Ştiri
De 29 de ani, Rusia „nu este pregătită” să-și respecte angajamentele privind regiunea transnistreană
„Este clar că Rusia nu este pregătită să-ți respecte obligațiile” în privința soluționării conflictului transnistrean, așa cum nu-și respectă promisiunile în legătură cu nici un conflict înghețat sau nu, din fostul spațiu sovietic, a declarat Europei Libere, George Kent, adjunctul secretarului de stat american pentru Europa și Eurasia.
Într-un interviu în exclusivitate, realizat pe 20 iulie de redacția ucraineană a postului nostru de radio și publicat sâmbătă, 24 iulie, Kent a precizat:
„Am fost în regiunea transnistreană cu o lună în urmă. Reprezint America în acest proces – 5+2 din Transnistria [formatul de negocieri]. Și este clar că Rusia pur și simplu nu este pregătită să își îndeplinească obligațiile.
Președintele [rus] [Boris] Elțin a promis în timpul unei reuniuni OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) de la Istanbul în urmă cu 22 de ani că toate trupele ruse vor fi retrase din Moldova până la sfârșitul anului 2001. Deci, anul acesta este a 20-a aniversare a promisiunii neîmplinite a președintelui Rusiei.
Și este clar că au existat promisiuni similare ale lui Putin către [președintele francez Nicolas] Sarkozy în 2008 cu privire la situația din Abhazia, [când Putin ar fi spus] că va fi un război scurt ( eds: Kent se referă la regiunile separatiste ale Georgiei, Abhazia și Osetia de Sud). Așadar, au trecut 29 de ani în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani acum în Donbas. Și mai este Crimeea. "
Zeci de oameni au protestat într-un oraș din Cehia împotriva rasismului
Zeci de oameni au protestat duminică în orașul Sokolov din nord-vestul Cehiei împotriva rasismului, după un incident în care suporterii unei echipe de fotbal din Praga au atacat romii din localitate. Potrivit site-ului specializat în problemele romilor Romea.cz, huliganii, aflați în vacanță, i-au amenințat cu moartea „prin gazare” pe romi, la gara din Sokolov. Romii s-au plâns că poliția nu a intervenit împotriva agresorilor, ba chiar că un polițist ar fi pus pistolul la tâmpla unei femei rome. Nici un agresor nu a fost arestat, dar poliția spune că a pornit o anchetă „internă” privind comportamentul angajaților ei. Incidentul a avut loc în ajunul înmormântării romului Stanislav Tomas, care a murit luna trecută în timp ce era reținut de polițiști, într-un incident amintind de moartea lui George Floyd, în orașul american Minneapolis.
Gimnastele germane la Tokio: gest de condamnare a „sexualizării” femeilor în sport
Membrele echipei olimpice de gimnastică sportivă a Germaniei au intrat în competiție duminică la Tokio purtând costume care le acoperă și brațele și picioarele, într-un gest de condamnare a „sexualizării” femeilor în sport. Unele gimnaste germane purtaseră în premieră acest echipament la campionatul european. „Am vrut să arătăm că orice femeie, oricine, are dreptul să decidă ce să poarte”, a spus gimnasta Elisabeth Seitz, participantă la trei olimpiade, insistând că criteriul cel mai important este ca sportiva sau sportivul să se simtă „confortabil”. Decizia gimnastelor germane vine de asemenea după mai multe scandaluri de abuz sexual în acest sport. Fostul medic al echipei Statelor Unite, Larry Nassar, a fost găsit vinovat de asaltarea sexuală a cel puțin 265 de victime, inclusiv Simone Biles.
Israelul reia zborurile comerciale cu Marocul
Două companii aeriene israeliene au lansat duminică legături aeriene comerciale cu Marocul, la mai puțin de un an după ce cele două țări și-au normalizat oficial relațiile. Primele zboruri ale companiilor Israir și El Al au avut ca destinație orașul Marrakesh. Israelul și Marocul au căzut de acord să-și normalizeze relațiile în 2020, în cadrul unor acorduri mediate de Statele Unite, la care au mai participat trei țări arabe: EAU, Bahrain și Sudan. Ca parte din acord, Statele Unite au acceptat să recunoască suveranitatea Marocului asupra regiunii disputate Sahara Occidentală. Mulți israelieni au avut strămoși în Maroc, unde trăiesc și în prezent câteva mii de evrei.
Reprezentant al cancelariei germane: ar putea fi necesară impunerea de restricții celor nevaccinați
Un reprezentant al cancelariei germane a avertizat că ar putea fi necesară impunerea de restricții împotriva celor nevaccinați dacă numărul de noi infectări cu COVID-19 va crește din nou în lunile următoare. Helge Braun a spus totuși într-un interviu cu Bild am Sontag că nu se așteaptă la un nou lockdown în Germania. Braun a spus că persoanele nevaccinate ar putea fi oprite să intre în restaurante, cinematografe sau stadioane. Peste 60% din germani au primit cel puțin o doză de vaccin, iar aproape 50% sunt vaccinați complet, dar interesul pentru vaccinare scade, mai ales în rândul tinerilor.
Premierul japonez a discutat cu guvernatoarea regiunii Tokio despre Olimpiadă, pe fondul pandemiei
Premierul japonez Yoshide Suga s-a întâlnit duminică cu guvernatoarea regiunii Tokio, Yuriko Koike, ca să discute despre Jocurile Olimpice care se țin în capitală, pe fondul pandemiei de COVID-19. Întâlnirea a avut loc în vreme ce autoritățile medicale raportau încă 1.763 de cazuri de infectare în 24 de ore, duminică.
Japonia a obținut până acum patru medalii de aur, victoriile dând organizatorilor speranța creșterii entuziasmului public pentru competițiile amânate cu un an din cauza pandemiei.
Reuters scrie însă că umbra acesteia continuă să troneze asupra olimpiadei: duminică s-au înregistrat 10 cazuri noi, dintre care doi sportivi, șase membri ai personalului olimpic, un jurnalist și un angajat extern. Bilanțul infectărilor în rândul celor implicați în Jocuri a ajuns astfel la 132.
Accident de autocar în Croația: cel puțin 10 morți și 45 de răniți
10 oameni au murit după ce un autobuz a ieșit de pe autostradă în Croația. Alți 45 de oameni au fost răniți, dintre care unii grav. Accidentul a avut loc la șase dimineață duminică lângă orașul Slavonski Brod, pe autostrada dintre Zagreb și Belgrad.
Poliția spune că autobuzul avea plăcuțe de înmatriculare din Kosovo și făcea o cursă regulată din Germania spre Priștina. Cauza accidentului încă n-a fost stabilită.
Oficialii spun că în autobuz se aflau 67 de pasageri, inclusiv copii, și doi șoferi. Șeful poliției locale Franjo Galic a spus că a fost „unul din cele mai grave accidente” pe care le-a văzut vreodată.
Premierul croat Andrej Plenkovic și-a exprimat „tristețea și îndurerarea” și a transmis condoleanțe rudelor celor decedați, ca și poporului din Kosovo.
Scriitorul Vladimir Beșleagă a împlinit vârsta de 90 de ani
Scriitorul Vladimir Beșleagă, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, laureat al Premiului de Stat, a împlinit sâmbătă vârsta de 90 de ani. Potrivit unei schițe biografice publicate de Unimedia.md, Vladimir Beșleagă s-a născut la 25 iulie 1931, la Mălăiești, Grigoriopol. În 1955 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început activitatea ca publicist colaborând la revistele „Chipăruș”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”. În 1991 a fost distins cu titlul onorific „Scriitor al Poporului”, iar 1996 cu „Ordinul Republicii”, returnat, în 2003, în semn de protest pentru decorarea cu acest ordin a fostului lider comunist Ivan Bodiul. În 2004 i s-a acordat Premiul de Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru întreaga operă literară şi publicistică şi în 2012 – titlul „Doctor Honoris Causa” al Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.
La Budapesta a avut loc primul marș Gay Pride de la adoptarea unei legi ungare anti-LGBT+
Mii de oameni au participat sâmbătă la Budapesta la primul marș Gay Pride de la adoptarea controversatei legi ungare privind ținerea minorilor la distanță de noțiuni ca „gender” sau „homosexualitate”.
Purtătorul de cuvânt al Budapest Pride, Jojo Majercsik, a spus că anul acesta marșul nu este doar o sărbătoare și o comemorare a marilor victorii ale comunității LGBT+, ci și un protest împotriva politicilor homofobe ale premierului Viktor Orban.
Marșul are loc în timp ce Uniunea Europeană face presiuni asupra guvernului Orban să revină asupra legii care interzice prezentarea de materiale care pot cuprinde referințe la homosexualitate, inclusiv filme sau cărți, persoanelor minore.
La marșul de sâmbătă au participat câțiva membri ai opoziției ungare, inclusiv primarul Budapestei, Gergely Karacsony. Au avut loc și câteva contra-demonstrații de mică amploare.
Miniștrii mediului din 51 de țări, reuniți la Londra pentru a pregăti COP26
În Marea Britanie se întâlnesc duminică miniștrii mediului și climei din 51 de țări, în pregătirea summitului pe tema schimbărilor climaterice COP26, care urmează să aibă loc în noiembrie la Glasgow. Ministrul britanic Alok Sharma, președintele COP26, conduce discuțiile ce durează două zile. „Lumea e cu ochii pe noi, vrea să vadă dacă ne vom întâlni la Glasgow și dacă vom face ce trebuie făcut ca să schimbăm cursul actual în această decadă decisivă”, a spus Sharma. Marele obiectiv al summitului este adoptarea de măsuri eficiente pentru limitarea încălzirii globale la cel mult 1,5 grade față de nivelul de la începutul revoluției industriale. Activiștii de mediu și experții spun că deocamdată omenirea nu are nici politicile, nici tehnologiile necesare pentru o asemenea victorie.
Proteste în Europa față de obligativitatea vaccinării și a certificatelor COVID
Zeci de mii de oameni au participat sâmbătă în multe orașe europene la proteste împotriva restricțiilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19.
Cele mai mari demonstrații au avut loc în Franța, unde aproximativ 160.000 de oameni au manifestat pe tot cuprinsul țării împotriva obligativității prezentării certificatului de vaccinare în diferite locuri publice și împotriva vaccinării obligatorii a personalului medical. Majoritatea demonstrațiilor au fost pașnice, dar la Paris poliția a intervenit în forță după ce un polițist a fost lovit cu un scaun.
Demonstrații au avut loc și în Italia – la Roma, Milano, Verona, ca și în capitala Greciei, Atena, unde au avut loc ciocniri cu forțele de ordine.
Autoritățile moldovene îndeamnă din nou cetățenii să se vaccineze
Autoritățile moldovene au apelat din nou la cetățeni să se vaccineze anti-COVID-19, pe fondul temerilor legate de noua tulpină, mai contagioasă, și de „importul” de infecții din vacanța de vară. „Vaccinați-vă pentru siguranța voastră și a celor dragi”, a spus secretarul de stat al MSMPS, Denis Cernelea, sâmbătă, când potrivit Radio Chișinău sute de persoane s-au vaccinat în cadrul maratoanelor de imunizare desfășurate în raioanele Briceni, Căușeni și Comrat.
Prezent la una din acțiuni, Cernelea a dat asigurări că asemenea evenimente se vor mai organiza, în perioada următoare, în toate raioanele țării. În R. Moldova s-au raportat sâmbătă 97 cazuri noi de infectare, din aproximativ 5000 de teste – cinci cazuri fiind de import.
Solidaritate: mii de oameni au participat la Pride Budapest
Mii de oameni au participat sâmbătă, 24 iulie, la tradiționalul marș Budapest Pride al comunității LGBT, pentru a susține aceasta comunitate dar și pentru a protesta împotriva unei legi maghiare care interzice „promovarea” homosexualității sau informațiilor despre diversitatea de genuri către minori.
La marșul de sâmbătă au participat câțiva membri ai opoziției ungare, inclusiv primarul Budapestei, Gergely Karacsony. Au avut loc și câteva contra-demonstrații de mică amploare.
Noua lege, care a intrat în vigoare la începutul acestei luni, a devenit o țintă a criticitilor comunității LGBT din Europa și a aliaților lor, punând din nou guvernul conservator al premierului maghiar Viktor Orban în dezacord cu Bruxelles.
„Tata, totul ok. Sunt gay, nu pro-FIDESZ” scrie pe pancarta fetei din Twitt.
Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută acțiuni judiciare împotriva Budapestei în legătură cu noua lege, declarând că este discriminatorie și contravine valorilor europene de toleranță și libertate individuală.
Partidul naționalist de guvernământ Fidesz al lui Viktor Orban spune că măsurile legate de LGBT, care au fost adăugate în ultimul moment la o lege care întărește crimele de pedofilie, vizează protejarea copiilor și a familiilor și nu vizează adulții homosexuali.
Marșul a trecut prin centrul Budapestei și a traversat fluviul Dunărea, atrăgând câteva mii de oameni din toată Ungaria și Europa.
Demonstranții au declarat că legislația este doar cea mai recentă acțiune guvernamentală care vizează comunitatea LGBT, în urma unei interdicții eficiente anul trecut privind adoptarea de către cupluri de același sex și schimbarea de gen în documentele personale. Ungaria nu a permis niciodată căsătoria homosexuală, dar recunoaște totuși uniunile civile.
„Guvernul și-a continuat campania infamă, de marginalizare și stigmatizare a comunității LGBTQ", au spus organizatorii Budapest Pride. „În timp ce mass-media lor și-a transmis mesajele de ură, ei și-au folosit instrumentele legale pentru a preveni adoptarea monoparentală și schimbarea numelui și a genului”.
Peste 40 de ambasade și instituții culturale străine din Ungaria au emis o declarație în sprijinul marșului Pride Budapest.
„Îngrijorați de evoluțiile recente care amenință principiul nediscriminării pe motiv de orientare sexuală sau identitate de gen, încurajăm măsuri în fiecare țară pentru a asigura egalitatea și demnitatea tuturor ființelor umane, indiferent de orientarea lor sexuală sau identitatea de gen”, au scris semnatari, inclusiv ambasadele SUA, britanice și germane.
România lipsește de pe aceasta lista, la fel cum nu a semnat nici protestul liderilor UE, dat publicității luna trecută, înainte de intrarea în vigoare a controversatei legi maghiare.
Protestele internaționale împotriva legii maghiare au marcat și Campionatul European de Fotbal 2020, ținut anul acesta.
Premierul Viktor Orban, care a anunțat organizarea unui referendum pe tema controversatei legi, se confruntă cu alegeri dificile anul viitor, pe fondul unor probleme economice din ce în ce mai mari, exacerbate de pandemia de coronavirus.
Criticii spun că guvernul său de dreapta și-a intensificat campania împotriva persoanelor LGBT ca parte a unui efort continuu de a se prezenta drept gardian al valorilor creștine împotriva liberalismului occidental. Campanie care a inclus și blocarea tranzitului migranților prin Ungaria sau atacul asupra instituțiilor de presă liberale private .
Legea controversată impune, de asemenea, ca numai organizațiile civice aprobate de guvern să poată oferi ore de educație sexuală în școli și să limiteze conținutul media și literatura pentru minori care discută orientarea sexuală.
Rusia trimite Cubei zeci de tone de ajutoare umanitare, după protestele de la Havana
Rusia a trimis Cubei aproape 90 de tone de ajutoare umanitare după protestele de pe insula comunistă care au făcut Washingtonul s-o amenințe cu noi sancțiuni.
Ministerul rus al apărării a spus sâmbătă că două avioane de marfă An-124 încărcate cu alimente, echipamente de protecție personală și peste un milion de măști medicale au plecat de la Moscova către un avion militar cubanez.
La 11 iulie, mii de cubanezi au ieșit în străzi la proteste, cerând demisia guvernului comunist și îmbunătățirea condițiilor de trai. Conducerea de la Havana a pus greutățile pe seama embargoului economic american.
Reacționând la proteste, Washingtonul a impus sancțiuni împotriva ministrului cubanez al apărării și unei unități militare speciale cubaneze, iar președintele Joe Biden a avertizat că este „doar începutul”.
Rusia: un fruntaș comunist, exclus din cursa electorală pentru Parlament
Autoritățile electorale rusești l-au exclus din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din septembrie pe un fruntaș comunist. Pavel Grudinin, care a obținut 12% din voturi la „parlamentarele” din 2018, câștigate de Vladimir Putin, a fost descalificat pentru că are acțiuni într-o companie străină.
Grudinin, un fermier bogat, a negat că are avuții în străinătate și a pus descalificarea sa pe seama temerilor puterii de un rezultat bun al partidelor de opoziție, la alegeri.
Reuters notează că ultimele sondaje sugerează că unirea unor forțe de opoziție, inclusiv comuniștii, ar putea reprezenta o amenințare pentru partidul Rusia Unită, al lui Putin.
Maia Sandu decretează organizarea unei parade militare de Ziua Independenței
În PMAN din Chișinău urmează să se țină la 27 august, când R. Moldova sărbătorește 30 de ani de independență, prima paradă militară din țară de după izbucnirea pandemiei de COVID-19.
Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu la 16 iulie și a fost publicat sâmbătă în facsimil de presă.
În document se spune că la paradă vor participa unitățile armatei, poliției și serviciului de informații (SIS).
TV8.md amintește că ultima paradă militară în Republica Moldova a fost organizată la 27 august 2016, cu ocazia aniversării a 25 de ani de independență a țării.
Structurile separatiste interzic unui consilier din Corjova să intre în regiunea transnistreană
Un fost veteran al războiului de pe Nistru, consilierul local din Corjova Valeriu Mițul, a fost reținut sâmbătă înainte de prânz la „postul vamal” din satul Lunga, controlat de regimul separatist de la Tiraspol, și a primit interdicție de intrare în regiune, a informat IPN.
Asociația „Promo-LEX” a anunțat pe o rețea de socializare că transnistrenii i-au ridicat lui Mițul actele de identitate și l-au reținut timp de o oră. Ulterior, transnistrenii i-au înapoiat documentele și i-au înmânat interdicția de a intra în regiunea transnistreană.
Potrivit „Promo-LEX”, aceasta este a două reținere ilegală a lui Valeriu Mițul în numai două luni.
Aceeași organizație spune că situația lui Valeriu Mițul este identică cu a altor doi veterani de război. Iurii Coțofan și Victor Timuș au fost reținuți în august 2020 de către pretinșii grăniceri, iar peste o oră de la reținere, li s-au înmânat documentele emise de către „MGB-ul” local cu privire la interzicerea accesului în regiunea transnistreană.
Rusia a înregistrat un record repetat de decese asociate Covid-19
Rusia a înregistrat sâmbătă un record repetat de decese provocate de Covid-19 – 799. S-au înregistrat de asemenea 24.000 de noi cazuri de îmbolnăvire, pe fondul accelerării puternice a pandemiei în ultimele săptămâni. Autoritățile de la Moscova dau vina pe varianta Delta, mult mai contagioasă. În capitala Moscova au fost raportate sâmbătă 3.376 de cazuri, cu 26% mai puține decât săptămâna trecută. Primarul orașului, Serghei Sobianin, a spus, citat de Reuters, că speră ca numărul de infectări din capitala rusă să fi „culminat” deja. „În general, asistăm la o scădere a incidenței (...) Sper că vom vedea îmbunătățiri”. Rusia a avut peste 6,1 milioane de cazuri de infectare de la începutul pandemiei de coronavirus, la o populație de aproximativ 144 de milioane. 153.095 de persoane infectate au murit.
Afganistan: interdicție de circulație pe timp de noapte
Guvernul Afganistanului a impus sâmbătă interdicție de circulație pe timp de noapte în 31 din cele 34 de provincii ale țării pentru a contracara violențele în creștere dezlănțuite de o ofensivă a militanților Talibani. În cadrul ei, de la sfârșitul lunii mai, pe fondul retragerii trupelor internaționale, insurgenții au dobândit controlul asupra unor puncte de trecere a frontierelor, asupra a zeci de districte și au încercuit mai multe capitale de provincii. Potrivit unui anunț al Ministerului de Interne, singurele provincii unde nu se aplică noile restricții sunt capitala Kabul, Panjshir și Nangarhar. Restricțiile vor fi valabile între 10 seara și 4 dimineață.
După un secol, echipa de baseball americană Cleveland Indians își schimbă numele
După un secol, echipa de baseball din prima ligă americană Cleveland Indians a anunțat că își schimbă numele, în ton cu tendința de repudiere a trecutului rasist în sport și în general în viața publică din Statele Unite. Noul nume al echipei și clubului va fi Guardians („gardienii”), într-o trimitere la statuile care flanchează capetele unui pod din oraș. „Cred că facem ce trebuie făcut”, a spus proprietarul clubului, Paul Dolan, citat de AP, amintind că discuțiile despre noul nume au început pe fondul tulburărilor sociale de anul trecut, provocate de moartea afro-americanului George Floyd în timp ce era reținut de polițiști, la Minneapolis.
Tokio: 1.128 cazuri noi de COVID, la începutul Jocurilor Olimpice de vară
În capitala Japoniei, Tokio, s-au înregistrat 1.128 de noi infectări cu COVID-19 sâmbătă, la începutul Jocurilor Olimpice de vară, amânate de anul trecut din cauza pandemiei de coronavirus. Numărul infecțiilor a fost în creștere în ultimele săptămâni la Tokio, ajungând joi la 1.979. Competițiile olimpice, programate în perioada 23 iulie-8 august, se desfășoară fără spectatori, pe fondul noului val al pandemiei. Până recent, organizatorii propuneau ținerea competițiilor cu un număr mai redus de spectatori, dar au fost nevoiți să revină asupra deciziei din cauza creșterii numărului de infectări în metropolă.
Peste 300 de răniți și cel puțin un mort în Cisiordania, după ciocniri între protestatari palestinieni și militari israelieni
Un adolescent palestinian a murit după ce fusese împușcat în ciocnirile cu soldații israelieni la un protest împotriva așezărilor evreiești din Cisiordania ocupată, au informat sâmbătă autoritățile palestiniene, citate de AFP. Mohammed Munir al-Tamimi a murit la spital la o zi după violențele din satul palestinian Beita. Semiluna Roșie a spus că în ciocniri au fost răniți 320 de palestinieni. 21 dintre ei au fost răniți cu muniție de război, 68 cu gloanțe de cauciuc, iar mulți alții cu gaze lacrimogene. Sute de palestinieni s-au adunat la Beita să protesteze împotriva ridicării unei așezări evreiești ilegale la Eviatar, în apropierea satului lor. Forța de apărare israeliană spune că soldații cu răspuns cu „mijloace de dispersare a mulțimii” după ce palestinienii au aruncat cu pietre în ei.
Rusia reia legăturile aeriene cu câteva țări, inclusiv cu R. Moldova
Rusia a anunțat că de la 9 august reia legăturile aeriene cu câteva țări, inclusiv cu R. Moldova, pe bază de reciprocitate. Potrivit site-ului de știri Noi.md, decizia a fost anunțată de vicepremierul rus Tatiana Golikova, la ședința de la sediul operațional pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Cu Moldova vor fi trei zboruri pe săptămână. Noi.md amintește că potrivit ultimelor decizii rusești, cetățenii Republicii Moldova de la 1 septembrie vor putea intra în Federația Rusă după prezentarea unui test PCR negativ efectuat cu cel puțin trei zile calendaristice înainte de intrarea în țară. Rezultatul testului va trebui introdus în aplicația „Călătoresc fără COVID-19” care este afișată într-un document semnat de medicul sanitar șef al Federației Ruse.
Decanul de vârstă, socialistul Eduard Smirnov, va prezida ședința de constituire a noului Parlament
Socialistul Eduard Smirnov va fi decanul de vârstă al deputaților și în noul parlament, rezultat din alegerile de la 11 iulie, iar în această calitate va prezida ședința de constituire a legislativului, relatează IPN. Aceeași sursă amintește că potrivit procedurii tradiționale, președintele ședinței oferă cuvântul președintelui Curții Constituționale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului și validarea mandatelor deputaților aleși. După constituirea legală a Parlamentului, se aleg președintele legislativului și vicepreședinții și se formează Biroul permanent. În termen de zece zile după constituirea legală a Parlamentului, se constituie fracțiunile parlamentare.
Ministerul rus al Justiției a adăugat publicația „Insider” din Letonia și cinci jurnaliști pe lista de „agenți străini”
Ministerul Justiției din Rusia a adăugat publicația independentă Insider din Letonia pe lista sa de „agenți străini”, împreună cu cinci jurnaliști, printre care și un colaborator al postului nostru de radio. Ministerul a actualizat registrul „agenților străini” vineri, aducând numărul total de entități și persoane considerate astfel la 34.
Publicația Insider a colaborat cu site-ul de investigații britanic Bellingcat la mai multe proiecte, inclusiv la publicarea în decembrie a unui raport care implica Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei în otrăvirea politicianului de opoziție Alexei Navalnîi în urmă cu un an.
Cei cinci jurnaliști adăugați pe listă sunt Mihail Rubin, Sofia Groisman, Ilia Rozdețvenski, de la The Project, Iulia Apuhtina de la filiala din Rusia a Open Media și Alexei Posternak, colaborator al serviciilor în limba rusă al postului nostru.
„În legătură cu includerea The Insider pe lista Ministerului Justiției, vă informăm că redacția continuă să lucreze în aceeași compoziție și că își va menține politica editorială”, se arată într-o declarație pe site-ul său web.
Controversata legislație a „agentului străin” a Rusiei a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Aceasta cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență externă și pe care guvernul rus le consideră angajate în activități politice să fie înregistrate, să se identifice ca „agenți străini” și să se supună auditurilor autorităților ruse. În 2017, guvernul rus a plasat și Serviciul rusesc al postului nostru radio Svoboda pe aceasta listă, împreuna cu alte șase servicii de știri în limba rusă și cu televiziunea în limba rusă Current Times. Și serviciul rus al Vocii Americii a fost, de asemenea, adăugat pe listă. La sfârșitul anului 2020, legislația a fost modificată din nou pentru a permite guvernului rus să includă și persoane fizice, inclusiv jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții.
La începutul acestui an, instanțele ruse au început să impună amenzi mari împotriva postului nostru pentru că a refuzat să marcheze articolele cu o etichetă speciala furnizată de guvernul rus. Europa Liberă/ Libertatea consideră amenzile care au fost impuse „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat american le-a descris drept „intolerabile”. Human Rights Watch a descris legislația privind agenții străini ca fiind „restrictivă” și menită să „să demonizeze grupurile independente”. Legea organizațiilor „indezirabile în Rusia”, adoptată în mai 2015 și actualizată de atunci, a făcut parte dintr-o serie de reglementări promovate de Kremlin menite să reducă la tăcere mai multe organizații non-profit și neguvernamentale care au primit finanțare din surse străine - în principal din Europa și Statele Unite.
