Conflictele îngheţate sau active nu sunt monopolul fostului spaţiu sovietic sau al fostei Iugoslavii. Spania şi într-o măsură mai mică Franţa se confruntă de câteva decenii cu separatismul basc. Duminică mişcarea armată ETA a anunţat ceea ce pare să fie un armistiţiu, dar guvernul spaniol şi o parte a societăţii basce au reacţionat cu multă prudenţă. Detalii are Mircea Ţicudean.
Mişcarea separatistă armată ETA a anunţat un nou armistiţiu, sugerând că ar putea alege calea politică pentru a-şi atinge obiectivul, care rămâne independenţa Ţării Bascilor. Într-un comunicat video trimis ieri companiei BBC, trei purtători de cuvânt ETA mascaţi au anunţat că de mai multe luni organizaţia lor a renunţat la operaţiuni armate ofensive pentru a da o şansă procesului politic de pace.
AP scrie că noua promisiune a mişcării separatiste, care luptă încă din anii 60 ai secolului trecut pentru un stat basc independent, lasă multe întrebări fără răspuns: ETA nu a spus dacă depune armele şi nici dacă noul armistiţiu este temporar sau pe termen nedefinit. În comunicatul ETA nu se spune nici dacă mişcarea va renunţa la practica estorcării de bani de la oamenii de afaceri basci, şi nici dacă va continua sau nu să recruteze noi membri.
Primele reacţii ale guvernului de la Madrid au fost rezervate. Ministrul spaniol al muncii şi imigraţiei, Celestino Corbacho, într-o declaraţie nu mai lungă de un minut a repetat de vreo cinci ori cuvântul „prudenţă” – ilustrând scepticismul cu care sunt primite promisiunile ETA, ale cărei acţiuni armate s-au soldat cu peste opt sute de morţi. Angeles Pedraza, şeful asociaţiei Victimele Terorismului, a spus agenţiei AP că nu crede deloc în promisiunile ETA, care îi dau o senzaţie de deja vu.
La fel de sceptic a fost guvernul regional basc. Ministrul de interne de la Vitoria, Rodolfo Ares, a spus că promisiunea ETA este „absolut insuficientă”, pentru că nu ţine seama de ce vrea marea majoritate a societăţii basce, anume abandonarea completă a activităţii teroriste.
Agenţiile de presă scriu că anunţul ETA, aşa vag cum este, semnalează un posibil moment de cotitură în istoria sângerosului conflict din nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei. În ultima vreme, au apărut disensiuni foarte mari între ETA, mişcare armată, şi cele două partide politice din Ţara Bascilor care o sprijineau în mod tradiţional: Batasuna, formaţiune scoasă în afara legii, şi partidul mai moderat Eusko Alkartasuna.
Vineri, cele două formaţiuni pro-independenţă au formulat pentru prima oară în scris cererea ca ETA să renunţe la violenţă într-un mod care să poată fi verificat de monitori internaţionali.
Anunţul destul de confuz făcut de ETA duminică, scrie AP, semnalează în opinia experţilor faptul că mişcarea este mai slabă şi mai lipsită de sprijin popular decât oricând şi că Spania are acum o şansă de a-şi rezolva în mod durabil spinoasa „chestiune bască”.
