Politicianul rus de opoziție întemnițat Alexei Navalnîi a declarat greva foamei începând de miercuri, 31 martie 2021, și până va primi asistență medicală împotriva durerilor puternice de spate și a amorțelii picioarelor. „Am declarat greva foamei solicitând să se respecte legea și să pot fi vizitat de un doctor pe care îl voi alege eu”, a scris Navalnîi într-o postare pe Instagram, publicată cu ajutorul avocaților săi.

Navalnîi, care are 44 de ani, este încarcerat la Colonia Corecțională Nr. 2, cam la 100 km de Moscova. Închisoarea este cunoscută ca unul din cele mai dure penitenciare din Rusia.

Lui Navalnîi i s-a făcut rău în avion în august anul trecut, când voia să revină din Siberia la Moscova. Avionul a aterizat de urgență, el a fost internat la un spital siberian, apoi tratat în Germania, unde s-a stabilit că a fost otrăvit cu Noviciok. A revenit anul acesta în țară, unde a fost arestat și trimis la închisoare pentru încălcarea condițiilor unei condamnări mai vechi.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat cu voturile majorității alcătuită din socialiști și aliații lor cererea guvernului privind instituirea stării de urgență vreme de două luni. Cabinetul premierului interimar Aureliu Ciocoi a invocat în sprijinul cererii sale menținerea la cote ridicate a infectărilor și deceselor cauzate de COVID-19. Pentru solicitarea guvernului au votat 52 de deputați. Opoziția pro-europeană și-a exprimat neîncrederea în această măsură, unii din deputații ei spunând chiar că promotorii stării de urgență ar căuta de fapt să amâne ținerea de alegeri anticipate, dorită mai ales de președinta Maia Sandu. Starea de urgență ar urma să dureze până la 30 mai, dar potrivit declarațiilor liderilor majorității parlamentare nu va echivala cu un „lockdown” total. Lista restricțiilor va fi publicată în zilele următoare.

Starea de urgență a fost aprobată tocmai când autoritățile de la Chișinău au anunțat încă 1 871 de infectare cu COVID-19 în 24 de ore.

Consiliul Europei spune că în ultimul an țările continentului au continuat să facă progrese în aplicarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în ciuda pandemiei de coronavirus. Potrivit raportului anual pe 2020, țările cu cele mai multe dosare la CEDO anul trecut au fost Rusia (218), Turcia (103), Ucraina (84), urmate de România (78) și Ungaria (61). Moldova se numără printre țările care au avut cel mai mult de plătit ca despăgubiri reclamanților la CEDO, anume 4,9 milioane de dolari, în urma României (43,9 milioane), Rusiei (13,4 milioane), Italiei (6 milioane) și Muntenegrului (5,4). Într-o declarație de presă, secretarul-general al CoE, Marija Pejcinovic Buric, a spus că raportul anual arată că țările membre își iau obligația de a aplica deciziile CEDO „foarte în serios, chiar și în condiții dificile”. Buric a adăugat, totuși, că multe decizii așteaptă să fie aplicate de ani de zile, iar un număr mic de cazuri intens mediatizate nu au fost rezolvate destul de repede.

Uniunea Europeană a trimis Polonia în fața Curții Europene de Justiție în legătură cu îngrijorările legate de domnia legii și de independența judecătorilor Curții Supreme. „Sunt profund îngrijorată de acțiunile continue care subminează independența justiției în Polonia”, a spus vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, într-o declarație de presă miercuri, 31 martie, invocând continuarea presiunilor asupra judecătorilor polonezi în ciuda unor decizii anterioare ale Curții Europene de Justiție. Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a replicat că trimiterea țării sale în fața Curții europene nu are „justificare legală sau de fapt”, căci asemenea chestiuni, legate de judiciar, țin exclusiv de competențele naționale. Comisia Europeană este nemulțumită în special de acțiunile camerei disciplinare de la Curtea Supremă a Poloniei, care este acuzată că îndeplinește comenzile politice ale conducerii conservator-naționaliste de la Varșovia.

Majoritatea românilor (55%) sunt de părere că au fost expuși la știri false care, cred aproape 60% sută, sunt susținute de „unele”state. Î

Într-un sondaj INSCOP, realizat pentru think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, respondenții identifică Rusia drept sursa principală de dezinformare și știri false răspândite în România (24%) dar pe locul doi ca posibilă sursă de știri false și dezinformare este plasată Uniunea Europeană (18,5 % din respondenți).

Dan Andronache, unul din coordonatorii proiectului pentru care s-a făcut și acest sondaj INSCOP atrage atenția că „procentul mare de tineri cu studii primare și medii, preponderent din zonele rurale, care cred că UE dezinformează, accentuează necesitatea unui plan de măsuri convergente din zona guvernamentală, a societății civile, a asociațiilor profesionale și media pentru reducerea acestei vulnerabilități societale. În lipsa unui astfel de plan, pe termen lung aceste tendințe pot regresa preferințele electorale către autocrație și distanțarea față de vest în concordanță cu trendul actual din Ungaria, Polonia sau Serbia.”

Neîncrederea românilor în știrile de la televiziune (60% nu au încredere) este depășită numai de gradul de neîncredere în rețelele de socializare: peste 74% se declară „înclinați” să nu creadă în informațiile citite sau primite pe aceste canale.

Radioul și știrile de la radio, pe de altă parte, se bucură de cea mai ridicată cotă de încredere potrivit sondajului INSCOP: 44,9% au încredere în știrile auzite la radio și 40% au încredere în informațiile difuzate de posturile de radio față de numai 36,3% pentru televiziuni și 18,9% pentru informațiile de pe rețelele de socializare.

Beneficiarii pensiilor mai mici de 4000 de lei, ca și beneficiarii alocațiilor de stat, cu excepția celei pentru îngrijire, însoțire şi supraveghere, vor primi un sprijin financiar unic în mărime de 1000 lei, transmite IPN. Potrivit Casei Naționale de Asigurării Sociale (CNAS), „suportul unic” poate fi ridicat începând de joi, 1 aprilie, împreună cu pensia sau alocația. Beneficiarul poate să primească banii prin la poștă sau la bancă, în funcție de propria opțiune. Vor beneficia de ajutorul unic 598.904 pensionari și 68.641 de beneficiari de alocații. Fondurile necesare, adică aproximativ 668 de milioane de lei, vor fi acoperite din transferul cu destinație specială de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, mai precizează sursa citată.

A fost trimis în judecată Vladimir Moscaliuc, liderul organizației criminale „Machena”, învinuit de organizarea asasinării în 2008 a unui rival din lumea interlopă. Procurorii citați de IPN spun că omorul a avut loc într-un penitenciar cu regim închis din R. Moldova, la el participând membri ai grupării „Machena” din același penitenciar. Victima, al cărei nume nu figurează în comunicatul procuraturii, a fost ucisă cu lovituri cu obiecte dure. În schimbul participării la omor, Moscaliuc le-ar fi promis asasinilor „avansarea” în ierarhia grupării. Procurorii mai spun că motivul omorului a fost dorința lui Moscaliuc de a consolida poziția organizației sale criminale în raport cu altele, precum și de a evita dezvăluirea unor fapte și informații compromițătoare, de către rival. Învinuitul, dacă va fi găsit vinovat, riscă 10-20 de ani de închisoare sau chiar închisoare pe viață. Moscaliuc deja se află în închisoare pentru crearea și conducerea organizației criminale, precum și pentru infracțiuni de șantaj și pregătire de omor. Anterior, procurorii i-au trimis în judecată și pe cei cinci executori ai crimei investigate, care au fost condamnați la pedepse de 13 ani închisoare, mai spune IPN.

Petroliștii moldoveni au avertizat împotriva adoptării unui proiect de lege care le-ar limita influența asupra formării prețurilor la carburanți, spunând că ar avea efecte negative pentru toate părțile interesate. Potrivit inițiativei deputatului independent Alexandr Oleinic, Metodologia de calculare și de aplicare a prețurilor ar urma să fie efectuată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, așa cum se întâmpla până la 1 martie 2019, când această schemă a fost anulată. Proiectul lui Oleinic a fost înregistrat încă în ianuarie 2020, dar a fost readus pe agenda parlamentară în contextul ultimelor scumpiri de carburanți de la începutul acestui an. Într-o scrisoare publicată miercuri, 31 martie, citată de IPN, petroliștii, membri în Asociația Investitorilor Străini, spun că adoptarea proiectului lui Oleinic va influența în mod negativ activitatea economică a companiilor petroliere, inclusiv importul produselor petroliere principale, va denatura mediul concurențial pe piața internă și va cauza înrăutățirea condițiilor de muncă. „În caz de implementare, companiile petroliere vor fi nevoite să diminueze/sisteze activitatea în Republica Moldova (...) Odată ce Proiectul va fi aprobat, importul principalelor produse petroliere va scădea considerabil, punând siguranța petrolieră a Republicii Moldova în pericol”, se mai spune în scrisoare.

Partidul „ȘOR” și Platforma „Pentru Moldova” au sesizat Curtea Constituțională că nu ar exista „temeiuri juridice” pentru dizolvarea Parlamentului, cum argumentează președinta Maia Sandu. Într-o declarație de presă se arată „că Parlamentul este funcțional și lucrativ, iar din 11 februarie 2021, în legislativ funcționează o majoritate absolută formalizată care a propus candidați pentru funcția de premier, conform cadrului legal și termenele stabilite”.O contestație similară a fost înaintată și de Partidul Socialiștilor marti, 3o martie 2021.

### Vezi și... ###

O nouă sesizare la CC, în care PSRM susține că în legislativ există majoritate parlamentară

Actualizare, 13:00: Biroul permanent al Parlamentului a aprobat ca în ședința plenară de miercuri să fie examinată propunerea Guvernului privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul R. Moldova.

Va fi examinat și raportul Comisiei pentru Situații Excepționale privind situația pandemică din țară și necesitatea declarării stării de urgență raport care stă la baza propunerii guvernului.

-----------------------------------------------------------

Un proiect al stării de urgență, care ar putea fi adoptat de Parlament miercuri, a fost făcut public de deputatul PAS, Sergiu Litvinenco. Proiectul este elaborat de trei deputați socialiști, între care Vasile Bolea – președintele comisiei parlamentare juridice și candidat la o poziție de judecător la Curtea Constituțională.

Acest proiect prevede ca în cazul în care se declară stare de urgență, în scopul de a limita răspândirea pandemiei de coronaviris, aceasta ar urma să intre în vigoare de joi, 1 aprilie și până pe 30 mai, pe întreg teritoriul țării.

Proiectul enumeră și o serie de categorii de restricții care ar putea fi instituite, fără a intra în detalii: regim special de intrare și ieșire din țară; regim special de circulație pe teritoriul țării; introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitare antiepidemice obligatorii; regim special de lucru pentru toate entitățile și interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiune de masă.

Marți seară guvernul interimar a decis să propună Parlamentului instituirea stării de urgență. Astăzi este convocat, în mod excepțional, plenul legislativului dar agenda ședinței nu este cunoscută, parlamentul fiind forul care trebuie să decidă eventuala decretare a stării de urgență în întreaga țară.

În ultimii ani s-a accentuat subreprezentarea femeilor în politică, arată ultimul raport al Forumului Economic Mondial privind inegalitate între genuri (Gender Gap) dat publicității marți noapte.

La ritmul actual, ar dura 145 de ani să se ajungă la o reprezentare egală a femeilor cu bărbații în politică. Raportul arată că femeile ocupă în acest moment numai puțin peste 26% din locurile de parlamentari și 22,6% din cele de miniștrii în lumea întreagă.

### Vezi și... ###

Pandemia a agravat inegalitățile de gen: trei lidere mondiale se adresează Parlamentului european

În capitala României și alte mari orașe au continuat marți, pentru a treia seară consecutivă, protestele împotriva restricțiilor impuse de autorități începând din acest week-end pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Protestele au început duminică seară, iar luni au degenerat în violențe atât în București, cât și în alte orașe.

### Vezi și... ###

România: mii de persoane au protestat împotriva noilor restricții sanitare

La București, câteva sute de persoane, în cea mai mare parte fără măşti de protecţie, au fluturat steaguri tricolore, au suflat în vuvuzele şi au scandat împotriva autorităţilor. Una dintre scandări a fost „Jandarmii e cu noi!”

Marți, în Români s-au raportat peste 6.200 de cazuri noi de contaminare cu coronavirus. Alte 175 de persoane au decedat în legătură cu Covid-19. La terapie intensivă sunt internați 1.405 pacienți COVID, un nou record de la începutul pandemiei, relatează Digi24.

Fostul premier Ion Chicu a anunțat marți noapte că revine în politică și lansează o nouă formațiune politică, transmite Agora.md.

„Împreună cu mai mulți colegi am creat Grupul de inițiativă pentru înregistrarea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Obiectivul principal al PDCM constă în dezvoltarea și modernizarea Țării noastre Republica Moldova, prin consolidarea societății și integrarea statului nostru în Uniunea Europeană”, a scris Chicu pe Facebook.

El a precizat că scopul principal al noului partid fi integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „Aceasta este singura posibilitate de a ne păstra statalitatea, de a crește nivelul de trai al oamenilor și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare contemporană. Integrarea în UE este și unica șansă de reintegrare a regiunii transnistrene. Îmbunătățirea condițiilor de viață în Ţară este posibilă prin restabilirea ordinii stricte, în deplină concordanță cu principiile statului de drept. Într-un stat democratic și puternic nu există corupție, nu există încălcarea drepturilor omului și nici dezmăț politic și administrativ”, a scris Ion Chicu.

Din echipa sa fac parte fosta ministră a Sănătății Viorica Dumbrpveanu, fostul șef de la Economie Anatol Usatîi, directoarea ODIMM, Iulia Costin, secretara generală a Guvernului, Lilia Ianconi, precum și alți șefi de direcții sau instituții guvernamentale, primari, directori de spitale.

Președintele Rusiei , Vladimir Putin, cancelara germană Angela Merkel şi președintele Franței, Emmanuel Macron au discutat marţi despre cooperarea în ceea ce priveşte vaccinurile anti-COVID-19, inclusiv cel rus, Sputnik V, situaţia lui Aleksei Navalnîi şi Libia, a anunţat Palatul Elysee, scrie agenţia France Presse.

În cursul unei videoconferinţe, ei au evocat o posibilă cooperare în materie de vaccinuri, în funcţie de progresul analizării vaccinului Sputnik V de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA).

Angela Merkel şi Emmanuel Macron i-au atras „atenţia preşedintelui Putin asupra situaţiei opozantului rus Aleksei Navalnîi şi asupra necesităţii respectării drepturilor sale, conform Convenţiei europene a drepturilor omului, şi ca sănătatea lui să fie păstrată".

### Vezi și... ###

Sute de medici ruși cer autorităților să ofere asistență medicală imediată opozantului Alexei Navalnîi

Cei doi lideri occidentali au reiterat cererea ca „Rusia să ia un angajament hotărât de a stabiliza încetarea focului în Ucraina" şi au reclamat un „dialog deschis pentru toată lumea" în Belarus.

Pe de altă parte, comandantul șef al armatei ucrainene Ruslan Homceak a declarat la Kiev că Rusia concentrează în prezent forțe armate în apropiere de frontierele Ucrainei dinspre sud, est și nord, ceea ce constituie o amenințare la adresa securității ucrainene. El a acuzat Moscova de continuarea unei „politici agresive” față de Kiev, relatează Reuters și Ukrinform.

În declarații făcute în Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean), Homceak i-a acuzat pe rebelii proruși separatiști din estul țării, sprijiniți de Moscova, de încălcarea sistematică a armistițiului din Donbas convenit în iulie 2020.

Ucraina și Rusia se acuză reciproc de escaladarea violenței în conflictul separatist din estul Ucrainei care, potrivit Kievului, s-a soldat deja cu circa 14.000 de morți din 2014.

Comisia Europeană doreşte ca certificatul digital de vaccinare, care va permite o mai bună mobilitate între statele UE în contextul pandemiei COVID-19, să fie gata până la târgul de turism FITUR-2021, care se va desfăşura la Madrid începând cu 19 mai, ''pentru a nu pierde vara''.

Este ceea ce a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, după o întâlnire avută marţi în capitala Spaniei cu secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), Zurab Pololikashvili.

Pe de altă parte, Lituania a declarat că nu va accepta includerea în certificatul de vaccinare a nici unui vaccin care nu este omologat de Agenția Europeană a Medicamentelor, începând cu vaccinul rusesc Sputnik V, relatează Politico.

Lituania „este ferm convinsă că doar vaccinurile autorizate ar trebui să facă parte din Certificatul Digital Verde”, a afirmat ambasadorul lituanian Simonas Šatūnas pentru Politico.

Pe de altă parte, marți, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz a anunțat că se negociază cu Rusia livrarea a un milion de doze de vaccin Sputninv V împotriva Covid-19. „Geopolitica nu are ce căuta aici, important este ca un vaccin să fie sigur și eficace” a declarat cancelarul austriac.

Parlamentul European şi Consiliul UE lucrează în prezent la definitivarea detaliilor acestui certificat digital, în timp ce Comisia Europeană încearcă o coordonare cu alte ţări (inclusiv Marea Britanie) pentru o recunoaştere reciprocă a certificatelor ''dacă oferă acelaşi tip de informaţie şi fiabilitate''.

Acest document digital va arăta dacă titularul său a fost sau nu vaccinat anti-COVID-19, dacă a fost testat (negativ) pentru COVID-19 înaintea călătoriei sau dacă a trecut printr-o infecţie cu noul coronavirus.

Misiunea științifică însărcinată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) să caute originea pandemiei consideră că, cel mai probabil, coronavirusul SARS-CoV-2 a trecut din regnul animal la oameni, dar încă nu a stabilit cum s-a întâmplat acest lucru. De asemenea, orașul chinez Wuhan și în special piața Huanan nu pot fi considerate definitiv punctul de origine al pandemiei, potrivit raportului final al echipei științifice a OMS, prezentat marți într-o conferință de presă online la Geneva.

Cu aceste concluzii preliminare, OMS contrazice speculațiile că noul covonaviru ar fi fost un produs la unui laborator specializat din Wuhan. Stabilirea originii noului coronavirus și detectarea mecanismului de răspândire sunt importante pentru dezvoltarea unor strategii globale de combatere a pandemiilor.

Germania a suspendat pentru moment vaccinarea anti Covid-19 cu vaccinul AstraZeneca pentru persoanele mai tinere de 60 de ani, după ce s-au semnalat cel puțin patru cazuri de tromboze cerebrale la persoane tinere. Două dintre ele au decedat. Pentru a nu încetini și mai mult o campanie de vaccinare ca și așa înaintează relativ lent, s-a decis ca de pe 31 martie să se deschidă vaccinarea pentru persoanele între 60 și 69 de ani – o „devansare” pragmatică a declarat ministrul sănătății german Jens Spahn.

Recent, majoritatea țărilor din UE sistaseră vaccinarea cu AstraZeneca după o serie de incidente vasculare similare – dar campania a fost reluată după o săptămână, la recomandarea experților Agenției Europene a Medicamentelor. Nu este clar dacă decizia de marți a Germaniei va provoca noi sistări în lanț sau modificări ale strategiei de vaccinare și în alte state.

Marți, guvernul a decis să ofere din Fondul de rezervă o sumă de 56 de milioane de lei pentru personalul medical care s-a îmbolnăvit de COVID-19 la serviciu.

Peste 3.500 de angajați ai sistemului medical care s-au infectat cu noul coronavirus, vor primi o indemnizație unică, în valoare de 16 mii de lei.

### Vezi și... ###

R. Moldova va primi 100 620 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech prin platforma COVAX

200 mii de teste rapide antigen pentru detectarea noului coronavirus au fost distribuite instituțiilor medico-sanitare publice, a anunțat Ministerul Sănătății, teste care vor fi gratuite pentru persoanele care prezintă simptome COVID-19 sau care au fost în contact cu o persoană confirmată . Rezultatul testelor rapide este mai sigur în primele trei zile de la contaminare iar în cazul unui test pozitiv acesta trebuie confirmat ulterior cu un test PCR.

Testele au fost achiziționate în cadrul proiectului Băncii Mondiale „Răspuns de urgență la COVID-19 în Republica Moldova”. Alte 100 mii de teste rapide urmează să fie livrate în R. Moldova în următoarea perioadă.

46 de noi decese de Covid-19 au fost anunțate astăzi în Moldova de Ministerul Sănătății. Numărul total al persoanelor decedate de Covid-19 a ajuns la 4.915.

În ultimele 24 de ore au fost confirmate încă 917 cazuri noi, 29 sunt printre lucrători medicali.

În prezent în spitale sunt internați 4.288 de pacienți confirmați cu Covid-19, dintre care 330 în stare extrem de gravă, 72 de pacienți erau conectați la aparate de respirație asistată.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat o hotărâre de guvern prin cere reinstaurarea stării de urgență în R. Moldova. Astfel executivul va propune în cel mai scurt timp parlamentului să declare stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acum un an R. Moldova a mai fost în stare de urgență, aprobata de parlament pe întreg teritoriu, pentru o perioadă de 60 de zile.

În urma ședinței Consiliul Suprem de Securitate (CSS), Președinta Moldovei Maia Sandu a anunțat că a recomandat guvernului să introducă o interdicție temporară la exportul grânelor. De asemenea s-a discutat despre contrabanda cu droguri pe teritoriul Moldovei și președinția a recomandat guvernului să consolideze controlul vamal și de frontier, iar Procuraturii Generale „să prezinte studii analitice cuprinzătoare privind acest fenomen”.

Un alt subiect a fost gestionarea defectuoasă și delapidarea patrimoniului Republicii Moldova de pe teritoriul Ucrainei. La acest subiect președinta Maia Sandu a cerut tuturor instituțiilor care au proprietăți pe teritoriul Ucrainei să furnizeze informații despre aceste întreprinderi, recomandând guvernului să facă auditul financiar/juridic pentru fiecare proprietate.

Republicii Moldova i-au fost alocate 100 620 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech prin platforma COVAX. Vaccinul ar urma să ajungă în Moldova până la sfârșitul lunii iunie – a anuntat președinta Maia Sandu, într-o postare pe Facebook, informează agenția IPN.

„Mă bucur că reprezentanții companiei Pfizer au răspuns atât de repede rugăminții noastre de a obține acces la acest vaccin. Suntem recunoscători țărilor care contribuie la platforma COVAX și ne ajută să accelerăm procesul de vaccinare a cetățenilor”, a șefa statului moldovean.

În opinia Maiei Sandu vaccinul trebuie administrat, în primul rând, personalului medical și celor aflați în grupuri de risc, precum profesorii, persoanele vârstnice și cu comorbidități.

Sute de medici ruși au cerut autorităților să ofere asistență medicală imediată politicianului de opoziție închis Alexei Navalnîi, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la starea sa de sănătate. Aproximativ 500 de medici și experți medicali au semnat petiția online lansată pe 28 martie. Petiția spune că cel puțin un medic independent în care Navalnîi are încredere ar trebui să aibă posibilitatea să-l examineze. Sau ar fi mai bine, sugerează semnatarii petiției, ca Navalnîi să fie examinat de experți de la clinica Charite din Berlin, Germania, unde a fost tratat după ce a fost otrăvit în Siberia anul trecut, deoarece deteriorarea actuală a stării sale poate fi legată de acel atac. „Cerem Serviciului Federal al Penitenciarelor, tuturor entităților conexe și conducerii politice să intervină imediat și, fără întârziere, să asigure asistență medicală pentru a crea toate condițiile necesare pentru normalizarea stării de sănătate a lui Alexei Navalnîi”, se arată în petiție. Starea de sănătate a lui Navalnîi s-a deteriorat săptămâna trecută și el a scris ca nu se face „nimic” de către autoritățile penitenciare pentru a rezolva problema, în afară de faptul că i s-a administrat ibuprofen. Susținători ai lui Navalnîi au spus că sunt îngrijorați de starea sa de sănătate și de tratamentul la care este supus în detenție.

Diplomatul din România Lazăr Comănescu a obținut funcția de secretar general al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), ministrul de externe Bogdan Aurescu apreciind că acest fapt reprezintă „un succes al diplomației române”, relatează Agerpres. Lazăr Comănescu a deținut două mandate de ministru al afacerilor externe, în perioada aprilie-decembrie 2008 şi din noiembrie 2015 până în ianuarie 2017. A mai fost ambasador al României în Germania, în perioada 2009 – 2015, şi șef al Reprezentanței României la UE, din 2001 până în 2008. OCEMN a fost constituită în 1992, în condițiile existente în acea perioadă în zona Mării Negre. Din această organizație face parte și Republica Moldova.

Navele traversează din nou Canalul Suez din Egipt după ce un cargobot blocase câteva zile transportul pe canal. Treizeci și șapte de nave au degajat canalul peste noapte, în timp ce alte 140 de nave sunt așteptate să treacă prin el astăzi, au declarat autoritățile canalului. Nava-container, lungă de 400 de metri, a rămas blocată într-o porțiune cu o singură bandă a canalului în urmă cu o săptămână, ducând la o acumulare de peste 400 de nave la ambele capete ale căii navigabile și de-a lungul cursului său. Nava a fost reflotată pe 29 martie după o operațiune care a implicat o flotilă de remorchere și nave de dragare, care au mutat 30.000 de metri cubi de noroi și nisip pentru a o elibera.

Aproximativ 12% din comerțul global trece prin Canalul Suez, care are 193 de kilometri și leagă Marea Mediterană de Marea Roșie, fiind cea mai scurtă rută de transport maritim între Asia și Europa. Compania de date maritime Lloyd's List spune că au fost blocate mărfuri în valoare zilnică de 9,6 miliarde de dolari, experții spunând că astfel costul transportului de mărfuri către Europa va crește, într-un moment în care lanțurile de aprovizionare se luptă deja să facă față impactul pandemiei coronavirusului.