COVID-19 în Republica Moldova după Anul Nou, a declarat Nicolae Jelamschi, șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la o conferință de presă pe 23 decembrie. Avertismentul survine pe fundalul răspândirii în Europa a versiunii Omicron, mai contagioasă, a coronavirusului, dar Jelamschi a precizat că aceasta nu a fost confirmată deocamdată în R. Moldova.
Comisia Națională pentru Sănătate Publică a anunțat noi măsuri de control în perioada sărbătorilor, spunând că există un „risc sporit” de răspândire a virusului la nivel național, accentuat de apariției variantei Omicron în țările din regiune. Restricțiile includ purtarea obligatorie a măștii la târgurile de Crăciun și prezentarea certificatului COVID inclusiv la evenimente private cu participarea a mai mult de 25 de persoane. Nicolae Jelamschi a făcut un nou apel la populație să se vaccineze, inclusiv cu doza booster.
Rata de vaccinare cu schema completă în R. Moldova este de doar 28,42 %, în ciuda faptului că există suficiente vaccinuri și mai puțin de 51 de mii de persoane și-au făcut doza booster. Oficialul a avertizat că circa 200 000 de doze de vaccin Moderna vor expira în martie 2022. Uniunea Europeană a estimat că Omicron poate deveni dominantă în țările membre la mijlocul lunii ianuarie, cel târziu în februarie, înlocuind în mare parte varianta Delta.
Autoritățile de la Minsk au inclus Serviciul Belarus al Europei Libere în registrul organizațiilor extremiste
Ministerul de Interne de la Minsk a inclus Serviciul Belarus al Europei Libere, Radio Svaboda, într-un registru al organizațiilor extremiste, continuând o campanie de represalii împotriva presei independente și a societății civile.
În anunțul din 23 decembrie, ministerul a spus că „un grup de cetățeni asociați prin intermediul resurselor de internet ale Radio Svaboda a fost desemnat drept extremist”. Decizia înseamnă că belarușii care sunt abonați la site-ul Radio Svaboda riscă până la șase ani de închisoare. La începutul lunii, un tribunal de la Minsk a mai desemnat drept extremiste conturi ale radio Svaboda pe rețelele de socializare și canalul său din rețeaua Telegram.
Sute de alte conturi și canale ale presei independente au fost desemnate drept extremiste după izbucnirea unor ample proteste pro-democrație în august 2020, când Alexandr Lukașenka și-a revendicat victoria și un nou mandat de președinte la controversatele alegeri prezidențiale de atunci.
Opoziția a spus că scrutinul a fost fraudat, iar guvernele occidentale nu au recunoscut rezultatele oficiale. Represaliile au inclus alungarea în străinătate a principalilor exponenți ai opoziției și arestarea a mii de oameni, existând relatări credibile despre aplicarea torturii în detenție.
Prim-ministrul Macedoniei de Nord a demisionat
Prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, care a asigurat aderarea țării sale la NATO, rezolvând o dispută cu Grecia, a demisionat în mod oficial.
Anunțată la sfârșitul lunii octombrie când Partidul Social Democrat al lui Zaev a suferit o înfrângere categorică în alegerile locale, demisia a fost acceptată de parlamentul dominat de social democrați la 23 decembrie. Funcția de premier urmează să-i revină unui fost ministru adjunct al finanțelor, Dimitar Kovachevski, care a devenit și noul lider al social democraților pe 13 decembrie, tot în locul lui Zaev. Ca premier, acesta s-a confruntat cu mari dificultăți economice pe fundalul crizei de coronavirus, iar negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană au intrat în impas, din cauza unei dispute istorice cu altă vecină, Bulgaria.
Explicându-și demisia într-o scrisoare făcută publică, Zaev care a fost premier din 2016 a spus că rezultatul alegerilor locale din octombrie are greutate politică la nivel național, iar un nou prim-ministru social-democrat ar putea conduce mai bine țara pe calea euro-atlantică. El a apărat înțelegerea cu Grecia prin care țara sa și-a schimbat denumirea în Macedonia de Nord, spunând că acordul a adus „pace durabilă, securitate și a deschis calea către bunăstare economică”. Opoziția de centru-dreapta cere alegeri parlamentare anticipate.
Parlamentul a aprobat ridicarea imunității deputatului Ilan Șor
Parlamentul de la Chișinău a aprobat ridicarea imunității deputatului Ilan Șor pentru două cereri din cele nouă pe care procurorul general interimar, Dumitru Robu, le prezintă în ședința în plen.
Liderul fugar al Partidului Șor, care s-ar afla în prezent în Israel, este acuzat de escrocherie, spălare de bani, fals în declarații, delapidarea averii străine și abuz de serviciu, crearea și conducerea unui grup criminal organizat.
Potrivit procurorului general interimar, după ridicarea imunității, Procuratura Generală va putea să avanseze în cadrul urmăririi penale și să solicite extrădarea lui Ilan Șor.
Primele două cereri de ridicare a imunității parlamentare a lui Ilan Șor au fost aprobate cu voturile deputaților PAS și BECS.
Ședința în plen a Parlamentului continuă, iar deputații urmează să examineze și să voteze și celelalte șapte cereri ale procurorului general interimar privind ridicarea imunității parlamentare a lui Ilan Șor.
Putin cere Occidentului să ofere Rusiei garanții de securitate „imediat”
Președintele rus Vladimir Putin a cerut ca Occidentul să ofere Rusiei garanții de securitate „imediat”, pe fondul tensiunilor în creștere legate de desfășurarea masivă de trupe rusești în apropiere de Ucraina.
Vorbind la conferința sa anuală de presă din 23 decembrie, Putin a răspuns în mod vădit iritat la întrebarea unui reporter cu privire la intențiile Rusiei, enumerând un șir întreg de nemulțumiri față de Ucraina și NATO. El s-a referit, de asemenea, la lista de propuneri pe care Moscova a făcut-o publică săptămâna trecută și care se rezuma la o restructurare majoră a securității europene, împiedicând NATO să se extindă mai mult spre Est.
„Cereți de la mine garanții? Ar trebui voi să ne dați garanții, imediat, acum, și să nu ne plimbați cu vorba timp de decenii”, a spus președintele Vladimir Putin, răspunzând la o întrebare a reporterilor postului britanic Sky News despre intențiile Rusiei.
Rusia a concentrat zeci de mii de militari la granița cu Ucraina și a cerut Statelor Unite și NATO o serie de garanții de securitate, care ar modifica drastic ordinea de după Războiul Rece în Europa. Rusia cere între altele Occidentului să promită că nu va amplasa arme în apropierea teritoriului rus, iar Ucraina nu va fi admisă în NATO.
La conferința de presă anuală, Putin a spus că Moscova a remarcat o reacție „pozitivă” a Statelor Unite la cererile sale. Diplomați americani și ruși s-au înțeles provizoriu să se întâlnească pentru noi discuții, probabil la Geneva, după Anul Nou.
„Partenerii noștri din Statele Unite ne-au spus că sunt gata să înceapă această discuție, aceste convorbiri, chiar la începutul anului viitor (...) Sper că așa vor decurge lucrurile”, a mai spus Putin.
Statele Unite, NATO și Kievul cred că masarea de trupe ruse la granița ucraineană și în peninsula Crimeea ocupată de Rusia în 2014 poate semnala pregătiri ofensive.
Kazahstanul a anulat pedeapsa cu moartea
În Kazahstan, parlamentul a exclus din Codul Penal pedeapsa cu moartea. După aprobarea modificărilor legislative, deținuților condamnați la moarte le va fi comutată pedeapsa cu detenție pe viață.
Codul Penal al Kazahstanului prevedea pedeapsa cu moartea pentru terorism și crime deosebit de grave, precum și pentru atentarea la viața președintelui. Dar din 2003 a fost impus un moratoriu asupra condamnărilor la moarte. Ultima sentință de condamnare la moarte a fost dată în 2016 autorului unui atacul terorist la Almatî, soldat cu 10 victime.
Majoritatea țărilor din CSI a anunțat moratoriu asupra pedepselor cu moartea. Singura țară din fosta URSS în care condamnații sunt în continuare executați este Belarus, unde din 1990 au fost împușcați peste 400 de persoane condamnate la moarte.
În lume, 58 de țări au inclusă în legislație pedeapsa cu moartea, între care SUA, China, Arabia Saudită. Potrivit Amnesty International, pedeapsa cu moartea este aplicată cel mai frecvent în China, unde sunt executate peste 15 mii de persoane anual, cel mai des sub acuzația de corupție.
Ambasadorul rus la UE: Moscova nu pregătește o invazie militară în Ucraina
Rusia nu pregătește o invazie militară în Ucraina, a declarat ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, adăugând că la începutul lunii ianuarie vor avea loc discuții cu privire la propunerile de securitate ale Moscovei. Vladimir Cijov a declarat pentru ziarul german Die Welt: „Vă pot asigura că nicio formațiune militară rusă nu se pregătește în prezent pentru o invazie în Ucraina”. Cijov a adăugat că Rusia dorește să sprijine persoanele vorbitoare de limbă rusă din alte state, dar Moscova nu a spus niciodată că dorește să folosească mijloace militare în acest scop.
Acumularea de trupe ruse în apropierea Ucrainei a alarmat Kievul, NATO, precum și Statele Unite și partenerii săi europeni. Moscova a respins anterior îngrijorările occidentale cu privire la masarea trupelor, afirmând că este liberă să desfășoare forțe oriunde este necesar pe teritoriul său.
Pe 22 decembrie, la Moscova, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că negociatorii ruși și americani vor discuta la începutul anului viitor propunerile de securitate ale Moscovei, care includ o cerere de încetare a extinderii NATO spre Est și limitarea activităților militare a alianței în Europa de Est. De asemenea, Rusia va începe în ianuarie discuții separate cu NATO și cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a declarat Lavrov.
Președintele rus Vladimir Putin susține conferința sa de presă anuală
Președintele rus Vladimir Putin susține conferința sa de presă anuală, la Moscova, într-un moment de tensiuni puternice dintre țara sa și Occident, în care Rusia și-a masat forțele în apropierea graniței cu Ucraina și a cerut „garanții de securitate” care să blocheze extinderea NATO și să limiteze drastic activitatea alianței în fosta Uniune Sovietică.
Spre deosebire de conferința de anul trecut, care a avut loc online din cauza pandemiei, evenimentul din 23 decembrie are loc în persoană, la Centrul de Expoziții Manej, cu aplicarea strictă a protocoalelor COVID-19.
Din cauza restricțiilor pandemice, doar aproximativ 500 de jurnaliști de la medii locale și internaționale au fost invitați să participe, aproximativ jumătate din numărul din ultimii ani.
Statele Unite, NATO și Kievul au tras un semnal de alarmă cu privire la consolidarea trupelor rusești la granița ucraineană și în Crimeea anexată de Rusia. Oficiali americani au declarat că Moscova ar plănui o posibilă ofensivă militară care ar putea avea loc în câteva săptămâni. Rusia neagă că ar plănui să atace Ucraina, dar consolidarea militară a devenit fundalul în care Putin face presiuni pentru ca Statele Unite și NATO să ofere Moscovei „garanții de securitate” care ar modifica drastic ordinea de după Războiul Rece, împiedicând NATO să se extindă mai mult spre Est.
UE dorește să fie reprezentată la discuțiile cu Rusia pe teme de securitate
Uniunea Europeană dorește să se asigure că interesele sale sunt reprezentate în orice posibilă discuție cu Rusia privind securitatea europeană și pentru aceasta va interacționa cu Statele Unite și cu NATO, se spune într-o declarație emisă de coordonatorul politicii externe și de securitate Josep Borrell.
Oficialul spune că cele mai recente acțiuni ale Rusiei – consolidarea trupelor sale militare la granița cu Ucraina – au provocat temeri privind o invazie și noi amenințări la adresa securității europene. Totodată, Borrell a numit drept un pas important propunerea NATO de a organiza o reuniune a Consiliului NATO-Rusia ca răspuns la proiectele de acorduri privind securitatea europeană pe care Rusia le-a făcut publice săptămâna trecută.
La rândul său, Washingtonul a declarat recent că este deschis pentru discuții diplomatice cu Rusia, dar orice dialog trebuie să fie coordonat cu aliații și partenerii săi din Europa. Totodată, departamentul de stat american a remarcat că Rusia continuă să-și consolideze trupele militare la granița cu Ucraina.
Moscova a prezentat săptămâna trecută o listă de propuneri de securitate pe care dorește să le negocieze cu Statele Unite și Alianța Nord Atlantică, inclusiv o promisiune de a pune capăt expansiunii NATO către Est.
Omicron: reinfectează mai ușor dar provoacă mai puține spitalizări
Două studii noi, realizate în Anglia și Scoția întăresc primele aprecieri despre varianta omicron: este mult mai contagioasă decât delta, dar nu provoacă forme la fel de severe ale bolii. Mai precis, nu pare să cauzeze forme grave de Covid-19, care să necesite mai multe zile de tratament la spital sau terapie intensivă. Una din explicații ar fi că ocmicron infectează mult mai ușor persoanele care au trecut deja prin Covid-19 sau sunt vaccinate, ceea ce face ca forma bolii să fie mai ușoară.
„Vorbim de o știre bună dar în formă incipientă” a declarat doctorul Jim McMenamin, director secției pentru Covid-19 din cadrul serviciului pentru sănătate publică din Scoția la o conferință de presă la care a prezentat datele unuia din studiile date miercuri publicității.
Rezultatele sunt încurajatoare dar atât McMenamin cât și alți experți avertizează că omicron ar putea în continuare duce la o suprasolicitare a spitalelor, pentru că este varianta mult mai contagioasă.
Dr. McMenamin și colegii săi au studiat variantele delta și omicron în noiembrie și decembrie, analizând câte persoane infectate cu una dintre ele au fost internare. S-a ajuns la concluzia că în cazul omicron, riscul de a face o formă de Covid-19 care necesită spitalizare este cu două treimi mai mic decât în cazul variantei delta.
Tot miercuri,22 decembrie o echipă de cercetători de la Imperial College din Londra a prezentat un alt studiu comparativ al cazurilor de omicron și delta înregistrare în primele două săptămâni din decembrie. Și acest studiu atestă faptul că omicron pare să provoace mai puține spitalizări.
Estimările inițiale sugerează că, în comparație cu cazurile provocate de varianta delta, persoanele infectate cu omicron au, în medie, cu 15% până la 20% mai puține șanse să fie internate la spital și cu 40% până la 45% mai puține șanse să fie internate pentru o noapte sau mai mult.
În mod paradoxal, cercetătorii au ajuns la concluzia că varianta omicron în sine nu este mai puțin periculoasă decât delta. Infectează însă mult mai ușor persoanele care au deja imunitate naturală după Covid-19, motiv pentru care formele bolii sunt mai ușoare.
Altfel spus, reinfectarea cu omicron este mult mai frecventă decât cu delta, dar numărul celor care trebuie să fie spitalizați este mai mic.
Deși se răspândește foarte repede, experții englezi și cei scoțieni avertizează că omicron nu a atins încă masiv persoanele în vârstă sau cele vulnerabile.
„Nu suntem mici pe departe în situația de a trata noua varianta că o simplă răceală”, a ținut să sublinieze Azra Ghani de la Imperial College, citat de cotidianul NYT.
R. Moldova: 390 cazuri noi de infectare cu COVID-19
390 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi , în Republica Moldova, dintre care 166 de cazuri în regiunea transnistreană. Din numărul total de cazuri, 9 sunt asociate cu contact în afara țării, informează Ministerul Sănătății. Numărul deceselor in ultimele 24 de ore provocate de Covid este de 17, dintre care 3 in regiunea transnistreană. De la începutul pandemiei și până acum in Moldova au decedat din cauza acestui virus 9 557 de persoane.
Lilian Darii avizat în parlament pentru funcția de ambasador în Federația Rusă
Comisia politică externă și integrare europeană a avizat desemnarea lui Lilian Darii la funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă.
Lilian Darii este diplomat de carieră. A absolvit facultatea de relații internaționale și a făcut studii de doctorat la Institutul de Filosofie, Sociologie si Drept, Academia de Științe a Moldovei.
În 2018 a fost numit ambasador în Regatul Belgiei și Marele Ducat de Luxemburg, precum și în calitate de șef al Misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO. În perioada 2017-2018 a fost ambasador cu misiuni speciale, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. Iar în 2016-2017 a exercitat funcția de viceministru de Externe.
Lilian Darii a lucrat și la Centrului OSCE din Bişkek, Republica Kîrgîză.
Eutelsat a suspendat emisiunile în limba germană ale trustului TV rus de stat RT
Eutelsat a suspendat emisiunile în limba germană ale trustului TV rus de stat RT, la cererea autorităților de reglementare germane pentru că postul rusesc nu avea o licență valabilă. Organismul de supraveghere al mass-media din Germania, MABB a anunțat că RT „nu a solicitat un permis de difuzare și nici nu i s-a emis vreunul”.
YouTube a blocat săptămâna trecută noul canal RT DE al radiodifuzorului rus, la mai puțin de trei luni după ce compania YouTube a șters alte două canale RT în limba germană pe care le-a acuzat de încălcare a politicii sale de combatere a dezinformărilor legate de pandemia COVID-19.
Dar RT susține că o licență pe care o deține în Serbia pentru transmisia prin satelit i-ar da dreptul să difuzeze și în Germania în temeiul unui acord al Consiliului Europei la care participă atât Serbia cât și Germania.
„Considerăm ilegale acțiunile autorității germane de reglementare și suntem convinși că această decizie va fi revizuită în instanță”, scrie televiziunea rusă de stat RT într-un comunicat.
MABB consideră însă că licența sârbă este insuficientă pentru că RT DE „emite în limba germană și vizează piața germană”.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că decizia Eutelsat e „inacceptabilă” și nu exclude „represalii” din partea Rusiei.
Televiziunea RT, lansată în 2005 sub numele de Russia Today, este o un post finanțat de statul rus care s-a extins continuu având emisiuni și site-uri web în mai multe limbi, inclusiv în engleză, franceză, spaniolă și arabă.
Canalul este interzis în mai multe țări, inclusiv în fostele republici sovietice Lituania și Letonia, acum membre ale Uniunii Europene. În Statele Unite, i s-a cerut să se înregistreze ca „agent străin”, iar autoritățile britanice au amenințat că îi vor retrage licența de difuzare.
Comisia juridică a Parlamentului de la Chișinău a aprobat rapoartele privind ridicarea imunității deputatului Ilan Șor
Comisia juridică a Parlamentului de la Chșinău a aprobat rapoartele privind ridicarea imunității deputatului Ilan Șor, în baza a nouă capete de acuzare formulate de Procurorul general.
Șefa comisiei juridice, Olesia Stamate, a declarat la televiziunea N4 că Legislativul va vota joi în favoarea ridicării imunității lui Șor, adăugând că autoritățile moldovene speră ca Israelul să permită extrădarea deputatului fugar, care e cetățean israelian.
Potrivit legii, ridicarea imunității unui parlamentar se poate face doar cu votul majorității deputaților, exprimat secret. Un deputat nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului. Excepție sînt cazurile de infracțiune flagrantă.
Chișinăul impune obligativitatea testului covid la intrarea în R.Moldova
Din data de 27 decembrie, la intrarea în R.Moldova se vor aplica noi măsuri de prevenire și control a infecției COVID-19. Persoanele care vin în R.Moldova și s-au aflat în ultimele 14 zile în una sau mai multe țări din zona roșie (inclusiv în tranzit), vor fi obligate să prezinte rezultatul negativ al testului PCR COVID-19, transmite Radio Chișinău, citând o decizie de miercuri a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).
Guvernul Bulgariei nu a discutat încă despre desfășurarea trupelor NATO în Bulgaria
Prim-ministrul Bulgariei Kiril Petkov a declarat astăzi că guvernul său nu a discutat și nici nu a luat nicio decizie pentru o eventuală desfășurare a trupelor NATO în Bulgaria ca răspuns la acumularea de trupe rusești la granița cu Ucraina.
Premierul Petkov a făcut comentariile pe 22 decembrie, a doua zi după ce ministrul Apărării, Stefan Ianev, a declarat că desfășurarea de trupe suplimentare în Bulgaria, membru NATO și UE, „nu se va potrivi” cu interesele țării sale sau ale aliaților săi.
„Acest subiect nu a fost discutat nici în Consiliul de Miniștri, nici cu niciunul dintre partenerii noștri din [NATO]”, a spus Petkov reporterilor. „Ministrul apărării are propria sa opinie personală, care nu este deloc poziția oficială a guvernului nostru”, a precizat noul premier de la Sofia.
Comentariile sale vin pe fondul informațiilor potrivit cărora Rusia a masat aproximativ 100.000 de soldați pregătiți pentru luptă în apropierea graniței sale de est cu Ucraina, ceea ce Statele Unite au spus că ar putea fi un preludiu al unei invazii chiar luna viitoare.
Rusia neagă că plănuiește vreun atac asuora Ucrainei, susținând în schimb că Ucraina și NATO ar provoca tensiuni. Moscova cere garanții de securitate împotriva extinderii NATO în Ucraina, țară care nu este membră a alianței, dar care și-a exprimat clar – chiar și în Constituție – dorinta de aderare.
În ceea ce privește posibila desfășurare a trupelor NATO în Bulgaria, premierul Petkov a spus că țara sa este și va rămâne „un membru activ al Uniunii Europene și NATO, iar astfel de decizii vor fi coordonate”, cerînd și „folosirea maximă a mijloacelor diplomatice și pașnice” în ceea ce privește securitatea UE și flancul estic al NATO.
Într-o postare pe Facebook din 21 decembrie, Yanev a spus că „diverse opțiuni de răspuns”au fost discutate în cadrul NATO, inclusiv consolidarea prezenței alianței în Bulgaria și România vecină, ca parte a strategiei de prezență sporită a alianței.
„În această etapă, [discuțiile] sunt la nivel de discuție militaro-tehnică și nu a fost luată o decizie finală.” Scria ministrul pe FB, precizând și că „poziția mea este că o astfel de [o abordare] are potențialul de a duce la o creștere nedorită a tensiunilor în regiune”.
Bulgaria, fostă membră a Pactului ( communist) de la Varșovia, a aderat la NATO în 2004.
ONU acuză Belarus și Polonia că fac presiuni asupra migranților de la granițele lor
Biroul ONU pentru Drepturile Omului acuză Belarus și Polonia că fac presiuni asupra migranților de la granițele lor, lăsându-i adesea fără hrană, apă curată sau adăpost. Agenția ONU a cerut marți celor două țări să remedieze situația „îngrozitoare” și să amelioreze „condițiile groaznice” pentru oamenii de la frontiera lor comună, spunând că unii dintre refugiati sînt amenințati sau bătuți de forțele de securitate din Belarus.
Uniunea Europeană îl acuză pe liderul de la Minsk Aleksandr Lukașenka că încurajează aducerea refugiaților cu avionul în țara sa și sprijină direcționarea lor spre granițele statelor membre ale Uniunii Europene - Polonia, Letonia și Lituania, ca răspuns pentru sancțiunile impuse de blocul comunitar regimului său, în urma reprimării violente a opoziției politice și a protestatarilor, după masivele demnostrații împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din august 2020.
Lukașenka susține că a câștigat alegerile, în timp ce opoziția politică și societatea civilă din Bielorusia și cancelariile occidentale spun că ele au fost măsluite. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări democrate ale lumii nu recunosc legitimitatea lui Lukașenka ca președinte al Bielorusiei.
Guvernul a aprobat noi ambasadori în Ucraina și Spania
Guvernul Nataliei Gavrilița a aprobat propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind numirea lui Valeriu Chiveri în funcția de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina și a lui Eugeniu Revenco – în Regatul Spaniei, informează agenția IPN.
Valeriu Chiveri a deținut anterior funcția de șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Austria (2010-2013) și funcția de ministru adjunct de externe (2013-2015). Din 2019 până în prezent, exercită funcția de șef al Oficiului pentru programe al OSCE, în Dushanbe, Tadjikistan.
Eugeniu Revenco este secretar general al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene din 2019. În perioada anilor 2015-2019, a fost ambasador în Letonia. Eugeniu Revenco are studii de licență în drept și studii de master în Drept European la Institutul pentru Studii Europene de la Universitatea Liberă din Bruxelles, Belgia.
Ambasadorii, reprezentanții permanenți, trimișii și însărcinații cu afaceri en titre (permanenți) sunt numiți și rechemați din funcție de către președintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului. Propunerile referitoare la numirea în aceste funcții sunt înaintate Guvernului de către ministrul afacerilor externe și integrării europene, cu consultarea Comisiei politică externă și integrare europeană a Parlamentului, precizeaza IPN.
Comisia juridică a aprobat cererile de ridicare a imunității deputatului Ilan Șor
Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a aprobat rapoartele celor 9 cereri de ridicare a imunității pentru deputatul Ilan Șor, venite din partea Procurorului General.
Președinta comisiei juridice Olesea Stamate a declarat la televiziunea N4 că joi Legislativul va vota în favoarea ridicării imunității lui Ilan Șor. Olesea Stamate a explicat și prezența angajaților SPPS la ușa comisiei juridice, care interziceau accesul în sală. Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, a explicat necesitatea înaintării a 9 cereri de ridicare e imunității pentru deputatul Ilan Șor. Potrivit ei, fiecare cerere conține un capăt de acuzare care i se incriminează liderului Partidului Șor. Stamate spune că scopul guvernării nu este de a face spectacol televizat pe seama acestui caz, ci de a restitui în bugetul de stat măcar o parte din banii furați din bănci, scrie agenția IPN.
Olesea Stamate spune că autoritățile mizează pe faptul că Israelul va permite extrădarea deputatului fugar, chiar dacă Ilan Șor deține cetățenia acestui stat. Stamate admite că în eventualitatea în care va fi condamnat, Ilan Șor ar putea solicita să-și ispășească pedeapsa în Israel.
Potrivit regulamentului Parlamentului, ridicarea imunității unui parlamentar are loc cu votul majorității deputaților aleși, exprimat secret. Potrivit legii, deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea prealabilă a Parlamentului.
La venirea în R. Moldova din țări din zona roșie va fi necesar un test PCR negativ
Persoanele care vin în Republica Moldova şi s-au aflat în ultimele 14 zile în una sau mai multe ţări din zona roșie (inclusiv prin tranzit) vor fi obligate să prezinte rezultatul negativ al testului PCR COVID-19, chiar dacă au certificat de vaccinare.
Noile măsuri de prevenire şi control al infecției COVID-19 la traversarea frontierei de stat, pe sensul de intrare în Republica Moldova, se vor aplica din 27 decembrie, informează agenția IPN citind decizia Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.
Testul trebuie efectuat cu cel mult 72 ore înaintea îmbarcării, în cazul persoanelor care călătoresc cu mijloace de transport în comun, sau înaintea intrării pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul celor care călătoresc cu mijloace de transport propriu. Testul va trebui efectuat atât de persoanele nevaccinate, cât și de cele vaccinate. Confirmarea trebuie să fie prezentată în una dintre limbile română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă. Lista statelor din zona roșie va fi întocmită de Ministerul Sănătății începând cu 24 decembrie și va fi actualizată o dată la șapte zile.
Potrivit Hotărârii CNESP, cetățenii care nu au vizitat țările din zona roșie vor putea intra în continuare în Republica Moldova fără restricții cu prezentarea unuia din următoarele documente: certificatul de vaccinare, testul PCR sau rapid negativ sau concluzia medicală confirmativă în cazul persoanelor care au suportat COVID-19. Cei care nu dețin actele respective vor fi obligați să respecte regimul de izolare pentru o durată de 14 zile. Regimul de carantină poate fi întrerupt după a 7-a zi dacă se efectuează un test PCR COVID-19 sau test rapid de diagnostic Ag SARS CoV-2, iar rezultatul acestuia este negativ prin act confirmat.
Excepție de la prevederile de mai sus fac copiii cu vârsta până la 12 ani, elevii și studenţii cu vârsta de până la 18 ani, care urmează să susţină examene, care merg la studii în instituţii de învăţământ pe teritoriul Republicii Moldova sau peste hotare, persoanele care călătoresc din motive de sănătate, inclusiv însoţitorul etc.
CNESP a mai decis ca, începând cu mâine, 23 decembrie, accesul în incinta Aeroportului Internațional Chișinău să fie permis și însoțitorilor care vor prezenta certificatul COVID-19.
Procurorii olandezi au cerut închisoare pe viață pentru patru suspecți în doborârea zborului MH17
Procurorii olandezi au cerut condamnarea la închisoare pe viață a trei cetăteni ruși și un ucrainean, judecați în lipsă, sub acuzația că ar fi jucat un rol important în doborârea avionului de pasageri MH17 Malaysia Airlines deasupra Ucrainei în 2014, ucigând 298 de persoane. În considerațiile finale de miercuri, procurorii au spus că inculpații au ajutat la furnizarea unui sistem de rachete pe care separatiștii susținuți de Moscova l-au folosit și au tras o rachetă asupra avionului de passageri MH17 Malaysia Airlines.
Avionul zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur când a fost doborât pe 17 iulie 2014 de o rachetă sol-aer Buk de fabricație rusească, trasă din teritoriul controlat de separatiștii susținuți de Moscova din estul Ucrainei. Toți pasagerii și întregul echipaj au fost uciși. Procesul are loc pe fondul tensiunilor sporite dintre Moscova și Occident din cauza desfășurării masive de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina, despre care se spune că pregăti o invazie rusă în Ucrainei. Rusia, care în 2014 a anexat ilegal peninsula Crimeea de la Ucraina, a negat că ar planifica un atac împotriva vecinei sale.
Cei patru suspecți -- rușii Serghei Dubinsky, Oleg Pulatov și Igor Girkin, precum și ucraineanul Leonid Harchenko -- sunt judecați în lipsă. Doar unul dintre suspecți, Pulatov, este reprezentat la process de avocați. Procesul se desfășoară într-o sală de judecată securizată lângă aeroportul Schiphol din Amsterdam, deoarece acesta a fost punctul de plecare pentru avionul prăbușit iar 196 dintre victimele atacului erau cetățeni olandezi.
