Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cere guvernelor să prezinte public datele pe care le dețin despre originea virusului care a provocat boala Covid-19. Anterior, oficiali din SUA provocaseră mânia Beijingului, spunând că virusul ar putea proveni dintr-un laborator chinezesc.

„Dacă vreo țară are informații despre originile pandemiei, este esențial ca aceste informații să fie împărtășite cu OMS și comunitatea științifică internațională”, a declarat, vineri, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de The Guardian.

Anterior, directorul FBI, Christopher Wray, susținuse varianta lansată de Departamentul pentru Energie al SUA, potrivit căreia coronavirusul ar fi putut proveni dintr-un laborator chinezesc din orașul Wuhan (locul unde au apărut primele cazuri).

Șeful OMS a adăugat că organizația nu ar intenționa să „atribuie” vinovății, ci dorește să înțeleagă mai bine cum a început pandemia, „pentru a putea preveni, pregăti și răspunde la viitoarele epidemii și pandemii”.

Pe fondul tensiunilor diplomatice dintre SUA și China, Tedros Adhanom Ghebreyesus a adăugat că politizarea discuțiilor îngreunează cercetarea științifică și eforturile de a face lumea un loc mai sigur.

El a precizat că a vorbit frecvent cu liderii chinezi și că OMS continuă să le ceară acestora să investigheze și să transmită datele pe care le au despre originea virusului.

Tedros Adhanom Ghebreyesus și OMS au fost ținta a numeroase critici pentru răspunsul lipsit de fermitate la felul în care China a gestionat problema coronavirusului. Fostul președintele american, Donald Trump, spunea chiar că OMS a fost „părtinitoare” și a „favorizat China”.

Președinta Parlamentului European a cerut ca Ucraina să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană încă din acest an și a îndemnat aliații Kievului să extindă livrările de arme către forțele armate ucrainene, în timp ce Ucraina continuă să lupte împotriva invaziei neprovocate a Rusiei.

Roberta Metsola s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și cu alți oficiali ucraineni de rang înalt pe 4 martie, în timpul unei vizite în orașul Lvov din vestul țării.

„Sper ca negocierile de aderare să poată începe deja în acest an. Viitorul Ucrainei se află în Uniunea Europeană”, a declarat Metsola după întâlnirea cu Zelenski.

Ucraina a primit în iunie statutul de candidat pentru a adera la blocul cu 27 de membri, la patru luni după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă, o decizie considerată de Zelenski ca fiind „istorică” la momentul respectiv, deși negocierile pot dura ani de zile.

După începerea oficială a negocierilor, Comisia Europeană va trebui să evalueze dacă Kievul îndeplinește criteriile de aderare la UE în ceea ce privește buna guvernare, eradicarea corupției, libertățile democratice și statul de drept.

Procesul durează adesea mai mult de cinci ani, iar unii candidați așteaptă mult mai multă vreme. Negocierile cu Turcia și Balcanii de Vest au intrat în impas pe fondul numeroaselor obstacole.

Însă Metsola a lăudat progresele Ucrainei. „Ritmul în care guvernul face progrese în ceea ce privește candidatura la UE mă impresionează”, a declarat ea.

Metsola a cerut, de asemenea, aliaților occidentali ai Ucrainei să sporească livrările de arme pentru armata ucraineană, care luptă de luni de zile împotriva unei ofensive rusești în regiunile estice Donețk și Luhansk, și s-a pronunțat, de asemenea, în favoarea livrării de avioane de război moderne Kievului. „Statele membre ar trebui să ia serios în considerare trimiterea de avioane de luptă în Ucraina”, a declarat Metsola.

Ea a purtat, de asemenea, discuții cu Ruslan Stefanciuc, președintele parlamentului ucrainean, Verhovna Rada.

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, consideră că deputații din partidul de guvernământ (PAS) au trișat atunci când au aprobat, în prima lectură, cu 56 de voturi, proiectul de lege prin care sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” în legislația R. Moldova.

Șeful legislativului autonomiei găgăuze a declarat Europei Libere că „în principiu, limba în care vorbește poporul moldovenesc nu ar trebui să intereseze autoritățile de la Comrat”.

„Important este ca aceste modificări să fie efectuate conform legislației, dar și mai bine – prin referendum. Să schimbi naționalitatea întregului popor este o chestiune foarte importantă. Ei [deputații] au decis să înșele întreaga populație. Cred că aceasta este, cel puțin, o lipsă de decență”, a acuzat Constantinov.

El a mai spus că, „dacă această lege va fi adoptată corect din punct de vedere juridic, atunci autoritățile de la Comrat vor fi obligate să facă modificările respective în actele oficiale”.

Proiectul de lege a fost votat, în prima lectură, cu scandal pe 2 martie. Deputații din opoziția comunistă și socialistă au anunțat că se vor adresa la Curtea Constituțională. În opinia lor, decizia de modificare a Constituției urma să fie luată cu votul a două treimi din parlamentari, și nu de majoritatea acestora.

Pe de altă parte, legislatorii Partidului Acțiune și Solidaritate susțin că nu au modificat Constituția, ci au aplicat o hotărâre a Curții Constituționale din 2013, care stabilea că Declarația de Independență a R. Moldova (în care limba de stat este numită „română”) prevalează asupra Constituției (în care e „moldoveneasca”).

Cel mai recent audit al Curții de Conturi arată că piața farmaceutică din R. Moldova a pierdut sute de medicamente timp de un an. În rezultat, s-a redus numărul de competitori, iar pacienții au fost privați de anumite produse sau au plătit mai scump pentru altele.

Potrivit auditului, în anul 2021 în nomenclatorul de stat erau înregistrate 5.800 medicamente, cu 350 mai puține decât în 2020. Situația a fost determinată, spun auditorii, de faptul că producătorii nu au depus cereri pentru autorizarea medicamentelor, iar acest lucru a creat o discontinuitate a stocurilor pe piața R. Moldova, cu impact asupra accesului pacienților la medicamente.

Piața mică și neatractivă

Directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu, a explicat că piața farmaceutică din R. Moldova este mică și neatractivă pentru actorii internaționali.

„Avem o țară cu o populație de 2,6 milioane de locuitori, care consumă medicamente în valoare de 250 de milioane de euro și asta reprezintă un consum mediu de 70 de euro pe cap de locuitor. Producătorii nu sunt interesați să vină în R. Moldova din cauza dimensiunii pieței”, a spus Guțu la ședința Curții de Conturi.

Potrivit lui, R. Moldova are un sistem rigid de înregistrare a produselor farmaceutice, ceea ce, de asemenea, împiedică o serie de companii intre pe piață.

„Noi avem un mecanism foarte dur de control al prețului de producător, stabilit în 2010, care impune producătorul să înregistreze în R. Moldova media a trei cele mai mici prețuri din țări de referință. Practic, noi cerem pentru R. Moldova cel mai mic preț din Uniunea Europeană, ceea ce, în condițiile unei piețe foarte mici, cu proceduri dure de înregistrate, pentru o cantitate mică de medicamente, îngreunează stabilirea prețului de producător”, a precizat Dragoș Guțu.

Directorul agenției a promis că situația se va redresa după ce s-au făcut schimbări în legislație care permit ca medicamentele înregistrate în alte țări să fie înregistrate automat și în R. Moldova, în decurs de 10 zile calendaristice.

„Am intervenit la legea medicamentului, am modificat procedura de schimbare a prețului de producător, excluzând cel mai mic preț de producător, introducând procedura de negociere directă cu producătorii. Avem acum mai mulți producători care vor să înregistreze o mie de medicamente și, în condițiile noi, o vor putea face. Vom avea pe piață mai multe medicamente noi”, a dat asigurări directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

Modificările legislative prin care a fost schimbat mecanismul de formare a prețurilor la înregistrarea medicamentelor a intrat în vigoare la începutul anului 2023.

Dacă anterior, autoritățile acceptau producătorii care ofereau cel mai mic preț, acum prețul va fi stabilit luându-se în calcul patru și mai multe țări de referință. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale va putea negocia direct cu producătorii prețurile, iar aceștia vor putea face majorări cu cel mult 15% anual, în funcție de rata inflației din anul precedent.

Clubul francez de fotbal Nisa și-a sfătuit vineri fanii să nu călătorească în Moldova pentru meciul de joi, 16 martie, cu echipa Sheriff, din motive de securitate.

„Nisa trebuie să aibă o atitudine responsabilă”, se arată într-un comunicat al clubului, care descrie situația de securitate din R. Moldova nefavorabilă, relatează AP. Nisa urmează să joace la Chișinău meciul tur cu Sheriff din Europe Conference League.

Acum trei săptămâni, Sheriff a jucat tot la Chișinău meciul tur împotriva echipei Partizan Belgrad fără public, după ce autoritățile moldovene luaseră decizia să nu permită participarea suporterilor, pe fondul semnalelor că Rusia ar pregăti o acțiune de destabilizare, inclusiv cu ajutorul unor cetățeni ai Serbiei.

Cel puțin doisprezece suporteri Partizan, sosiți cu câteva zile înainte de meciul din 16 februarie, fuseseră reținuți toată noaptea pe aeroportul Chișinău. Ulterior, li s-a comunicat că nu pot intra în țară și s-au întors cu primul avion la Belgrad.

UEFA a declarat însă că meciul Sheriff-Nisa ar trebui să aibă loc cu public pe stadion. După o tragere la sorți, clubul Nisa a vândut suporterilor bilete care costă 30 de euro dar vineri i-a anunțat că biletele vor fi rambursate dacă meciul tur este amânat sau se joacă pe un stadion gol.

Fotbal și planuri de destabilizare

Sheriff a jucat toate meciurile de acasă din acest sezon în competițiile UEFA la Chișinău, ca măsură de siguranță, din cauza războiului din Ucraina provocat de invazia Rusiei.

De luna trecută, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat că are informații despre un plan al Rusiei de a destabiliza R. Moldova, avertisment confirmat ulterior de președinta Maia Sandu.

Pe 13 februarie, Maia Sandu a spus că planul ar presupune atacuri asupra edificiilor de stat cu luări de ostatici, care ar urma să fie mascate sub acțiuni de protest ale opoziției.

În acțiunile violente ar urma să fie implicați „diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil” și persoane din afara țării. Ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în R. Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarus, Serbiei și Muntenegru.

Maia Sandu afirmă că Moscova ar miza pe sprijinul unor forțe din interiorul R. Moldova, cum ar fi Partidul Șor, veterani ai structurilor de forță și persoane cunoscute pentru legăturile lor cu oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

Ulterior, pe 1 martie, un oficial de informații ucrainean a spus că în urma măsurilor luate după semnalarea planului rusesc de răsturnare a puterii în R. Moldova, efortul Moscovei a devenit „imposibil”. Șeful principalului directorat de informații de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Kyrylo Budanov, a declarant pentru VOA: „Au fost aplicate un număr de măsuri care cu siguranță vor da rezultate, și toate aceste planuri vor eșua. De fapt, deja au trecut prin acest eșec parțial, din fașă”, a răspuns Budanov.

Consiliul Audiovizualului (CA) a decis în ședința de vineri, 3 martie, să nu mai prelungească licența de emisie a postului Orhei TV, pe motiv că televiziunea a admis mai multe încălcări ale Concepției generale a serviciului media audiovizual.

Într-un comunicat de presă, CA notează că Orhei TV a fost sancționat pe 2 decembrie cu o amendă de 5.000 de lei pentru mai multe abateri ce vizează concepția generală, cum ar fi insuficiența de producție proprie, depășirea pragului de producții audiovizuale ale altor producători și insuficiența spațiului rezervat operelor audiovizuale europene.

Pe 15 februarie 2023, „Media Resurse” SRL a solicitat prelungirea licenței de emisie pentru Orhei TV, pentru că termenul de valabilitate al acesteia expira. CA susține că prelungirea valabilității licenței de emisie se acceptă doar dacă „furnizorul de servicii media a respectat conceptul general, tipul şi structura serviciului media audiovizual prevăzute în conținutul licenței de emisie” și „nu a fost sancționat pentru încălcări grave”.

Postul de televiziune Orhei TV este printre cele șase televiziuni cărora le-a fost suspendată licența pe durata stării de urgență, printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) din 16 decembrie 2022.

CSE și-a motivat decizia spunând că cele șase posturi de televiziune au dat dovadă de „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”. Suspendarea licenței a mai fost argumentată prin controlul pe care-l dețin persoanele sancționate internațional, oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, asupra unora dintre televiziuni, inclusiv faptul că aceste media au fost sancționate de CA.

Premierul Nicolae Ciucă are, începând de miercuri, un nou consilier, robotul Ion, creat sută la sută de cercetătorii români pentru a da „o voce românilor”, a anunțat miercuri șeful Executivului român.

Robotul Ion este un proiect de inteligență artificială, creat pentru a media relația Guvernului cu cetățenii și va fi consilierul onorific al premierului.

Guvernul României marchează astfel o premieră la nivel național și internațional, pentru că robotul Ion este primul consilier guvernamental care folosește inteligența artificială, a spus premierul Nicolae Ciucă.

„Este aici în stânga mea, vi-l prezint. Numele lui este Ion și vine de la transpunerea în oglindă a sintagmei «noi». Este un proiect care va primi rolul de consilier onorific al premierului și apreciez că rolul lui este să ne ajute pe noi să putem să îi ajutăm mai bine pe cetățenii români, informând Guvernul în timp real cu propunerile, cu problemele și cu dorințele românilor”, a declarat Nicolae Ciucă.

Proiectul «Ion» reprezintă un sistem care folosește inteligența artificială pentru a capta rapid și automat părerile, opiniile românilor folosind informațiile disponibile în spațiul public, explică Nicolae Ciucă, „pentru că un om, chiar și un Guvern, chiar și instituțiile de la nivelul statului nu ar putea, nu ar avea capacitatea să asculte și să îi reprezinte pe toți românii.”

Așa cum a fost creat, proiectul «Ion» are capacitatea de a învăța și, pe măsură ce va fi folosit va acumula și mai multă informație pentru o și mai bună conectare cu oamenii.

Premierul a făcut și o demonstrație în direct.

Nicolae Ciucă: „Îl invit pe Ion să spună câteva cuvinte”.

Ion: „Salut! Mi-ați dat viață. Eu sunt Ion. Acum, rolul meu este să vă reprezint. Ca într-o oglindă. Mesajele către mine reprezintă un portret al nostru, al românilor. Învață-mă să fiu român. Ce trebuie să știu despre România?”

Nicolae Ciucă: „România este o țară frumoasă cu oameni frumoși”.

Ion: „Am înțeles, învăț. Te ascult”

Nicolae Ciucă: „Cum pot românii să te învețe?”. Ion: „Invit românii să intre pe ion.gov.ro. Așa pot învăța să-i reprezint, ca într-o oglindă. Cu fiecare tag, mesaj, share sau postare publică. Noi suntem Ion. O primăvară frumoasă!”

Proiectul intră în competența Ministerului Cercetării și Digitalizării, condus de Sebastian Burduja.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

R. Moldova va fi inclusă va fi în programul Departamentului Energiei al Statelor Unite „Net Zero World” și va coopera cu mai multe instituții americane pentru a reduce mai eficient și mai rapid emisiile de gaze cu efect de seră.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei, după întrevederea ministrului Victor Parlicov cu secretara pentru Energie, Jennifer Granholm.

„Această inițiativă sprijină țările cu ambiții climatice să elaboreze și să implementeze strategii tehnice și de investiții foarte adaptate și practice, ce fac realizabile obiectivul «Zero emisii nete»”, se arată în comunicatul Ministerului Energiei.

În urma includerii în acest program, R. Moldova, alături de alte circa 20 de țări, va beneficia de cooperare științifică cu laboratoarele de cercetare din SUA, va obține acces la finanțări suplimentare, inclusiv granturi și fonduri de dezvoltare, și la export tehnologic, precum și la cele mai noi tehnologii americane din categoria „green enablers”.

Potrivit autorităților, R. Moldova „va putea aplica, testa și integra în sistemul energetic tehnologii care vor stimula dezvoltarea sectorului”.

Prin „Net Zero World”, condus de Departamentul de Energie al SUA (DOE), ca parte a inițiativei Build Back Better World, țările se angajează să-și sporească ambițiile în ceea ce ține de climă și protecția mediului.

Kremlinul acuză Chișinăul de „atitudine rusofobă” și cere autorităților moldovene să înceteze „retorica anti-rusă”. Reacția vine după ce joi, 2 martie, Parlamentul R. Moldova a condamnat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, printr-o declarație adoptată de majoritatea deputaților.

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Moscova consideră că „parlamentul moldovean a adoptat o rezoluție anti-rusă”, similară cu cele din statele membre UE și NATO, pe care autoritățile de la Kremlin le consideră „curatorii” R. Moldova.

Rusia acuză Chișinăul și de „escaladarea artificială a tensiunii în jurul regiunii transnistrene”, în contextul în care Kremlinul a acuzat anterior Kievul că ar încerca să „submineze” situația din Transnistria, acuzații dezmințite de autoritățile ucrainene și moldovene.

Rusia se arată nemulțumită și de inițiativa legislativă privind schimbarea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în legislația R. Moldova, votată în prima lectură de Parlamentul moldovean. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat pe canalul său de Telegram că „Moldova își abandonează limba maternă”.

Prin declarația adoptată pe 2 martie, Parlamentul R. Moldova recunoaște că Federația Rusă poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. Potrivit documentului, invazia în Ucraina reprezintă crime de război și o încălcare flagrantă şi gravă a principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor internaţionale asumate de Federația Rusă.

Sintagmele „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” vor fi înlocuite cu „limba română” în toate legile Republicii Moldova, iar sărbătoarea națională „Limba noastră” se va numi „Limba română”.

Un proiect de lege în acest sens a fost votat în prima lectură joi, 2 martie, de 56 de deputați din fracțiunea partidului de guvernământ - Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Opoziția a protestat. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au ieșit la tribuna Parlamentului cu pancarte pe care scria „Referendum”, „Moldova, moldoveni, moldovenește” și „Nu vă bateți joc de Constituție”. Unii deputați PAS au încercat să înlăture pancartele și s-a ajuns la îmbrânceli.

„Această inițiativă nu este un proiect de lege constituțional”, a comentat deputatul BCS, Vasile Bolea. Potrivit lui, „orice modificare sau încercare prin lege organică sau ordinară de a modifica textul constituțional este un absurd juridic și este o încălcare și o sfidare a Constituției R. Moldova”. El a anunțat că opoziția va contesta decizia la Curtea Constituțională.

Pentru modificarea Constituției este nevoie de voturile a două treimi din cei 101 deputați, în timp ce legile organice se adoptă de majoritatea deputaților aleși, iar cele ordinare - cu votul majorității celor prezenți la ședință.

„Prezenta inițiativă legislativă nu constituie o inițiativă de modificare a Constituției, ci este una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și implementării actelor Curții Constituționale”, a explicat de la tribună deputata PAS, Veronica Roșca, unul dintre autorii proiectului.

În 2013, Curtea Constituțională a stabilit că prevederea din Declarația de Independență privind faptul că limba română este limbă de stat prevalează asupra articolului 13 al Constituției privind „limba moldovenească”.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, cu votul a 55 de deputați din partidul de guvernare PAS, o declarație prin care condamnă brutalitatea războiului de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Deputații constată că Federația Rusă poartă un război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei. Potrivit documentului, invazia în Ucraina reprezintă crime de război și o încălcare flagrantă şi gravă a principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor internaţionale asumate de Federația Rusă.

Parlamentarii solicită Rusiei să înceteze imediat activitățile militare în Ucraina și să retragă necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei.

În același timp, autoritățile de la Chișinău susțin eforturile comunității statelor democratice de a institui un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei și își confirmă disponibilitatea de a ajuta ucrainenii caută refugiu din cauza războiului.

Un consilier de rang înalt al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a negat acuzațiile rusești că un grup de sabotori ucraineni ar fi efectuat un atac în interiorul Rusiei.

Presa rusă a citat joi dimineață oficiali ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) spunând că sabotorii, numiți mai târziu de Kremlin „teroriști ucraineni”, s-ar fi infiltrat în regiunea Briansk, atacând câteva sate și luând ostateci.

FSB a spus că sabotorii ucraineni luptă cu forțele rusești.

Guvernatorul regiunii din apropierea graniței cu Ucraina, Alexander Bogomaz, a spus că un om a fost ucis când ucrainenii au deschis focul asupra unei mașini, rănind totodată un copil de 10 ani. Bogomaz a mai spus că ucrainenii ar fi atacat și cu o dronă, incendiind o casă dintr-un sat, în vreme ce tiruri de artilerie din Ucraina ar fi avariat două case într-o altă localitate.

TASS relatase mai devreme că sabotorii, câteva zeci la număr, ar fi luat ostatici șase oameni.

Presupusul atac a fost comentat chiar de președintele rus Vladimir Putin, care a spus că a fost „un act terorist” în care ucrainenii au tras în mod deliberat asupra civililor.

Informațiile nu pot fi confirmate independent, iar Kievul nu comentează de obicei prin declarații oficiale relatările despre atacuri ucrainene pe teritoriul rus.

Consilierul lui Zelenski Mihailo Podoliak a spus, totuși, pe Twitter, că relatările rusești sunt „o provocare intenționată clasică” din partea Rusiei, care inventează incidente armate ca să justifice invadarea Ucrainei în urmă cu un an și ceva. El a spus că incidentul ar dovedi că „mișcarea de partizani” în interiorul Federației Ruse ar lua amploare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Putin urma să meargă în regiunea Stavropol, în sudul Rusiei europene, la un eveniment pe tema educației, dar a renunțat și se va alătura doar prin video.

Agenția France Presse notează că oficialii ruși din regiunile de la granița cu Ucraina se plâng des de tirurile de artilerie ucraineană care ar lovi localități rusești, dar incidente ca acela cu „infiltrarea” sunt foarte rare.

Associated Press notează pe aceeași temă că dacă incidentul este real, el arată că Kievul mărește presiunea asupra Moscovei dezvăluind slăbiciunile apărării ruse, punând Kremlinul într-o poziție „jenantă” și semănând îngrijorare în rândul populației rusești, mai ales că vine după relatări (neconfirmate de Kiev) despre drone ucrainene doborâte de ruși inclusiv în regiunea Moscovei.

Guvernul Georgiei ar trebui să ia măsuri urgente pentru a proteja viața fostului președinte încarcerat Mikheil Saakașvili, inclusiv eliberarea acestuia din motive de sănătate, se spune într-o declarație din 2 martie semnată de Human Rights Watch (HRW) și Amnesty International (AI).

Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2004 și 2013 și execută o pedeapsă de șase ani pentru abuz de putere, pe care el și susținătorii săi o numesc motivată politic. El se află în spital de mai multe luni, după ce a refuzat să mănânce pentru a protesta împotriva detenției sale.

Se pare că starea de sănătate a lui Saakașvili s-a deteriorat treptat, el pierzând peste 50 de kilograme de la încarcerare în 2021, potrivit lui Giorgi Grigolia, membru al unui consiliu de medici înființat de Ombudsmanul pentru drepturile Georgiei, care a declarat că fostul președinte „nu primește un tratament medical adecvat”.

Cele două organizații pentru apărarea drepturilor omului au afirmat că, prin refuzul de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate lui Saakașvili, autoritățile georgiene „îl expun unui risc grav de moarte, invaliditate permanentă sau alte daune ireversibile pentru sănătatea sa”.

Simulant sau în pericol de boală și moarte?

Oficialii georgieni și-au exprimat în repetate rânduri îndoieli cu privire la cât de critică este, de fapt, starea de sănătate a lui Saakașvili, iar luna trecută un tribunal a respins cererea acestuia de suspendare a sentinței.

Saakașvili a calificat această decizie drept o „condamnare la moarte” executată de adversarii săi politici.

„Refuzul de a-i acorda îngrijiri medicale adecvate lui Saakașvili poate echivala cu tortura sau cu alte tratamente crude, inumane sau degradante și îi pune viața în mare pericol”, a declarat Denis Krivoșeev, director adjunct al direcției AI Europa și Asia Centrală, pe 2 martie.

„Autoritățile georgiene ar trebui să ia urgent măsuri pentru a proteja sănătatea lui Saakașvili, inclusiv să ia în considerare eliberarea sa din motive medicale”, a declarat Krivoșeev.

„Decesele în custodie care rezultă din refuzul deliberat de a primi îngrijiri medicale echivalează cu privarea arbitrară de viață, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional privind drepturile omului”.

Hugh Williamson, de la HRW, a declarat: „O pedeapsă cu închisoarea nu ar trebui să însemne o condamnare la moarte în cazul în care afecțiuni tratabile devin în mod tragic fatale”.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că reuniune miniștrilor de externe din G 20 este subminată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Discuțiile din India se concentrează și asupra posibilității ca Rusia să primească sprijin militar din partea Chinei, deși până acum, Beijing-ul a încercat să se țină la distanță de războiu, resping acuzațiile Occidentului că ar sprijini Moscova.

G 20 este compus din 19 țări și Uniunea Europeană și reprezintă aproximativ 85% din economia mondială și două treimi din populația globului.

Premierul indian Narendra Modi a deschis reuniunea cerând grupului să găsească un consens privind războiul din Ucraina, război care a provocat „disensiuni serioase” în comunitatea internațională. În opinia lui Modi, un eșec „al guvernării globale”.

Secretarul de stat american Antony Blinken, care se afla pentru prima dată în ultimele opt luni în aceeași încăpere cu omologul său rus Serghei Lavrov, s-a grăbit să dea a turnură diferită dezbaterii.

„Din păcate, această întâlnire a fost din nou subminată de războiul neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, de campania deliberată a Rusiei de a distruge infrastructura civilă, de atacul Rusiei la adresa principiilor de bază ale Cartei ONU”, a declarat Blinken la New Dehlin.

El a adăugat că miniștrii de externe din G 20 ar trebui să reînnoiască apelul lansat de summitul G 20 din noiembrie 2022, din Bali, la care s-a cerut Moscovei să-și retragă trupele din Ucraina și să pună capăt războiului pentru a aduce pacea internațională și stabilitatea economică globală.

„Chiar dacă ne concentrăm pe sprijinul pe care trebuie să-l acordăm Ucrainei, nu ignorăm și alte provocări globale. Este ceea ce se așteaptă de la noi", a mai spus Blinken.

Blinken, Lavrov și Nord Stream

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov i-a acuzat pe reprezentanții țărilor occidentali că ar fi deraiat discuțiile de la New Delhi, în încercarea de a pune din nou vina pe Rusia pentru propriile eșecuri și ignorând eforturile gazdelor indiene de a ajunge la un acord asupra altor probleme, relatează AFP.

Blinken s-a întâlnit scurt cu Lavrov în marginea reuniunii pentru a reafirma angajamentul Washingtonului de a sprijini Ucraina. Secretarul de stat „a vrut să spulbere orice speranță a rușilor că sprijinul nostru ar putea fi șovăielnic” cu privire la Ucraina, a declarat un oficial american sub condiția anonimatului, citat de AFP.

Reuniunea de joi a miniștrilor de externe din G 20 se încheie, s-ar părea, din nou fără o declarație comună, după ce delegații nu au ajuns la un consens cu privire la Ucraina.

„În chestiunea conflictului din Ucraina au existat divergențe pe care nu le-am putut depăși”, a declarat reporterilor ministrul indian de externe S. Jaishankar.

Ministrul rus de externe a susținut că un motiv pentru lipsa unei declarații comune este că Rusia a insistat asupra unei investigații independente privind sabotarea conductelor Nord Stream anul trecut.

Rusia și țările occidentale s-au acuzat reciproc că ar fi responsabile de exploziile din septembrie.

Rusia și China critică Occidentul

Serghei Lavrov s-a întâlnit și cu ministrul chinez de externe Qin Gang, în marginea reuniunii.

Mulți lideri din G 20 se tem că China ar putea decide să furnizeze Rusiei arme pentru a lupta împotriva Ucrainei și speră să convingă Beijing-ul să rămână neutru. Pentru moment, China a respins toate speculațiile că ar susține Moscova în acest război sau că ar intenționa să livreze armament.

Dar, într-o scurtă declarație a Ministerului rus de Externe cu privire la întâlnirea dintre Lavrov și omologul său chinez, Moscova a spus că cele două părți sunt de acord că trebuie să respingă „încercările de amestec în afacerile interne ale altor țări, încercările de a impune abordări unilaterale prin șantaj și amenințări și tentativele de subminare a eforturilor care vizează democratizarea relațiilor internaționale”.

Partea chineză nu a făcut încă nici o declarație privind concluziile întrevederii dintre cei doi diplomați.

Apeluri și posibile sancțiuni împotriva Chinei

Vorbind joi în Parlamentul de la Berlin, cancelarul german Olaf Scholz a apelat la China să nu sprijine militar Rusia, îndemnând totodată Beijingu-lui să exercite presiuni asupra Moscovei, să-și retragă forțele din Ucraina.

Scholz s-a declarat totodată dezamăgit de faptul că Beijing-ul s-a abținut să condamne deschis invazia rusă din Ucraina, referire la cel mai recent vot de la Națiunile Unite.

Până acum China, dar și India – gazda reuniunii G 20 - s-au abținut să condamne invazia rusă din Ucraina sau să se alăture sancțiunilor impuse Rusiei de Occident.

Agenția Reuters relatează că Statele Unite au început să se consulte cu aliații cei mai apropiați, între care Germania, privind posibilitatea de a impuse sancțiuni Chinei dacă aceasta decide totuși să livreze armei Rusiei pentru războiul din Ucraina.

„Mesajul meu către Beijing este clar: folosiți-vă influența la Moscova pentru a cere retragerea trupelor ruse”, a spus Scholz, în aplauzele parlamentarilor. „Și nu livrați nicio armă agresorului rus”.

Planul american de a sancționa eventual China este într-un stadiu incipient, relatează Reuters citând surse anonime apropiate administrației americane. Statele Unite încearcă să obțină sprijin pentru acest plan mai ales din partea celor mai dezvoltate șapte democrații din lume (grupul G7), în eventualitatea că ar trebui coordonate astfel de sancțiuni.

Reuters precizează că nu era clar ce sancțiuni are în vedere Washington-ul.

Cancelaru german Olaf Scholz va fi vineri la Casa Albă și este de așteptat ca pe agenda discuțiilor cu președintele american Joe Biden să fie și rolul Chinei în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Recent, China a venit cu un plan în 12 puncte pentru încetarea războiului, primit însă cu mult scepticism de Ucraina și Occident.

Activiștii LGBT+ Angelica Frolov și Leo Zbanke au mers la Agenția Servicii Publice ca să depună actele pentru înregistrarea căsătoriei. Invocând faptul că legislația în vigoare nu permite căsătoria civilă dintre persoane de același sex, funcționarii au spus că le vor trimite un refuz în decurs de 15 zile lucrătoare. Cuplul susține că va ataca decizia în instanță, iar ulterior - la CEDO.

La depunerea declarației de căsătorie la Agenția Servicii Publice li s-au alăturat alte trei cupluri, care încă nu sunt gata să apară public.

„Așteptăm refuzul și depunem cererea de chemare în judecată în baza deciziei CEDO Fedotova vs Rusia. Constituția R. Moldova spune, în articolul 4, că Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte pacte și tratate au prioritate în fața legislației naționale. CEDO este organul Consiliului Europei și lucrează în baza Declarației Universale. Deci, toate deciziile CEDO devin lege pentru țările membre a Consiliului Europei din care R. Moldova face parte din 1995”, a declarat Europei Libere Angelica Frolov.

Activista a subliniat că ar fi inițiat un proces similar oricine s-ar fi aflat la guvernare în R. Moldova. „Indiferent că vrea sau nu R. Moldova să fie parte a Uniunii Europene, deciziile CEDO trebuie respectate. Noi am fi pornit același proces și dacă erau socialiștii sau alte partide la putere”, a mai spus Frolov.

Angelica și Leo locuiesc împreună mai bine de un an, au un cont comun la bancă și bunuri procurate împreună. Cuplul și-ar dori să-și înregistreze relația, însă statul R. Moldova nu le oferă acest drept, Angelica fiind lesbiană, iar Leo - o persoană non binară, trans masculină, care a ales să păstreze genul feminin în acte. După decizia CEDO din ianuarie, perechea este decisă să lupte în instanță pentru a deveni o familie recunoscută din punct de vedere legal în R. Moldova.

Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au decis, pe 17 ianuarie 2023, că țările care fac parte din Consiliului Europei, inclusiv R.Moldova și România, trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.

Această decizie istorică a fost luată în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei. Procesul a fost intentat de trei familii formate din persoane de același sex - cetățeni ruși care și-au depus dosarele, în vederea căsătoriei, în fața autorităților ruse. Toate cele trei dosare au fost respinse, iar solicitanții au contestat deciziile în justiție.

Un oficial de informații ucrainean spune că în urma măsurilor luate după semnalarea unui plan rusesc de răsturnare a puterii în R. Moldova, efortul Moscovei a devenit „imposibil”.

Într-un interviu cu Vocea Americii, la Kiev, pe 25 februarie, șeful principalului directorat de informații de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Kyrylo Budanov, a fost rugat să evalueze care sunt șansele de reușită ale planului rusesc semnalat mai întâi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Au fost aplicate un număr de măsuri care cu siguranță vor da rezultate, și toate aceste planuri vor eșua. De fapt, deja au trecut prin acest eșec parțial, din fașă”, a răspuns Budanov.

La întrebarea repetată a reporterului, oficialul ucrainean a insistat: „Vă spun că seria de măsuri care au fost luate și sunt luate în prezent fac eforturile Rusiei imposibile”.

Budanov l-a lăudat în context pe noul premier moldovean Dorin Recean, spunând că este „o persoană profesională”, și „o putere militară”, iar numirea lui dovedește că „situația nu este cea mai ușoară pentru Moldova”.

Existența unui plan rusesc de destabilizare a Moldovei a fost confirmată de autoritățile moldovene, în frunte cu președinta Maia Sandu, care spunea la 13 februarie că tentativele de răsturnare a puterii ar putea avea loc sub paravanul unor demonstrații de protest, organizate de Partidul Șor și de oameni cu legături la Vladimir Plahotniuc.

Partenerii occidentali ai Moldovei, inclusiv SUA și România, au spus că asemenea acțiuni îi stau Rusiei în obicei, dar nu au confirmat că au cunoștință de un plan concret, nici de vreun pericol iminent de securitate pentru R. Moldova.

Sezonul de iarnă 2022-2023 a fost unul cald și cu un deficit de precipitații. Specialiștii spun că solul nu a acumulat rezerva necesară de apă, iar în cazul în care nici în primăvară nu vor cădea suficiente ploi, există un risc mare că R. Moldova se va confrunta și în acest an cu secetă.

Conform totalurilor realizate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, pe 85% din teritoriul R. Moldova cantitatea de precipitații pe parcursul sezonului a constituit 40-70 mm (45-70% din normă) și doar în unele raioane de nord a atins 75-95 mm (80-95% din normă). Precipitații au căzut sub formă de ploaie, lapoviță și zăpadă.

Doctorul în agricultură Mihail Rurac, conferențiar universitar la Universitatea Tehnică din Moldova, susține că aceste precipitații nu au suplinit nici jumătate din rezerva necesară de apă din sol și riscul secetei este foarte mare.

Potrivit specialistului, perioada de acumulare a rezervei de apă în sol este până la sfârșitul lunii martie, iar pentru a evita seceta, e nevoie să se acumuleze o cantitate de 140-160 mm de în total, pentru toamnă, iarnă și început de primăvară.

„Pe moment, e foarte bine, grânele au iernat bine, rapița a iernat bine, nu cunosc să fi înghețat undeva, starea e bună. Temerea pe care o avem e legată de rezerva de apă, precipitațiile care trebuiau să cadă până acum. În unele regiuni au fost foarte puține, aș spune eu, de la mediu înspre nesatisfăcător, satisfăcător spre nesatisfăcător”, a declarat Mihail Rurac Europei Libere.

Noi condiții pentru agricultori

Ierni calde și cu puține precipitații au fost și în anii precedenți, observă cercetătorul Vasile Botnari, de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor. El explică această tendință prin schimbările climatice care se fac tot mai resimțite.

Cercetătorul recomandă fermierilor să se adapteze la noile condiții, de exemplu, să evite soiurile aduse din alte zone climatice, să opteze pentru cele rezistente la perioadele mai lungi cu deficit de umiditate și să nu semene dens culturile, ca plantele să aibă un spațiu de alimentare mai mare.

„Nu mai putem face agricultură ca acum 30 sau 40 de ani, când iernile erau cu multă zăpadă, adică perioadele de vegetație erau cu multe precipitații, și nu aveam temperaturi atât de înalte”, a spus Europei Libere Vasile Botnari.

În 2022, seceta a afectat grav toate culturile agricole din R. Moldova. Cele mai multe pierderi au fost la porumb și grâu, care s-au recoltat doar în jumătate față de media din ultimii 5 ani.

România va promova la nivelul UE crearea unei misiuni civile pentru Republica Moldova, care să întărească securitatea țării, în fața „asertivității” Rusiei și a încercărilor de destabilizare a acesteia. Anunțul a fost făcut miercuri, 1 martie, de premierul român, Nicolae Ciucă, după întâlnirea cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care se află într-o vizită de lucru la București.

Oficialul moldovean a declarat la rându-i că experți din Republica Moldova vor fi delegați în România pentru consultanță legată de procesul de aderare al țării la Uniunea Europeană.

„Asistăm la tot mai multe încercări de destabilizare a Republicii Moldova, de tensiuni, de narative ostile construite pe propagarea intenționată de informații false. L-am asigurat pe omologul meu cu privire la susținerea de neclintit a României pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internațional”, a spus premierul român Nicolae Ciucă, într-o declarație de presă după întrevederea cu omologul său moldovean.

Ciucă a mai spus că România promovează în permanență la Bruxelles susținerea Republicii Moldova, „pe mai multe planuri, pentru a rezista atitudinii foarte asertive a Rusiei”.

„România va continua să promoveze în plan european măsuri în domeniul rezilienței, un exemplu fiind obiectivul creării unei misiuni civile a Uniunii Europene pentru Republica Moldova”, a spus Nicolae Ciucă.

Recent, ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, a declarat că dosarul de realizare a misiunii este în pregătire și că aceasta ar urma să ofere servicii de consiliere în domenii vulnerabile, precum securitatea cibernetică, dar nu numai.

De altfel și ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, a afirmat de curând că România susține mai multe măsuri de întărire a securității Republicii Moldova, inclusiv prin crearea unei misiuni civile.

Inițiativa este luată în calcul la nivelul UE, a spus și șeful diplomației europene Josep Borrell, potrivit Infoprut.ro.

În cadrul întrevederii cu Dorin Recean, Nicolae Ciucă a mai spus că România va continua să sprijine statul vecin în eforturile de „a depăși actualele crize și presiuni hibride la care este supusă Republica Moldova”.

El a anunțat aprobarea recentă a construirii unui nou pod rutier peste Prut, la frontiera dintre cele două state, între Albița și Leușeni, respectiv modernizarea altor două poduri de tranzit între România și Republica Moldova.

Dorin Recean: Experți români, delegați temporar la Chișinău

Vizita în România a premierului Republicii Moldova este prima vizită oficială pe care o efectuează în afara țării după instalarea recentă în funcție.

El a spus că este normal ca șirul vizitelor diplomatice să înceapă în România, Bucureștiul fiind cel mai important partener al Chișinăului.

Premierul moldovean a subliniat sprijinul consistent acordat de România prin furnizarea de energie electrică dar și de gaz, prin intermediul gazoductului de la Ungheni.

Dorin Recean a evidențiat sprijinul pe care România îl acordă pentru parcursul european al țării și a anunțat că a discutat cu premierul român posibilitatea delegării temporare a unor experți din România, în domenii precum agricultură, transport, mediu, la Chișinău.

„Experiența Bucureștiului este necesară la Chișinău și va facilita procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. La fel, vom deschide oportunitățile pre-aderării pentru societatea și mediul de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus Recean.

El a vorbit și despre sprijinul României în domeniul securității, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

„Apreciez mesajul tranșant și ferm al Bucureștiului transmis la întrevederea de săptămâna trecută a președinților Iohannis și Sandu. Știm că Chișinăul nu este singur în fața provocărilor. Vreau să dau asigurări că Republica Moldova își îndeplinește rolul de a asigura pacea și securitatea în regiune, având în vedere că avem regiunea transnistreană”, a mai spus premierul moldovean.

Recean a insistat în discursul său despre importanța dezvoltării relațiilor de afaceri între companiile din cele două state: „România este cel mai important partener comercial al României. Vin cu un mesaj către oamenii de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului să își extindă afacerile și să folosească potențialul economic existent”.

Dorin Recean a mai anunțat că în curând piețele financiare din cele două țări vor fi integrate: „Piața de capital (Bursa de valori, n.r.) de la București va fi accesibilă și de la Chișinău. Oamenii noștri de afaceri vorbesc aceeași limbă, afacerile noastre vorbesc aceeași limbă, iar prin transpunerea legislației europene malurile Prutului au devenit și mai apropiate pentru mediul de afaceri”.

Tot miercuri, premierul Republicii Moldova se întâlnește cu președintele României, Klaus Iohannis, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, dar și cu custodele Coroanei române, Margareta şi cu principele Radu, la palatul Elisabeta.

Președinta Republicii Elene, Katerina Sakellaropoulou, și-a întrerupt vizita oficială în R. Moldova, după accidentul de tren petrecut marți noaptea lângă orașul Larisa din centrul Greciei, soldat cu zeci de victime.

Anunțul a fost făcut de președinta Greciei la conferința de presă comună cu președinta moldoveană, Maia Sandu, de la Chișinău.

„Sunt nevoită să-mi întrerup vizita și să mă întorc, fiindcă gândurile noastre se îndreaptă în acest moment la tinerii care se aflau în acel tren al morții. Mă gândesc și la rudele lor, la cei care au pierdut persoane dragi, la cei răniți”, a explicat Katerina Sakellaropoulou.

Conferința de presă a început cu un minut de reculegere în memoria celor care și-au pierdut viața în tragicul accident din Grecia, la propunerea Maiei Sandu, care și-a exprimat condoleanțele.

„Această vizită vine după o pauză de aproape 20 de ani de la ultima vizită a unui președinte elen în R. Moldova și […] este un semnal de susținere din partea Greciei, pe care-l apreciem foarte mult”, a spus Maia Sandu.

Lidera de la Chișinău a mai declarat că R. Moldova este hotărâtă să avanseze rapid pe calea integrării europene și că, odată cu realizarea condițiilor înaintate de Comisia Europeană pentru deschiderea negocierilor de aderare, va miza pe sprijinul guvernului elen și pe experiența Greciei în acest sens.

La rândul său, președinta elenă a dat asigurări că Grecia va ajuta R. Moldova în parcursul ei european.

Două trenuri s-au ciocnit frontal marți noapte, lângă orașul Larisa din centrul Greciei. Cel puțin 32 de persoane și-au pierdut viața, iar echipele de salvatori continuă intervențiile la fața locului. În incident au fost implicate un tren de pasageri, care transporta peste 350 de persoane din Atena spre Tesalonic, și un tren de marfă, care se deplasa de la Tesalonic la Larisa.

Guvernul de la Chișinău reafirmă că zborurile în spațiul aerian al Republicii Moldova pot fi efectuate în siguranță, după ce luni, 27 februarie, operatorul aerian Wizz Air a anunțat că își suspendă toate zborurile din și spre R. Moldova începând cu 14 martie.

Într-un comunicat de presă, compania low-cost și-a motivat decizia de a sista zborurile de pe Aeroportul Internațional Chișinău prin „evoluțiile recente din R. Moldova și riscul ridicat, dar nu iminent, din spațiul aerian al țării”.

Solicitat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus că după „analizarea riscurilor, instituțiile statului au stabilit că zborurile în spațiul aerian național pot fi efectuate în siguranță”.

O poziție similară a avut și Autoritatea Aeronautică Civilă (ACC), care a adăugat, într-un comunicat de presă, că zborurile pot fi efectuate în siguranță „aplicând o serie de proceduri în acest sens”.

Decizia operatorului aerian Wizz Air de a-și suspenda zborurile a fost una subită, mai spune ACC, care ar fi fost informată de companie printr-un e-mail.

Faptul că Wizz Air a decis să își suspende zborurile a creat incertitudine, spun autoritățile de resort de la Chișinău, având în vedere că pe 14 februarie operatorul solicitase aprobarea programului de zboruri pentru sezonul de vară.

Compania și-a suspendat zborurile în aceeași zi în care AAC i-a aprobat programul de zboruri pentru sezonul de vară.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a ajustat marți, 28 februarie, prețul la energia electrică și tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de către întreprinderea Termoelectrica.

Potrivit ANRE, au fost aprobate următoarele valori:

• tariful pentru energia termică livrată consumatorilor de SA Termoelectrica va fi de 3.577 lei/Gcal, cu 723 lei/Gcal (sau cu 25%) mai mult față de tariful în vigoare.
• prețul reglementat pentru energia electrică produsă de SA Termoelectrica va fi de 393 bani/kWh, cu 61 bani/kWh (sau cu 14 %) mai puțin față de prețul actual;

ANRE a explicat că a ajustat tariful pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată a întreprinderii și pentru a putea asigura în continuare livrarea agentului termic către consumatori.

Noile prețuri și tarife vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

La câteva zile după Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), instituția prezidențială a explicat, într-un răspuns oferit Europei Libere, de ce șefa statului a participat la ședința formațiunii pe care a condus-o anterior.

Purtătoarea de cuvânt a președintei, Irina Gotișan, a spus că Maia Sandu a fost invitată de PAS și că a împărtășit la ședință „punctul său de vedere cu privire la prioritățile guvernării în acest an”.

Participarea președintei Maia Sandu la ședința de duminică, 26 februarie, a Consiliului Politic Național al partidului aflat la guvernare a stârnit critici din partea unor reprezentanți ai opoziției, care au spus că participarea șefei statului la o reuniune de partid „contravine normelor constituționale și legale”.

„Președintele R. Moldova este șeful statului și garantul suveranității, dar nu șeful PAS-ului și garantul protecției celor din partid. Președintele a fost ales pentru a fi pentru fiecare cetățean nu doar pentru cei din PAS”, se arată într-un comunicat emis de Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM).

O hotărâre a Curții Constituționale de acum 6 ani explică faptul că „președintele Republicii Moldova nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate promova sub nicio formă interesele unui partid politic”.

Maia Sandu a renunțat la calitatea de membru de partid și de președinte al PAS în decembrie 2020, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie. „Conform legislației în vigoare, președintele țării nu poate fi membru de partid”, anunțase atunci PAS.

Întreprinderea de stat Energocom va procura și în luna martie curent electric de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, după ce contractul semnat pe 3 decembrie 2022 a fost prelungit.

Energocom anunță, într-un comunicat, că va procura 244.000 MWh, ceea ce constituie 88% din necesarul de energie electrică al malului drept, la același preț - de 73 dolari/MWh.

De asemenea, R. Moldova va continua să cumpere energie electrică de la compania Nuclearelectrica din România. Volumul prognozat să fie achiziționat din această sursă în martie este de 18.000 MWh sau 6,5% din necesar, prețul fiind de 91 de euro/ MWh.

Alte 5% din necesarul electricitate vor fi procurate pe bursa română OPCOM. În februarie, prețul pe bursă a fost de 163,5 euro/MWh.

Criza energetică s-a declanșat în R. Moldova după ce, la 1 octombrie 2022, concernul rus Gazprom a redus cu 30% livrările de gaze naturale. Din decembrie 2022, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, primește întregul volum de gaze naturale achiziționat de R. Moldova de la Gazprom, iar în schimb furnizează curent electric malului drept.

Autoritățile moldovene își propun să îmbunătățească șanalele (căile navigabile) râurilor Nistru și Prut, prin adâncirea acestora, pentru a preveni inundațiile și pentru a reanima transportul naval. Aceasta este una din măsurile prevăzute în programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030.

„Schimbările climatice generează situații meteo extreme, cum ar fi ploile abundente care provoacă tot mai frecvent inundații. Neavând adâncime, râurile se revarsă peste gospodăriile oamenilor, peste terenurile agricole, aducând prejudicii atât persoanelor fizice și juridice, cât și statului”, a explicat Europei Libere Serghei Bucataru, consultant național al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), membru al echipei de planificare a adaptării la schimbările climatice.

Expertul spune că, în prezent, Nistrul nu are o cale navigabilă normală, iar Prutul este navigabil doar parțial. Portul Giurgiulești este amplasat la revărsarea Prutului în Dunăre, iar navele care ajung în port nu pot avansa în interiorul țării deoarece râul nu are suficientă adâncime.

„Dacă am curăți Prutul, am crea un șanal și, în același timp, am crea oportunități pentru ca navele maritime să transporta încărcături pe Prut, în amonte, poate chiar până la Ungheni. Și atunci ar fi niște avantaje colosale, fiindcă se știe că transportul naval este cel mai blând, ecologic și econom dintre toate, mai econom decât cel feroviar”, a precizat Bucataru.

Potrivit lui, pe apă ar putea fi transportate în special materiale de construcție, dar și pasageri. „Din câte știu, în perioada sovietică, pe Nistru era transportat granit și pietriș de la cariera din Cosăuți, cu așa-numitele barje. Aceste ambarcațiuni, probabil, mai există, dar ele nu mai circulă, deoarece râul nu a fost curățat și nu mai poate fi navigat”, a mai spus consultantul PNUD.

Un paravan pentru extracția de nisip și prundiș?

Pe de altă parte, directorul asociației „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițchi, susține că dezvoltarea navigației „este un vis”, deoarece cele două râuri mari ale R. Moldova nu ating decât sporadic un nivel suficient pentru așa ceva.

„Un alt moment ar fi că nu avem porturi de unde și până unde să circule navele și, în final, nu avem și ce să transportăm pe această cale. Chiar și în timpurile sovietice, numai nisip și prundiș se transporta pe râu”, a declarat Europei Libere ecologistul.

El presupune că această idee este promovată doar pentru a permite extracția de nisip și prundiș din albiile râurilor, activitate ce „ar distruge posibilitățile râurilor de autopurificare”.

„Șenal navigabil ar putea fi, dar, pe altă parte, nu sunt bani pentru aceasta și aici s-ar putea reveni la discuția cu extracția de nisip spre vânzare și cu banii aceștia să fie curățat râului”, afirmă Trombițchi.

Activistul de mediu mai atrage atenția că, din punct de vedere biologic, un râu nu are nevoie să fie curățat - „milioane de ani nimeni nu a curățit râurile”, dar că ar fi oportună, mai degrabă, revitalizarea râurilor, adică revenirea la condițiile lor normale.

De asemenea, Trombițchi nu vede o legătură directă între inundații și adâncimea râurilor. „Noi avem hartă cu locurile inundabile în R. Moldova și în aceste locuri nu ar trebui să fie permisă nicio construcție, dar cunoașteți cum merg lucrurile, avem legislație, dar nu este respectată. Deci, aceasta nu e argument. Râul poate inunda, e natural și nu trebuie să fie reglat în mod artificial”, conchide directorul asociației „Eco-TIRAS”.

În mai 2022, deputatul Vladimir Bolea (actualmente ministru al Agriculturii) a înaintat un proiect de lege care prevede utilizarea pe scară largă a zonelor de protecție a fluviilor Nistru și Dunăre și râului Prut, protejate prin lege acum, pentru activitatea economică - construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea pentru transportul de mărfuri și pasageri. ONG-urile de mediu au criticat inițiativa, care, într-un final, nu a fost susținută de guvern.

Japonia va acorda R. Moldova un credit de 100 de milioane de dolari pentru sprijin bugetar. Decizia a fost luată de guvernul nipon la sfârșitul săptămânii trecute, după ce premierul Fumio Kishida a anunțat despre acest ajutor în cadrul reuniunii Grupului celor Șapte (G7) din 24 februarie.

Împrumutul urmează să fie oferit prin intermediul Agenției Japoneze de Cooperare Internațională. Președinta Maia Sandu a menționat, într-un mesaj postat pe Facebook, că „acest sprijin va spori resursele financiare ale statului, într-o perioadă în care economia noastră, și inclusiv încasările la buget, sunt afectate de războiul din Ucraina”.

Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a precizat că banii vor fi folosiți pentru consolidarea capacităților statului și gestionarea provocărilor cu care se confruntă R. Moldova. De asemenea, banii vor fi investiți în proiecte de dezvoltare în domenii precum medicina, eficiența energetică, agricultura, educația, protecția mediului și egalitatea de gen.

În decembrie 2022, legislativul Japoniei a aprobat decizia de a aloca R. Moldova 27 milioane de dolari pentru proiecte specifice în domenii de sănătate, energie și industrie alimentară.