Din 1 aprilie, în regiunea transnistreană a început înrolarea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani. Corespondentul nostru la Tiraspol transmite că în pofida creșterii numărului de infectări, administrația transnistreană este decisă să-i aducă până pe 30 iunie în cazărmi pe toți tinerii care încă nu au făcut armata.

Anunțând recrutarea, administrația de la Tiraspol pretinde și că respectă și anumite măsuri de protecție anti-Covid: nu va mai fi deschis un singur centru mare de repartizare a recruților, ci câteva centre teritoriale. Tinerilor li se cere să vină la comisariate cu mască de protecție. Iar primele 14 zile nou-veniții vor fi în carantină și vor locui separat de ceilalți militari. Numărul de paturi într-o cazarmă în regiunea transnistreană începe de la 50 și poate ajunge și până la 100.

Serviciul militar de un an este obligatoriu în regiunea transnistreană. Armata transnistreană este considerată drept ilegală de autoritățile de la Chişinău și este calificată drept „structură paramilitară”, iar organizațiile de apărare a drepturilor omului o consideră formă de privare de libertate.

În același timp, există numeroase mărturii privind condițiile proaste din așa-numita armată transnistreană și tratamentele inumane și degradante și chiar tortură aplicate militarilor în termen. Unul dintre cazurile cunoscute este cel al tânărului Alexandr Rjavitin, evadat din armata transnistreană și care a povestit într-un documentar al Europei Libere despre tratamentele inumane la care a fost supus.

Iar o tânără scriitoare de la Tiraspol, Larisa Kalik, a scris o carte cu mărturiile a 12 tineri despre abuzurile și consecințele dramatice ale anului pe care au fost nevoiți să-l piardă în armata transnistreană, carte pentru care la Tiraspol Larisei Kalik i-a fost deschis dosar penal cu acuzația de „extremism”.

Președintele rus Vladimir Putin a promulgat legea care i-ar putea permite să stea la putere până în 2036. Legea, aprobată de ambele camere ale parlamentului, pune în concordanță legislația electorală cu modificările Constituției aprobate prin referendum anul trecut.

Una din ele resetează la zero numărul de mandate pe care le poate deține Putin consecutiv, permițîndu-i să încerce să fie reales în 2024, și din nou în 2030, dacă dorește asta. Potrivit actualei legi electorale, un președinte rus nu are voie să dețină trei mandate de șase ani unul după altul. Putin se află acum la al doilea mandat al său consecutiv. Amendamentele constituționale au fost inițiate de liderul rus, acum în vîrstă de 68 de ani, în ianuare 2020. Vladimir Putin conduce Rusia ca premier sau președinte de la sfîrșitul anului 1999.

Rezultatul referendumulului din vara trecută a declanșat ample acțiuni de protest la Moscova, dispersate cu violență de forțele de ordine. Potrivit unui sondaj de opinie de luna trecută al Centrului independet de sondaje rus Levada, 41 la sută dintre ruși nu doresc ca Vladimir Putin să rămână la putere după expirarea actualului său mandat în 2024.

„Consiliul Europei cunoaște foarte bine situația din Republica Moldova și la fel de bine cunoaște cine a generat și continuă să genereze derapajele democratice din țara noastră”, se spune într-un comunicat al președintei Maia Sandu ca răspuns la acuzațiile formulate de șefa legislativului moldovean Zinaida Greceanîi într-o scrisoare trimisă secretarului general al Consiliului Europei.

Greceanîi a afirmă în această scrisoare că acțiunile președintei Maia Sandu ar fi o tentativă de violare a obligațiilor sale constituționale ca putere neutră, și califică drept iresponsabilă încercarea președintei de a dizolva Parlamentul în condițiile crizei pandemice fără precedent, dar și în condițiile existenței voinței politice pentru învestirea unui guvern.

În răspunsul său, Maia Sandu spune că alegerile anticipate, pe care formațiunea dnei Greceanîi vrea să le evite cu orice preț, sunt un element important al procesului democratic și reprezintă de fapt voința cetățenilor, care vor să scape de politicienii compromiși și corupți”

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din guvernul României a anunțat deschiderea sesiunii de finanțare pentru anul 2021. Proiectele finanțate au ca obiectiv consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova. Cererile de finanțare pot fi transmise în format electronic (scan PDF), în perioada 5 aprilie – 14 mai 2021, orele 23:59 la adresa programe@drrm.gov.ro.

Creștinătatea catolică și cea protestantă au marcat al doilea and la rând Paștele în condiții de pandemie, cu restricții impuse în multe țări pentru reducerea amenințării la adresa sănătății publice a noilor tulpini de coronavirus. Accesul publicului fost limitat drastic la Vatican, unde Papa Francisc a oficiat slujba în Bazilica Sfântul Petru în prezența a aproxmativ 200 de credincioși.

Suveranul pontif și-a exprimat regretul că măsurile de combatere a pandemiei au afectat procesiunile religioase tradiționale, și s-a rugat pentru ca pandemia și suferințele să fie curmate curând, iar credincioșii să se poată ruga liber la Dumnezeu în lăcașele de cult.

În predica de Paște, Papa Francis a lansat un apel ca toată lumea să aibă acces egal a îngrijire și vaccinuri, un element „esențial” în lupta cu pandemia de coronavirus.

Totodată a reamintit că cei săraci și bătrâni sunt si cei mai loviți acum de consecințele pandemiei. Slujba s-a încheiat cu tradiționalul mesaj pascal „Urbi et Orbi”, pentru care însă Papa nu a ieșit în balconul Vaticanului, cum este tradiția.

În Germania a fost deschis primul centru de vaccinare anti COVID-19 operat de e armată. Ministerul german al apărării a anunțat pe Twitter că aproximativ 110 militari au fost trimiși la centrul de vaccinare al Bundeswehr din localitatea Lebach, landul Saarland, unde au început să lucreze în trei schimburi în timpul sărbătorilor de Pași. Tot la sfârșitul săptămânii trecute, în Franța a fost inaugurat pe un stadion un centru de vaccinare de mari dimensiuni cara va avea capacitatea de a imuniza aproximativ 9.000 de persoane. Mii de oameni au stat la coadă acolo și în alte centre din Franța pentru a primi vacciniul anti COVID-9. Accelerarea vaciinării în Germana și Franța vine după ritmul lent al acestei operațiuni înregistrat în decembrie anul trecut, când campania ce vaccinare s-a concentrat pe casele de îngrijire a seniorilor.

Autoritățile turce au arestat 10 amirali în retragere care au semnat o scrisoare deschisă legată de importanța pentru securitatea Turciei a Convenției de la Montreux de prevenire a militarizării Mării Negre, a relatat în 5 aprilie presa de stat din Turcia. Altor patru suspecți li s-a ordonat să se prezinte la poliția de la Ankara în termen de trei zile, potrivit agenției de presă Anadoly.

Scrisoarea deschisă, semnată de 104 foști ofițeri de marină de rang înalt, a fost condamnată de autoritățile turce, care o văd ca pe o amenințare directă a armatei la adresa guvernului civil. Duminică, procuratura turcă a deschis o anchetă împotriva amiralilor în retragere, acuzați că pun în pericol securitatea statului și ordinea constituțională.

Luna trecută, Ankara a aprobat planul de a construi un canal care să lege apele Mării Negre de la nord de Istanbul cu Marea Marmara de la sudul acestui oraș. O oficialitate turcă a spus că acest plan nu e acoperit de Convenția de la Montreux, iar amiralii au sugerat că Turcia trebuie să evite orice declarații sau acțiuni care conntravin acestei Convenții, pe care o consideră un „tratat important în ceea ce privește supraviețuirea Turciei”.

În Anglia, de vineri, toți cetățenii vor avea acces la două teste rapide pentru coronavirus săptămânal, relatează BBC. Testele, care pot oferi rezultate în aproximativ 30 de minute, vor fi disponibile gratuit la punctele de testare, farmacii și prin poștă. Sunt deja oferite școlarilor și familiilor acestora, precum și celor care trebuie să plece de acasă la muncă. Criticii programului spun însă că riscă să devină o risipă de bani „scandaloasă”. Testele rapide se adresează celor fără simptome Covid și pot fi luate acasă.

Premierul Boris Johnson urmează să aprobe în curând următoarea etapă de relaxarea a restricțiilor sanitare în Anglia, care prevede redeschiderea din 12 aprilie a magazinelor neesențiale și a teraselor de la pub-uri și restaurante.

Premierul va ține și o conferință de presă, la care se așteaptă să prezinte noile măsuri sanitare gândite să permită reluarea treptată a turismului. Între altele va discuta și despre un viitor „pașaport Covid”, documentul care să arate dacă o persoană este vaccinată, testată negativ sau imună după infectarea cu coronavirus. Este un plan care se lovește pentru moment de multe obiecții în Parlament, mai ales printre deputații partidului conservator al premierului, precizează BBC.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a promis duminică sprijinul „neclintit" al UE acordat Kievului şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu mişcările de trupe ruse lângă Ucraina.

„Urmărim cu profundă îngrijorare activitatea militară rusă în jurul Ucrainei", a postat pe Twitter Josep Borrell după o conversaţie la telefon cu ministrul de externe ucrainean, Dmitri Kuleba.

### Vezi și... ###

Nou avertisment american la adresa Rusiei legat de Ucraina

Ucraina a acuzat Rusia în această săptămână că masează trupe la graniţele sale nordice şi estice, precum şi în Peninsula Crimeea anexată abuziv de Moscova în 2014.

Kremlinul nu a negat recentele manevre militare, dar a insistat că „nu ameninţă pe nimeni".

Starea de urgenţă impusă pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus nu va fi mai fi extinsă în Republica Cehă după 11 aprilie, a declarat premierul ceh Andrej Babis într-un interviu pentru site-ul de ştiri tn.cz.

Restricţiile asupra călătoriilor între regiunile ţării şi interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii nu vor mai fi în vigoare, a spus Babis, citat de agenţia de presă CTK. Starea de urgenţă a fost introdusă în Republica Cehă încă pe 5 octombrie şi de atunci a fost extinsă de mai multe ori. Guvernul lui Babis a vrut ca aceasta să dureze până pe 27 aprilie, însă parlamentul a acceptat prelungirea stării de urgenţă doar până pe 11 aprilie.

### Vezi și... ###

Paștele la Praga: Liturghia cu înscriere on-line, plimbări în aer liber și comemorarea victimelor pandemiei

În martie, Republica Cehă a înregistrat aproape 5.800 de decese cauzate de COVID-19, mai multe decât s-au înregistrat până atunci în orice altă lună de pandemie.

Cehia, ţară cu circa 10,7 milioane de locuitori, rămâne una dintre cele mai afectate de noul tip de coronavirus ţară din Uniunea Europeană (UE), însă numărul de contaminări scade treptat la nivel naţional. În timpul ultimei săptămâni, ţara a înregistrat în medie în jur de 5.500 de noi infectări în fiecare zi.

În Kosovo, avocata Vjosa Osmani a fost aleasă de Parlament în funcția de președintă a țării, după trei tururi de vot. În vârstă de 38 de ani, Osmani – care a candidat din partea partidului de guvernământ, Partidul Auto-determinării – este una din cele mai populare politiciene din țară. „Toate fetele din Kosovo care au urmărit votul trebuie să știe că pot deveni orice visează” a declarat Osmani după ce a fost aleasă la conducerea Kosovo. Victoria ei a fost imediat salutată de ambasadorul Statelor Unite în Kosovo.

În România, numărul pacienților cu Covid-19 internați la terapie intensivă a ajuns duminică la un nou nivel record, punând presiune spitalele din toată țara. Într-o conferință de presă, Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu a precizat că sunt peste 13.000 de pacienți Covid în spitale.

„Vedem de asemenea o rată de infectare în creștere, vedem apariția bolii și la pacienți fără comorbidități. Vedem familii întregi care ajung la spital” a mai spus Ministrul Sănătății, care a atras atenția și asupra faptul că a crescut numărul copiilor infectați cu coronavirus și internați: „avem în acest moment 167 de copii internați, din care 16 sunt în secții ATI, doi dintre ei intubați”.

Duminică s-au înregistrat peste 4.100 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, și 97 de decese legate de Covid-19. La terapie intensivă sunt internate 1.456 de persoane - un nou record, precizează Hotnews.ro.

Luni ajunge în România cea mai mare tranșă de vaccinuri Pfizer: peste 500.000 de doze.

Numărul deceselor legate de Covid-19 crește în Rep. Moldova, în ultimele șapte zile, s-au înregistrat 309 decese legate de noul coronavirus, cu 41 mai multe decât săptămâna precedent, potrivit Radio Chișinău care a centralizat datele autorităților sanitare.

Săptămâna trecută, s-a raportat o medie zilnică de 44 de decese față de 38 de cazurile înregistrate în săptămâna anterioară. Bilanțul general al victimelor a ajuns la 5136 de cazuri.

Numărul îmbolnăvirilor de Covid-19 este însă, în scădere, pentru prima dată după mai multe săptămâni de creștere. Astfel, în ultima săptămână s-au înregistrat 8566 de cazuri cu aproape trei mii mai puține decât în perioada 22-28 martie.

### Vezi și... ###

Covid-19: peste 20 de raioane nu au specialiști în domeniul sănătății publice (Mihail Pîsla)

Într-un interviu cu Europa Liberă, Mihail Pîsla, expert în sănătate publică la Universitatea de Medicină avertizează că în R. Moldova, spre deosebire de alte state europene, pandemia nu a evoluat în valuri, numărul de contaminări fiind în constată creștere. Mai mult, el atrage atenția că pandemia de coronavirus a „lovit”într-un moment în care structurile de sănătate publică sunt foarte slabe, consecință – în opiia sa – a unei reforme nereușit din 2009-2010 care a dus la creare Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, de peste șase luni fără un director.

În peste 20 de raioane nu sunt specialiști responsabili de domeniul sănătății publice, constată - într-un interviu cu Europa Liberă - Mihail Pîsla, conferențiar universitar la Școala de Sănătate publica a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”.

„În 26 de raioane, noi pur și simplu nu avem persoane cu împuterniciri legale” care ar fi putut influența deciziile autorităților locale privind protecția populației în fața pandemiei.

Embed Răspândește

Mihail Pîsla, expert în sănătate publică

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

Codul URL a fost copiat

---

Nici o sursă media

0:00 0:19:16 0:00

Link direct

• 64 kbps | MP3

Player pop-out

Mai mult, Mihail Pîsla reamintește că principala structură care ar trebui să se ocupe de estimarea pericolelor reprezentate de pandemia de coronavius dar și de elaborarea unei strategii de combatere a pandemiei, Agenția Națională pentru Sănătate Publică este din septembrie 2020 fără un director.

Nicole Furtună, ultimul director al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a demisionat după scandalul provocat în septembrie anul trecut de declarația sa că „în toată lumea Covid-ul a luat viața celor care și așa erau o povară pentru ei și pentru cei din jur”.

În interviul cu Europa Liberă, specialistul în sănătate publică arată că de la reforma din 2009 -2010, care a înlocuit Serviciul de Supraveghere Sanitară Epidemiologică de Stat cu Agenția Națională de Sănătate, acest sector ar fost slăbit în opinia sa constant, mai ales prin economii și reduceri de personal. „Covidul a lovit R Moldova” într-un moment în care sistemul de sănătate publică era „extrem de anemic” din cauza „unei reforme nereușit”crede Mihail Pîsla de la Școala de Sănătate Publică a Universității de Medicină.

În jur de 50 de oameni au protestat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău împotriva restricțiilor impuse de autorități pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus. Potrivit presei locale, manifestanții se declarau indignați de faptul că sunt obligați să poarte mască sanitară și că li se recomandă să stea în case. Protestatarii au cerut ridicarea restricțiilor impuse cu ocazia decretării stării de urgență pentru 60 de zile, susținând că acestea ar trebui să fie numai niște „recomandări”.

### Vezi și... ###

R. Moldova: crește numărul deceselor legate de Covid-19. Intră în vigoare interdicția de circulație pe timpul nopții

Grecia a anunţat duminică prelungirea restricţiilor asupra curselor aeriene interne până la 12 aprilie şi a celor internaţionale până la 19 aprilie, în contextul creşterii în continuare a numărului de infectări cu coronavirus, transmite Reuters.

Pasagerii pentru Grecia trebuie să deţină un test PCR negativ nu mai vechi de 72 de ore şi să se supună unor teste aleatorii pentru COVID-19. Toţi călătorii străini intră în carantină timp de şapte zile.

Călătorii israelieni care au fost vaccinaţi cu ambele doze cu cel puţin două săptămâni înainte de sosire nu mai sunt obligaţi la carantină, potrivit unui acord în domeniul turismului încheiat între cele două state.

Majoritatea zborurilor spre ţări din afara UE sunt interzise, cu excepţia celor spre zece state, printre care Marea Britanie.

În aproape doi ani de zile ar putea fi terminat Studiul de Fezablitate și Proiectul tehnic pentru modernizarea liniei de tren Cluj Napoca – Suceava, care leagă Transilvania de Moldova, pe o distanță de 300 de kilometric. Compania CFR Infrastructură a scos la licitaţie proiectarea ultimilor 106 kilometri de pe linia de tren Cluj Napoca- Suceava (secțiunea Ilva Mică-Pojorâta).

Astfel, toate cele trei secţiuni ale liniei Apahida – Suceava sunt acum scoase la licitaţie, iar termenul de realizare este de 23 de luni.

Linia de tren dintre Cluj Napoca şi Suceava face legătura între două coridoare europene: „prin tronsoanele Coșlariu – Apahida și Suceava – Pașcani legătura între Coridorul Rin – Dunăre, ramura nordică (Curtici-Constanșa) și traseul fostului Coridor pan-european IX (Giurgiu-Ungheni)”, a precizat secretarul de stat în Ministerul român al Transporturilor, Adrian Covăsnianu.

Linia de tren Cluj - Suceava prezintă uzură şi degradări accentuate, instalaţiile sunt vechi, iar clădirile şi peroanele necesită lucrări de reparaţii şi modernizare, precizează publicația economedia.ro.

Se așteaptă ca după modernizare, trenurile de călători să poată merge cu o viteza de 160 de km/h, iar cele de marfă cu 120 de km/h, precizează CFR Infrastructură.

Fostul prinţ moştenitor şi frate vitreg al regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei a anunţat sâmbătă că se află „în arest la domiciliu” în palatul său din Amman, după ce a fost acuzat de armată de activităţi împotriva „securităţii regatului”.

Într-o înregistrare video transmisă postului britanic BBC de avocatul său, prinţul Hamza a afirmat că şeful de stat-major al armatei a venit la domiciliul său şi i-a spus că „nu i se permite să iasă din locuinţă”. El a negat participarea la vreun complot împotriva suveranului şi a acuzat autorităţile ţării de „corupţie" şi „incompetenţă”.

Agenţia oficială de presă Petra informase anterior că un fost consilier al regelui, Bassem Awadallah a fost reținut alături de alte câteva persoane din „motive de securitate”, în timp ce cotidianul american Washington Post a relatat despre un complot pentru răsturnarea regelui.

Doi aliaţi ai Iordaniei, Statele Unite și Arabia Saudită şi-au exprimat imediat sâmbătă sprijinul pentru regele Abdullah al II-lea.

În cadrul Uniunii Europene continuă problemele legate de distribuirea și mai ales re-distribuirea vaccinurilor anti Covid-19, achiziționate la comun. Inițial, după ce AstraZeneca a anunțat că nu poate livra câte vaccinuri fuseseră promise, Austria a condus un grup de șase țări, între care Cehia, care s-au declarat dezavantajate, cerând „recalibrarea” sistemului de distribuție.

S-a ajuns la un compromis care însă nu a satisfăcut nici Austria, nici Cehia – pentru că UE consideră că sunt alte cinci țări membre, între care Bulgaria, care au nevoie mai mare de donații. Pe acest fundal, Ungaria a anunțat sâmbătă că va dona Republicii Cehe 40.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 în prima jumătate a lunii mai.

Cehia premierului Babis este unul din aliații Ungariei în UE, țară de multe ori izolată din cauza politicilor autoritare a premierului Viktor Orban. „Republica Cehă este (printre alte ţări) într-o situaţie grea din cauza achiziţiilor defectuoase ale Comisiei Europene”, a susținut ministrul de externe ungar.

Peter Szijjarto a ținut să sublinieze, într-o postare pe Facebook, că datorită achiziţiilor prompte şi în mari cantităţi a unor vaccinuri din Rusia şi China, în completarea celor cumpărate prin mecanismul gestionat de Comisia Europeană, Ungaria se numără acum printre ţările UE cu cele mai ridicate rate de vaccinare anti-COVID-19. Ungaria a fost prima țară din UE care a achiziționat vaccinul rusesc Sputnik V după care a urmat vaccinul chinezesc anti Covid-19.

Din cei circa 10 milioane de cetăţeni ungari, până în prezent aproape 22% au primit prima doză de vaccin și aproape 9% ambele doze.

Germania şi Franţa, mediatori în conflictul din estul Ucrainei, au lansat sâmbătă un apel la „reţinere" şi „reducerea tensiunilor”, declarându-se „preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului”.

Reafirmându-şi „sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", diplomaţiile celor două ţări s-au arătat „preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului, în contextul în care situaţia din estul Ucrainei s-a stabilizat din iulie 2020”, potrivit unui comunicat comun.

În ultimele zile, responsabili ucraineni şi americani şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sosirea a mii de soldaţi şi echipamente ruseşti la frontiera ruso-ucraineană.

Preşedintele american, Joe Biden, a promis Kievului un sprijin „neclintit" în faţa „agresiunii Rusiei", acuzată că sprijină active milițiile separatist din estul Ucrainei deși Moscova respinge orice amestec.

Armata rusă anunțase vineri manevre militare destinate să simuleze apărarea împotriva unui atac cu drone într-o regiune din apropierea Ucrainei.

În estul separatist al Ucrainei, ciocnirile s-au înmulţit din ianuarie între milițiile pro-ruse şi forţele ucrainene, fiecare parte respingând responsabilitatea pentru acestea.

În numai trei luni, 20 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, faţă de 50 pe parcursul anului trecut.

Ucraina se confruntă în acest moment cu o rată înaltă de mortalitate legată de Covid-19, zilnic numărul deceselor depășește 400. Se aplică deja măsuri sanitare restrictive, care diferă însă de la regiune, la regiune: în aproape tot vestul țării și la Kiev, nu sunt deschise decât magazinele care vând produse „esențiale”, școlile sunt închise și va fi restricționat transportul în comun.

Campania de vaccinare înaintează de asemenea încet: de la o lună de cânt au sosit primle vaccinuri anti Covid-19 AstraZeneca, produse în India și procurate direct de guvernul ucrainean, au fost vaccinate sub 250 de mii de persoane, la o populație totală de peste 40 de milioane. În Ucraina, prin decizia Parlamentului, este interzis importul vaccinurilor din Rusia.

Ucraina are puține vaccinuri la dispoziție, dar și scepticismul ucrainenilor este foarte pronunțat: potrivit unor sondaje recente, aproape 50% declară că nu s-ar vaccina chiar dacă li s-ar oferi posibilitatea.

În R. Moldova, rata deceselor legate de Covid-19 rămâne ridicată: sâmbătă s-au înregistrat din nou alte 44 de decese, între care și un cadru medical. S-au înregistrat și peste 1.200 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, bilanțul ajungând acum la aproape 235 de mii.

De la 1 aprilie s-a instituit starea de urgență pentru 60 de zile, iar din 3 aprilie interdicția de circulație pe timpul nopții la Chișinău și Bălți. Autoritățile locale din ambele orașe au decis însă că vor fi premise plimbările prin parcuri și alte spații verzi, atâta timp cât nu este înghesuială, iar oamenii păstrează distanța socială.

Pe de altă parte, Comisia pentru Situații Excepționale din Bălți a impus deja restricții mai severe decât cele la nivel național, între altele activitatea magazinelor alimentare, inclusiv a celor din cadrul stațiilor PECO, este permisă numai între orele 6 dimineața și 22.00.

În Bulgaria au loc duminică alegeri generale, iar potrivit sondajelor de opinie, partidul de guvernământ GHERB, de centru dreapta, al premierului Boico Borisov, conduce cu câteva puncte în fața rivalilor socialiști.

În cele mai recente sondaje de opinie, GHERB este cotat cu 23% din intențiile de vot, o scădere de 10% față de alegerile din 2017. Partidul GHERB (sau Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) este urmat de socialiști cu 19,8%.

Socialiștii, foștii comuniști, ar putea suferi cele mai mari pierderi pentru ca au un electorat rural și în vârstă, cel mai periclitat de actuala pandemie de coronavirs, care ar putea să rămână acasă. În Bulgaria nu se poate vota anticipat sau prin corespondență.

Este de așteptat ca viitorul Parlament să fie mai fragmentat, ceea ce va complica misiunea premierului Borisov de a crea o coaliție majoritară.

Nu este sigur că cele două mici partide naționaliste, aflate acum la guvernare alături de GHERB, dar care candidează separat, vor avea suficiente voturi pentru a continua această alianță.

Totodată au apărut partide noi care speră la votul bulgarilor dezamăgiți de actuala guvernare și de ineficiența în lupta cu corupția. Cel mai remarcat este partidul „Și un alt popor” (Ima Takuv Narod) creat de un cunoscut actor, cântăreț și moderator de televiziune, Slavi Trifonov, un partid anti-sistem. Potrivit sondajelor, ar putea deveni a treia forță în noul Parlament și implicit un partener inconturnabil pentru o viitoare coaliție.

Paștele este sărbătorit astăzi, duminică 4 aprilie, în lumea catolică și protestantă.

În predica de Paște, Papa Francis a lansat un apel ca toată lumea să aibă acces egal a îngrijire și vaccinuri, un element „esențial” în lupta cu pandemia de coronavirus. Totodată a reamintit că cei săraci și bătrâni sunt si cei mai loviți acum de consecințele pandemiei. Slujba s-a încheiat cu tradiționalul mesaj pascal „Urbi et Orbi”, pentru care însă Papa nu a ieșit în balconul Vaticanului, cum este tradiția.

Ca și la slujba de sâmbătă seară, și duminică, la Sfânta Liturghie nu au participat decât 200 de persoane iar Piața din fața catedralei Sfântul Petru era goală.

Papa Francisc i-a îndemnat pe credincioși la slujba oficiată la Vatican sâmbătă seara să nu își piardă speranța „în aceste luni întunecoase de pandemie.

Vaticanul și întreaga Italie sunt în lockdown pe perioada sărbătorilor de Paști în scopul de a limita răspîndirea pandemiei de coronavirus.

Este și motivul pentru care sâmbătă seară, slujba de la Sfântul Petru a început cu două ore mai devreme decât de obicei, astfel încât participanții să poată ajunge acasă înainte de ora 22.00.

La Chișinău, președinta Maia Sandu a adresat un mesaj persoanelor care celebrează astăzi Paștele catolic. Aceasta le-a dorit multă sănătate, putere și speranță.

„Vreau să le doresc tuturor concetățenilor noștri, pentru care astăzi este Duminica Învierii, multă sănătate, putere și speranță. Sănătate pentru a rezista în aceste vremuri grele. Putere pentru a o lua de la capăt. Speranță pentru a crede în viitor și în mai bine”, a declarat Maia Sandu.

Organizația Mondială a Sănătății a criticat „ritmul inacceptabil de lent” al campaniilor de vaccinare în Europa, atrăgând atenția că, în acest moment, situația epidemiologică este mai gravă decât cu câteva luni în urmă.

Pe perioada Sărbătorilor de Paști, în majoritatea țărilor europene s-au instituit restricții sanitare drastice, tocmai pentru a limita răspândirea rapidă a noului covonavirus.

### Vezi și... ###

Din Germania în Portugalia: restricții sanitare de Paști

„Trebuie să mărim producția de vaccinuri anti-Covid-19, să debirocratizăm sistemul de administrare a vaccinurilor și să folosim fiecare doză de vaccin din stoc”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, citat de BBC.

O referire la schimbarea repetată a recomandărilor privind utilizarea vaccinului AstraZeneca, dar și la problemele birocratice întâmpinate, de exemplu, de medicii de familie din Germania, care încă mai așteaptă vaccinurile pe care să le administreze în cabinetele private.

### Vezi și... ###

Solidaritate: cinci state UE vor primi donații de vaccinuri de la alte țări membre

Săptămâna trecută, potrivit OMS, în Europa s-au înregistrat un milion 600 de mii de noi infectări cu coronavirus și aproape 24 de mii de decese legate de Covid-19. Numai 10% din populația de aproape 900 de milioane a fost vaccinată cu prima doză.

OMS a avertizat că există pericolul unei creșteri serioase a numărului de noi cazuri, ca urmare a călătoriilor și festivităților de familie prilejuite de Pași, Pesach și Ramadan.