Constantin Gudima: Principalu-i eu cred că-i care-s măsurile de protecţie în proiect. Pentru că majoritatea staţiilor din fosta Uniune Sovietică au acelaşi acoperiş cum a fost şi la Cernobîl.
Europa Liberă: Dar cîte sînt ele acuma în Ucraina?
Constantin Gudima: Păi, ne înconjoară cam vreo zece. Cea mai aproape e în Ucraina de Sud, în apropierea Odesei. Proiectul de la Cernavodă e cu totul diferit, e bazat pe un proiect canadian şi măsurile de protecţie sînt la nivel, după cîte sînt eu informat.
Europa Liberă: Da, dar în România au loc cutremure de pămînt.
Constantin Gudima: Totul s-a luat în consideraţie. În orice caz reactoarele la staţii îs plasate pe o rocă puternică, nu chiar aşa de aproape de Vrancea. E clar că la cutremure pînă la 7 baluri pe scara Richter rezistă şi chiar şi mai mult.
Moldova înconjurată de 10 centrale nucleare
Europa Liberă: Pentru că dvoastră pomeniserăţi de Cernobîl. La 26 aprilie se împlinesc 25 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl. Vreau să vă întreb care sînt consecinţele acesteia şi cît timp se va putea încă vorbi despre urmările catastrofei de la Cernobîl?
Constantin Gudima: Păi, înţelegeţi, totul depinde de măsurile pe care le iau guvernele respective. Prin anii ʼ90 de-acuma am avut la dispoziţie datele luate de la biroul Hidrometeo. Ei au avut nişte caiete unde erau rezultatele măsurărilor de la 16 staţii unde se făceau măsurări ale nivelului de radiaţii gama. Şi am prelucrat caietele respective pe două luni - mai şi iunie. Şi-am luat pentru comparaţie nivelul radiaţiei din martie, adică înainte de accident. Nivelul de radiaţie în mai şi iunie în orice caz depăşea de 4 000 de ori nivelul din martie.
Europa Liberă: Dle Gudima, după explozia de la Fukushima se vorbeşte tot mai des despre Cernobîl. Se poate face o comparaţie între aceste două accidente nucleare?
Constantin Gudima: Specialiştii au evaluat cam care-i ponderea. Este o scară de pericol după explozii de tipul acestora. Balul maximal e 7 baluri. 7 baluri a obţinut Cernobîlul. La Fukushima se vorbeşte despre 6 baluri, pînă ce. Dar totul depinde de cum se vor desfăşura mai departe evenimentele. Pentru că de-acuma sînt explozii la 3 blocuri, exploziile au fost cauzate de explozia vaporilor de apă. Dacă au apărut ceva fisuri în acoperişul staţiilor, atunci ar putea să urmeze şi eliminarea şi a substanţelor şi gazelor radioactive din interiorul reactoarelor. Iată ăsta-i pericolul.
Europa Liberă: Unele ţări au propus să fie făcute verificări la centralele nucleare pe care le au, altele au spus că merg înainte cu construcţia de noi centrale nucleare. Dvoastră ce credeţi, ar trebui, în context european, să fie revăzute normele de siguranţă?
Constantin Gudima: Păi, normele de siguranţă da. Ei, asta ar trebui să fie făcut şi fără decizii speciale. Dar vreau să vă spun că ajiotajul ăsta şi temerea multora că să nu construim mai departe, altă ieşire noi n-avem. Noi avem nevoie de energie. Iată luaţi ca exemplu Franţa. 75-80% din energia produsă în Franţa este de la staţiile atomice. Dar în Franţa iată timp de mai mult de 50 de ani de cînd funcţionează staţiile nu s-a întîmplat nimic.
Europa Liberă: Dar pot fi sigure 100% aceste centrale nucleare, chiar cu tot controlul?
Constantin Gudima: Mă rog, nimeni nu-i protejat sută la sută de absolut tot. Nimeni nu s-a gîndit cîndva că în Japonia va avea loc un cutremur de 9 baluri. Asta-i extraordinar.
