În ultima perioadă, dat fiind importanța avizului care urma să fie emis de Curtea Constituțională cu privire la circumstanțele de dizolvare a Parlamentului, instituția a fost supusă atacurilor din partea unor politicieni și jurnaliști. Or, atacurile la persoana judecătorilor pun în pericol poziția Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, încrederea și respectul public, a spus președinta Curții, Domnica Manole, într-un briefing susținut după emiterea hotărârii prin care au fost constatate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, informează agenția IPN.

„Pe această cale îi rog pe reprezentanții forțelor politice, dar și pe cei ai presei să nu submineze imaginea și credibilitatea judecătorilor constituționali în societate. Săptămâna trecută asemenea practici au atins un nivel îngrijorător. Uneori, chiar dacă astfel de declarații sunt retrase sau infirmate ulterior, prejudiciul adus imaginii Curții este produs, iar efectele sunt ireversibile”, a mai spus Domnica Manole.

812 cazuri noi de infectare cu Covid-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova de către autoritățile sanitare.

Din numărul total de cazuri, 14 sunt lucrători medicali: 9 sunt asistenți medicali, 5 personal personal auxiliar.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 3045 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 290 în stare extrem de gravă (52 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

In ultimele 24 de ore au fost înregistrate și 27 de decese asociate COVID-19 , numărul cazurilor letale in Moldova a ajuns la 5493.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut astăzi o convorbire cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unui comunicat al Uniunii Europene, domnul Charles Michel și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la marea acumulare în curs de desfășurare a forțelor militare rusești la frontiera Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal. În opinia sa, astfel de mișcări militare la scară largă reprezintă activități amenințătoare și destabilizatoare și a transmis sprijinul neclintit al UE față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute la nivel internațional. UE este unită în solidaritatea sa cu Ucraina, se mai spune in comunicatul citat.

Președintele Michel a repetat apelul către Rusia de a respecta principiile și angajamentele OSCE privind transparența mișcărilor militare. El a reamintit, de asemenea, sprijinul deplin al UE pentru eforturile din formatul Normandia și grupul de contact trilateral și a solicitat punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk ca o cale de urmat către o soluționare durabilă a conflictului.

Guvernul României a aprobat în ședința de joi încă o comandă de vaccin împotriva COVID-19 produs de compania BioNTech / Pfizer, constând în peste 4 milioane de doze.

Conform documentului, citat de agenția Mediafax, Ministerul Sănătății primește aprobarea de a încheia o nouă comandă pentru achiziționarea a 4.260.269 doze de vaccin împotriva COVID- 19 produs de compania BioNTech /Pfizer.

Un număr de 302 042 de doze vor fi disponibile din trimestrul al doilea. „Continuarea și accelerarea campaniei de vaccinare reprezintă unul dintre obiectivele importante,” a declarat Florin Cîțu, prim-ministrul României.

Ministerul de externe al României se alătură demersului SUA de condamnare a atacurilor cibernetice asupra platformei Orion a companiei SolarWinds, după ce Washingtonul a anunţat că atribuie Serviciului rus de Informaţii Externe atacurile cibernetice SolarWinds, care au vizat instituţii guvernamentale americane, informeaza agentia Mediafax citind un comunicat al externelor de la Bucuresti.

„MAE și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens. MAE reafirmă angajamentul de a continua să coopereze pe plan internațional pentru a preveni astfel de acțiuni destabilizatoare, prin promovarea unui cadru internațional de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, bazat pe dreptul internațional,” se mai scrie în comunicatul diplomației Bucureștiului.

Washingtonul afirmă că noile sancţiuni sunt o reacţie la ingerinţele electorale ruse şi la atacurile cibernetice.

Peste 80 000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore în România conform Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Dintre cele 80.056 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 49 797 au primit prima doză de vaccin, iar 30.259 a doua doză.

61 727 de persoane au primit vaccin de la Pfizer, 9077 de la Moderna și 9252 vaccin de la AstraZeneca.

De la începutul campaniei de vaccinare au fost vaccinate aproape doua milioane și jumătate de persioane.

Fluxurile ilicite de bani în Republica Moldova sunt estimate la un miliard de dolari anual, potrivit raportului „Fluxurile financiare ilicite și recuperarea activelor în R. Moldova”, realizat cu suportul Uniunii Europene și Institutului Interregional de Cercetare a Criminalității și Justiției din cadrul Organizației Națiunilor Unite, citat de Radio Chișinău.

Fluxurile ilicite de bani au reprezintat aproximativ 9% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova în anul 2020. Potrivit autorilor studiului, dacă autoritățile ar recupera doar 10% din această sumă, ar putea să achite salariile pentru 20.000 de profesori sau să mențină și să repare 40% din toate drumurile.

Potrivit studiului, corupția, evaziunea fiscală, traficul de droguri, traficul de ființe umane, contrabanda sunt principalele activități care produc mijloace financiare ilicite, iar autoritățile ar trebui să sporească eforturile în vederea asigurării funcționalității mecanismului de recuperare a acestora.

Franța își sfătuiește cetățenii și companiile să părăsească temporar Pakistanul în urma mitingurilor violente anti-franceze din această țară

Mii de islamiști pakistanezi s-au confruntat cu poliția la începutul acestei săptămâni în timpul protestelor împotriva arestării liderului lor care ceruse expulzarea ambasadorului francez.

„Din cauza amenințărilor serioase la adresa intereselor franceze din Pakistan, cetățenii francezi și companiile franceze sunt sfătuite să părăsească temporar țara", a declarat ambasada într-un e-mail trimis rezidenților francezi din Pakistan astazi.

„Plecările vor fi efectuate de companiile aeriene comerciale existente”, se scria în e-mail.

Ministerul pakistanez de interne a dat asigurări că francezii sunt în deplină siguranță în Pakistan

Potrivit agenției AFP, forțe de securitate suplimentare au fost trimise la Ambasada Franței și containerele de transport au fost plasate ca fortificații în jurul zidului exterior. Misiunea diplomatică se află într-o enclavă diplomatică păzită și închisă publicului.

SUA au impus o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei care vizează activitățile externe „dăunătoare” ale Moscovei. Administrația președintelui Joe Biden a anunțat astăzi expulzarea a 10 diplomați ruși și sancțiuni împotriva altor zeci de oameni și companii rusești, pentru răspunderea Kremlinului în intervenția în alegerile prezidențiale de anul trecut și atacurile cibernetice împotriva unor agenții federale. „Astăzi, președintele Biden a semnat un nou ordin executiv de sancțiuni, pentru a demonstra hotărârea Administrației de a răspunde și descuraja activitățile nocive ale Rusiei împotriva Statelor Unite ", se arată într-o declarație a Casei Albe.

Sancțiunile, pe care Rusia le-a denunțat imediat și a avertizat cu represalii, vor exacerba cu siguranță relația deja tensionată între SUA și Rusia. Ordinul executiv al președintelui Biden autorizează guvernul SUA să sancționeze orice sector al economiei ruse pentru a restricționa capacitatea Rusiei de a emite datorii suverane. De asemenea, interzice instituțiilor financiare din SUA să participe pe piața primară a obligațiunilor suverane ruse în ruble începând cu 14 iunie.

Ca reacție la sancțiunile anunțate, ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, a fost convocat la Ministerul de Externe rus, care a spus că „un răspuns la sancțiuni este inevitabil”.

Chiar înainte de anunțarea sancțiunilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat agenției de presă TASS că orice sancțiuni vor fi considerate „ilegale”.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut o vizită neanunțată la Kabul pentru a informa oficialii afgani despre planurile Washingtonului de a retrage toate trupele americane până la 11 septembrie - când va fi a 20-a aniversare a atacurilor care au declanșat intervenția americană și a NATO în această țară. Vizita lui Blinken a venit la câteva ore după anunțul președintelui Joe Biden, din 14 aprilie, că pune capăt celui mai lung conflict al Americii, supranumit „războiul pentru totdeauna”, aducând acasă restul de 2.500 de soldați americani. Blinken s-a întâlnit cu președintele afgan Ashraf Ghani și cu înalți oficiali americani la Kabul, și i-a informat despre planul administrației Biden. „Am vrut să demonstrez cu vizita mea angajamentul continuu al Statelor Unite față de Republica Islamică și poporul din Afganistan”, a spus Blinken după întâlnirea cu Ghani, accentuind ca Statele Unite vor continua să fie un partener al Afganistanului. Blinken a sosit la Kabul de la Bruxelles, unde NATO a anunțat că aproximativ 7.000 de militari americani vor pleca din Afganistan, în câteva luni. Data de 11 septembrie, anunțată de Biden, marchează o întârziere de patru luni fașă de termenul convenit între administrația fostului președinte Donald Trump și talibani în februarie 2020 și vine în ciuda unui impas în negocierile de pace dintre grupul militant și guvernul afgan.

Aliații NATO sprijină și se solidarizează cu Statele Unite, în acțiunile lor de răspuns față de activitățile destabilizatoare ale Rusiei, se arata în comunicatul Alianței Nord Atlantice, publicat astăzi. Potrivit comunicatului, Rusia continuă să demonstreze un comportament „destabilizator”, inclusiv prin încălcarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și Georgiei și a continuat să nu isi respecte obligațiile internaționale asumate, inclusiv Memorandumul de la Budapesta.

„Ne solidarizăm cu Statele Unite. Condamnăm atacul asupra lui Alexei Navalnîi, un lider al opoziție ruse, prin utilizarea unui agent nervos interzis din grupul Noviciok. Orice utilizare a armelor chimice, în orice caz, este o încălcare evidentă a dreptului internațional și este contrară Convenției privind armele chimice. Rapoartele conform cărora Rusia a încurajat atacurile împotriva forțelor SUA și NATO în Afganistan sunt, de asemenea, îngrijorătoare, se mai arata în comunicatul NATO.

Aliații vor continua să lucreze în strânsă consultare pentru a aborda acțiunile Rusiei, care ”constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice. Solicităm Rusiei să înceteze imediat comportamentul său destabilizator și să își respecte obligațiile internaționale, așa cum fac aliații lor, inclusiv controlul armelor existente, dezarmarea și acordurile și angajamentele de neproliferare. De asemenea, cerem Rusiei să-și înceteze provocările și să detensioneze imediat situația de la frontierele Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal.

În comunicat se mai spune și că:

„NATO rămâne deschisă dialogului periodic, concentrat și semnificativ și unei relații constructive cu Rusia atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil. Regretăm că Rusia continuă să desconsidere invitația NATO de la începutul anului 2020 de a organiza o reuniune a Consiliului NATO-Rusia.”

Aproape 38% dintre elevii din școlile profesionale, colegii și centre de excelență au raportat două și mai multe semne de boală cu incidență mai des decât o dată pe săptămână. Totodată, 11% dintre respondenți au indicat că au o boală pe termen lung, o dizabilitate sau o afecțiune medicală, cum ar fi diabetul, artrita sau paralizia cerebrală. În același timp, 26% dintre elevi au raportat săptămânal stare de apatie, 23% – nervozitate, 20% – stare de neliniște și 21% – stare de stres sporit, arată rezultatele unui studiu realizat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova, cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare, prezentat astăzi la Chișinău.

În timpul instruirii practice și la locul de muncă, tinerii au spus că se confruntă cu probleme de sănătate cum ar fi stresul sporit, inclusiv din cauza lipsei de experiență profesională, tulburări de vedere, surmenaj și obezitate. Totodată, potrivit cadrelor didactice, tinerii au acuzat dureri de spate, mâini sau picioare, oboseală intelectuală și lipsa rezistenței fizice.

În același timp, aproape 16% dintre elevii din școli profesionale, colegii și centre de excelență au consumat țigări pe bază de tutun 1-2 zile și mai mult, 13% au fost cel puțin o dată în stare de ebrietate pronunțată, 2% au consumat cannabis, 1,1% – droguri sintetice, iar 1,4% și-au injectat droguri.

Doar 11% dintre tinerii intervievați au abilități bine dezvoltate legate de angajare în câmpul muncii, 43% nu au abilitatea de a lucra eficient independent, 47% nu au deprinderea de a lucra ca parte a unei echipe, iar 55% nu au capacitatea de a lucra cu oameni cu abilități diverse și în medii diverse, informează agenția IPN, care citează rezultatele studiului UNFPA.

Curtea Constituțională a decis că există circumstanțele legale care să justifice dizolvarea Parlamentului de la Chișinău.

„Se constată drept circumstanță care justifică dizolvarea Parlamentului – imposibilitatea formării Guvernului. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial”, a spus președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe data la care urmează să fie organizate alegerile parlamentare anticipate.

Cu toate acestea, unii experți constituționali atrag atenție că Parlamentul nu poate fi dizolvat pe perioada stării de urgență - decretată din motive sanitare – și care se încheie la sfârșitul lunii mai.

Recent, expertul în drept constituțional, Nicolae Osmochescu, aprecia că decretual prezidențial ar putea „ fi emis la sfârșitul perioadei de urgență și va intra în vigoare în termenul respectiv: în timp de 30 de zile trebuie să stabilească data (alegerilor) și 60 de zile pentru perioada electorală.”

Odată emis și intrat în vigoare decretul prezidențial, noul parlament va trebui să fie ales în decurs de trei luni, mai spunea Osmochescu, pentru radio Europa Liberă.

Decizia Curții Constituționale a fost luata după ce președinta Moldovei a depus o cerere, ca urmare a eșecului repetat de a numi un premier care să fie acceptat de Parlament.

### Vezi și... ###

Lupta dintre Parlament și Președinție nu se va încheia pe 15 aprilie (Alex.Tănase)

Cimitirele din municipiul Chișinău vor fi închise de Paștele Blajinilor, a anunțat primarul general al capitalei, Ion Ceban, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău, convocată astăzi, 15 aprilie, informează agenţia IPN.

În săptămâna care precedă Blajinii, accesul la cimitire va fi permis de la ora 08.00 până la 17.00, inclusiv sâmbătă.

Primarul general a îndemnat persoanele care vor să facă curat la morminte să vină la cimitire până sau după Paștile Blajinilor. Tot la aceasta ședinta s-a decis ca elevii claselor I-a, a IV-a, a V-a, a IX-a și a XII-a, din Chișinău, să revină de luni 19 aprilie, la școală.

Ceilalți elevi vor continua studiile de la distanță.

Comisia a mai decis și revenirea copiilor în școlile de artă, atât pentru activitatea individuală, cât și activități de grup, dar și permiterea antrenamentelor tuturor loturilor care se pregătesc de competiții, nu doar loturile naționale.

Primarul capitalei a adăugat că, până astăzi, aproximativ 40% din cadrele didactice din Chișinău au fost vaccinate cu prima doză de vaccin anti-COVID-19.

Trei persoane au fost reţinute, astăzi de dimineață, în cadrul dosarelor inițiate de Centrul Național Anticorupție în ianuarie, suspectând o rețea de corupţie cu permise de conducere. Este vorba despre şeful unei şcoli auto din capitală şi doi subalterni de-ai săi, reţinuţi în urma percheziţiilor operate la domiciliile şi birourile acestora. Aceştia sunt bănuiţi că ar face parte dintr-o amplă schemă de corupţie, în care sunt vizaţi funcţionari ai Agenţiei Servicii Publice, instructori auto şi alţi intermediari, informează agenția IPN.

Potrivit informaţiilor CNA, peste 40 de persoane ar fi obţinut acte fără a fi evaluate în conformitate cu regulamentele existente. Pentru servicii, beneficiarii ar fi achitat sume cuprinse între 500 şi 2000 de euro unor angajaţi ai Agenţiei Servicii Publice, unor instructori auto şi altor intermediari.

Miniștrii de externe din țările baltice care se afla la Kiev și-au exprimat solidaritatea față de Ucraina, și au cerut Moscovei să descaladeze situația de la granița Ucrainei și în peninsula Crimeea ocupată și să își retraga trupele care au fost masate in ultimele zile.

„Ucraina are dreptate din punct de vedere juridic și moral și vom sublinia acest lucru în cadrul organizațiilor internaționale. În prezent, există doar o parte care trebuie să-și rectifice acțiunile și anume Federația Rusă", a declarat ministrul leton de externe Edgars Rinkevics într-o conferință de presă comună cu omologii săi din celelalte două state baltice - Lituania și Estonia - și cu ministrul ucrainian de externe la Kiev. "Ucraina nu va fi niciodată singură", a adăugat lituanianul Gabrielius Landsbergis.

Fotografii recente, videoclipuri și alte dovezi arată mișcări majore ale unităților armate rusești către sau lângă granița Ucrainei și în Crimeea, alimentând îngrijorările cu privire la faptul că Rusia se pregătește să trimită noi forțe miliare în Ucraina. Ucraina și Occidentul dau vina, de asemenea, pe separatiștii susținuți de Rusia care dețin părți din regiunile estice ale Donetsk și Luhansk pentru creșterea recentă a ostilităților, în timp ce Moscova învinovățește Kievul. Rusia a respins apelurile occidentale de a-și retrage trupele, negând că ar fi o amenințare la adresa securitatii regiunii și afirmând că mișcările militare din Rusia sunt o problemă suverană internă. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că Moscova „nu va rămâne indiferentă” față de soarta vorbitorilor de rusă care locuiesc în estul Ucrainei, zonă în care Moscova a oferit cu lartghețe pașapoarte rusești locuitorilor.

Vineri președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va afla la Paris, unde are planificate convorbiri cu președintele Emanuel Macron. Franța – alături de Germania , Rusia si Ucraina - face parte din formatul Normania – menit sa găsească o soluție conflictului din estul Ucrainei.

Guvernul României a anunțat că va oferi Republicii Moldova alte 132 000 de doze vaccin anti-COVID produse de AstraZeneca.Anunțul a fost făcut de premierul român, Flotin Cîțu, pe pagina sa de Facebook, informaza site-urile de știri din Moldova.

„Hotărâre de Guvern, ajutorul umanitar, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova, din rezerva Ministerului Sănătății și care constă în acordarea a 132.000 de doze vaccin împotriva COVID 19, din numărul de doze achiziționate de Ministerul Sănătății și livrate de către Compania AstraZeneca”, se arată în hotărârea Guvernului României, la care se refera premierul de la Bucuresti.

Premierul interimar de la Chisinau Aureliu Ciocoi a anunțat astazi, dupa ședinta Comisiei pentru Situatii exceptionale că nu vor fi impuse taxe celor 182 de mii de doze de vaccin Sputnik V ce vor fi donate Republicii Moldova. 62 000 de doze sunt destinate locuitorilor din regiunea transnistreana.

Premierul interimar nu anunțat nici un fel de noi restrictii pentru cetățeni.

Lyubov Sobol, avocată a Fundației Anticorupție (FBK) a politicianului de opoziție închis, Aleksei Navalnîi, a fost condamnată la un an de munca in folosul comunității cu suspendare.

Conform legislației ruse, cei care au primit o astfel de sentință trebuie să plătească Trezoreriei Statului suma implicata dacă sunt angajați. Dacă sunt șomeri, trebuie să lucreze la locurile de muncă indiocate de Serviciul Federal al Penitenciarelor pe durata pedepsei.

Echipa ei a descris cazul drept „răzbunare” politică pentru un avocat care nu se teme să pună întrebări incomode.

În declarația sa finală din proces, Sobol a reamintit instanței că nu a fost lansată nicio anchetă privind otrăvirea lui Navalnîi.

„Sunt sigură că verdictul meu va fi vinovat. Pentru că sunt eu în proces, nu cei care l-au otrăvit pe Navalnîi, nu membrii [partidului] [guvernant] al Rusiei Unite", a spus Sobol.

Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni Rusiei în legătură cu situația în care se afla opozantul rus Aleksei Navalnîi, în greva foamei în detenție și în legătură cu acțiunile de represalii împotriva protestatarilor și susținătorilor săi.

Luna trecută, Sobol a declarat că intenționează să candideze la camera inferioară a parlamentului, Duma de Stat, la alegerile din septembrie

În prezent, Sobol este arestată la domiciliu într-un alt caz. Ea și alți câțiva asociați și susținători ai Navalnîi au fost acuzați de încălcarea reglementărilor sanitare în timpul mitingurilor neautorizate din 21 ianuarie cînd au protestat împootriva arestării lui Navalnîi.

Procesul lui Navalnîi este considerat de sprijinitorii săi ca un proces politic, ca și sentința pe care o ispășește de doi ani și jumătate în închisoare.

Curtea Constituțională examinează joi cererea președintei Maia Sandu de a se constata că s-au întrunit condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, după eșecul a doi candidați la funcția de premieri de a trece un nou guvern și program de guvernare prin legislativ.

Magistrații s-au retras pentru deliberări până la ora 15:00.

### Vezi și... ###

În așteptarea unei decizii a Curții Constituționale

La curte este prezentă și președinta Maia Sandu. Ea a sesizat Curtea pe 29 martie, după consultările pe care le-a avut cu deputații. Parlamentul a eșuat să aleagă un guvern din două încercări, iar de la dimisia Cabinetului Chicu au trecut mai mult de trei luni.

Noua majoritate din Parlament, formată din Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și grupul Pentru Moldova consideră că legislativul nu poate fi dizolvat atât timp cât există o majoritate gata să preia responsabilitatea pentru guvernare.

Dacă judecătorii Curții Constituționale acceptă interpretarea președintei, este deschisă calea pentru alegeri generale anticipate, dorite de Maia Sandu încă de anul trecut, din timpul campaniei pentru prezidențiale. Cu toate acestea, unii experți constituționali atrag atenție că Parlamentul nu poate fi dizolvat pe perioada stării de urgență - decretată din motive sanitare – și care se încheie la sfârșitul lunii mai.

Decretul de dizolvarea a Parlamentului, a precizat Nicolae Osmochescu, fost judecător al Curții Constituționale, ar putea „fi emis la sfârșitul perioadei de urgență și va intra în vigoare în termenul respectiv: în timp de 30 de zile trebuie să stabilească data (alegerilor) și 60 de zile pentru perioada electorală.” Odată emis și intrat în vigoare decretul prezidențial, noul parlament va trebui să fie ales timp de trei luni, mai spune Osmochescu, pentru radio Europa Liberă.

Sociologul Remus Ioan Stefureac, director Inscop şi coordonator al think-tank-ului Strategic Thinking Group, afirmă că în martie, partidul de extrema-dreptă AUR ar fi depăşit uşor USR-PLUS în preferinţele românilor, devenind al treilea partid din România conform intenţiei de vot.

„Începând din februarie 2021, AUR este al treilea partid din Romania în ceea ce priveşte intenţia de vot, aproape dublandu-şi scorul obţinut la alegerile din urmă cu 4 luni„ a scris Stefureac într-o postare pe Facebook, publicată de cotidianul Adevărul.ro.

Potrivti graficului prezentat de directoru institutului de cercetare a opinie publice Inscop, AUR – partid populist antisistem - figurează cu 15,3% din intenţia de vot a românilor, față de USR-PlLUS, cu 14,2%.

### Vezi și... ###

România se confruntă cu perspectiva unei crize guvernamentale

Partidul AUR are un deputat ales și în R. Moldova în persoana lui Boris Volosatîi, directorul liceului teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău.

Partidul AUR, condus de liderul cu convingeri unioniste George Simion, a obținut aproape 10% din voturi la alegerile românești din decembrie, intrând în parlament inclusiv grație rezultatelor bune din diasporă.

Începând de joi, 15 aprilie, toți italienii pot face teste Covid antigen gratuite în marile gări feroviare.

Primele centre de testare sunt deschise în gările Roma Termini şi Milano Centrale. În zilele următoare vor fi puse în funcţiune alte 9 centre, la Bari, Bologna, Cagliari, Florenţa Santa Maria Novella, Napoli Centrale, Palermo, Reggio Calabria, Torino Porta Nuova şi Veneţia Santa Lucia, relatează cotidianul Adevărul, citând publicația online rotalianul.com.

Centrele de testare sunt organizate de Crucea Roșie. Autorităţile italiene au anunţat că zilnic, la nivel naţional, se vor putea face 3000 de teste antigen.

Aproape o sută de manifestanţi, în special tineri, s-au adunat miercuri în faţa tribunalului din Moscova, care judecă dosarul intentat jurnaliștilor de la publicația studențească DOXA. Patru jurnaliști ai revistei sunt anchetați, sub acuzația că ar fi „implicat minori în acțiuni potențial periculoase”. Motivul este un video din ianuarie, legat de manifestații neautorizate de protest față de întemnițarea liderului de opoziție Alexei Navalnîi.

Redacția a spus că Armen Aramyan, Vladimir Metyolkin, Natalya Tyshkevich și Alla Gutnikova au fost reținuți miercuri, 14 aprilie, pentru interogare după ce locuințele lor și sediul redacției au fost perchiziționate. Poliția a confiscat laptopurile și telefoanele jurnaliștilor, a mai apus redacția, iar Tyshkevich a spus că poliția i-a spart ușa apartamentului.

Miercuri seara, tribunalul le-a interzis celor patru jurnaliști să utilizeze internetul timp de două luni, ca parte a restricţiilor preventive din timpul anchetei, a spus DOXA. Totodată, au primit interdicție de circulație pe timpul nopții.

Redacţia DOXA a afirmat că a şters deja înregistrarea video în cauză după o cerere din partea „jandarmului” rus al telecomunicaţiilor Roskomnadzor.

„Nu există apeluri la protest în videoclipul nostru, spuneam doar că tinerii nu trebuie să se teamă să îşi exprime opinia”, a susţinut revista.

Guvernul a autorizat miercuri ca Agenția Rezerve Materiale să elibereze din rezervele de stat aproximativ 20.800 de tone de grâu alimentar, care va fi oferit prioritar agenților economici din domeniul panificației, morăritului și zootehnic, dar dacă nu va exista cere, va putea fi livrat și celor din alte domenii. În baza unui contract, agenții economici se vor angaja să-l restituie până la 1 octombrie.

Cantitatea în discuție acum este ceva mai mare decât cea care, la începutul lunii s-a aflat în centrul unei controverse ce a dus la suspendarea exporturilor de grâu pe două săptămâni, interdicție încheiată pe 12 aprilie. Atunci s-a constatat că aproape 17 mii de tone din rezervele statului urmau să fie exportate.

### Vezi și... ###

În ajun de Paști, CSS propune extinderea interdicție de export a grâului

Deputatul Vladimir Bolea (PAS), a explicat Europei Libere că problema nu constă în exportul în sine al grâului din rezerva statului, care rezervă oricum trebuie reînnoită odată la patru ani, ci în faptul că Agenția de Resurse Materiale oferise acest grâu în primul rând fermierilor din țară. „Noi am rămas profund uimiți când totuși rezerva de stat, aceste 16.855 de tone le-au dat unui comerciant, fără ca să facă publică posibilitatea pentru crescătorii de animale și producătorii de panificație că pot accesa de la rezerva de stat această cantitate de grâu” declar deputatul PAS în interviul cu Europa Liberă.

Joi, 15 aprilie, este așteptată decizia Curții Constituționale la cererea președintei Maia Sandu de a se constata că s-au întrunit condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, după eșecul a doi candidați la funcția de premieri de a trece un nou guvern și program de guvernare prin legislativ.

Dacă judecătorii Curții Constituționale acceptă interpretarea președintei, este deschisă calea pentru alegeri generale anticipate, dorite de Maia Sandu încă de anul trecut, din timpul campaniei pentru prezidențiale. Cu toate acestea, unii experți constituționali atrag atenție că Parlamentul nu poate fi dizolvat pe perioada stării de urgență - decretată din motive sanitare – și care se încheie la sfârșitul lunii mai.

### Vezi și... ###

În așteptarea unei decizii a Curții Constituționale

Decretul de dizolvarea a Parlamentului, a precizat Nicolae Osmochescu, fost judecător al Curții Constituționale, ar putea „ fi emis la sfârșitul perioadei de urgență și va intra în vigoare în termenul respectiv: în timp de 30 de zile trebuie să stabilească data (alegerilor) și 60 de zile pentru perioada electorală.”

Odată emis și intrat în vigoare decretul prezidențial, noul parlament va trebui să fie ales în decurs de trei luni, mai spune Osmochescu, pentru radio Europa Liberă.

Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a spus miercuri că partidul său GERB îl va numi pe fostul ministru de externe Daniel Mitov la conducerea noului guvern pe care va încerca să-l formeze după alegerile de la 4 aprilie. „Îl aleg pe Mitov pentru că vreau să subliniez foarte limpede poziția noastră pro-europeană și pro-NATO”, a spus Boris într-o adresare către parlamentarii partidului său, transmisă pe FB. Borisov, care domină viața politică bulgară din 2009, a mai spus că va renunța la fotoliul de deputat ca să se concentreze asupra partidului său de centru-dreapta. Pro-occidentalul Mitov a fost ministru de externe în 2014-2017. GERB a câștigat 75 de locuri în parlamentul cu 240 de locuri.