Linkuri accesibilitate

„Dinamica comerţului exterior: viitorul arată bine?”


Economistul Alex Oprunenco de la ExpertGrup, răspunde întrebărilor lui Vasile Botnaru.


Exportul a crescut vertiginos în primele 4 luni ale acestui an, o creştere de 63 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În comparaţie, exporturile din ţările CSI cu crescut în medie cu 28 la sută, iar cele din ţările Uniunii Europene cu 18 la sută. Cu toate acestea, specialiştii de la ExpertGrup avertizează că economia moldovenească este departe de a avea o bază structurală sănătoasă. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu Alex Oprunenco, autorul studiului intitulat „Dinamica comerţului exterior: viitorul arată bine?”


Un interviu cu Alex Oprunenco de la ExpertGrup
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:00 0:00
Link direct



Europa Liberă: Prin cele mai recente constatări, spuneţi că la capitolul „comerţ extern” Moldova stă bine. Cum se explică acest lucru în condiţiile de criză, când toată lumea nu știe încotro s-o ia?

Alex Oprunenco: Din start trebuie să precizăm că, de obicei, o economie mică și deschisă are o pondere a comerțului extern mult mai mare decât a unui stat cu o piața mare internă. În sensul ăsta, ponderea PIB a comerțului în țările mici și deschise este întotdeauna mai mare. Respectiv, Republica Moldova este expusă unor tendințe regionale sau globale, care servesc drept piețe de destinație pentru mărfuri moldovenești. Un alt aspect foarte important sunt țările în care muncesc cetățenii Republicii Moldova. Știm foarte bine, acestea au servit drept un suport fundamental pentru creșterea economica din Republica Moldova. Dacă piețele lor sunt afectate, precum UE sau Rusia, este afectat și comerțul extern al Moldovei pe două căi.

Prima, se reduce sau crește cererea pentru mărfurile moldovenești, a doua, crește sau descrește cererea pentru brațele de muncă a muncitorilor moldoveni aflați în țările respective. Dacă descrește, descresc și remitențele care sunt trimise acasă. Dacă descresc remitențele atunci scade cererea internă pentru mărfurile importate. În cazul ăsta avem o scădere a importurilor. Avem în acest sens două parți ale comerțului extern: exporturile și importurile.

Europa Liberă: Ce ne spun cifrele concrete?

Alex Oprunenco
Alex Oprunenco: Parametrii concreți ne arată o tendință ceva mai nouă. Până în criza din 2008-2009 am avut o tendință foarte clară în care importurile nu numai că au fost de două ori mai mari decât exporturile, dar și creșteau mai repede. Respectiv și deficitul comercial creștea cu ritmuri alerte. În momentul în care criza era în toi, trendul s-a inversat foarte mult, am avut creșterea exporturilor mai rapida decât a importurilor, dar atât de rapidă că scădea și deficitul comercial. Acum, când putem să spunem că economia noastră, regională și economia globală se află într-un echilibru, echilibru care nu înseamnă că țara a revenit la nivelul anti-criză sau că economia globală a revenit la nivelul anti-criză, un echilibru în care, în principiu, scăderea economică s-a stabilizat, în unele țări continuă să crească dinamic, altele se află în acest echilibru, în primul rând e vorba de țările dezvoltate. Este important, pentru că UE, care e uniunea țărilor dezvoltate, este o piața de desfacere principală pentru Republica Moldova. În sensul acesta, un nou echilibru este și în comerțul extern al Moldovei, exporturile cresc în continuare mai repede decât importurile, însă, totuși, nu atât de repede ca să reducă deficitul comercial. Acest lucru ne vorbește in primul rând, dacă ne uitam la datele recente pe PIB, că motorul creșterii economice din Republica Moldova rămâne in continuare consumul intern. Respectiv, este tot același model bazat pe consum intern și pe remitențele trimise de peste hotare, care nu le-am avut în deceniul trecut.

Totodată, unele evoluții în comerțul extern, în ce privește exporturile, arată anumite schimbări. Ele nu sunt deocamdată dramatice sau decisive ca să schimbe sau sa ne permită sa vorbim definitiv despre schimbarea paradigmei de creștere. Însă ne permit să spunem ca apar anumite, sa spunem așa, buzunare de speranță sau portițe de oportunitate pentru comerțul extern. Lucrul acesta se explică în mare parte și de extinderea UE și de mutarea unor întreprinderi din UE, din România spre Republica Moldova.

Europa Liberă: Unde anume apar aceste buzunare sau păstăi în care se formează aceste centre de export?

Alex Oprunenco: Noi putem sa presupunem că aceste buzunărașe de nouă paradigmă apar în sectoare care nu au fost tradiționale exporturilor moldovenești în perioada de după independență, adică începând cu anii 90. În primul rând e vorba de sectorul de mașini și echipamente pentru mașini. Credem ca acest lucru este legat
Constrângerile esențiale sunt în infrastructura proastă şi în primul rând e vorba de infrastructura rutieră.

și de extinderea producerii de către compania germană Draxlmaier, deci deschiderea zonei economice libere la Bălți și așa mai departe. Dar zic că lucrul acesta nu e decisiv, pentru că observăm că constrângerea pentru creșterea economică care a existat și care s-a format în anii precedenți există în continuare. Constrângerile esențiale sunt in infrastructura proastă și în primul rând e vorba de infrastructura rutieră. Fără o infrastructură adecvată, o țară care e închisă terestru nu poate să beneficieze la maxim de oportunitățile comerțului extern. O alta problemă importanta este starea în care se află capitalul uman. Știm foarte bine că Republica Moldova a pierdut foarte mult din capitalul uman atât fizic cât și calitativ, din cauza stagnării economice sau creșterii economice care nu implică neapărat crearea noilor locuri de muncă, ceea ce este și acum, nu vedem o creștere a locurilor de muncă, chiar și pe fundalul creșterii pronunțate a PIB-ului. Un alt moment important care persistă e necorespunderea între cererea de pe piața de muncă și oferta pe care o are sistemul educațional din Republica Moldova.

Europa Liberă: Factorii aceştia pot fi schimbaţi doar în timp...

Alex Oprunenco
Alex Oprunenco: Mai rapid poți să schimbi infrastructura. E nevoie de investiții si un sistem transparent și eficient de reabilitare a drumurilor, in primul rând e vorba de reabilitarea drumurilor existente și în continuare poate extinderea lor fizică. Datele arată ca problema noastră in principal nu e in prezenta fizica a unor drumuri, dar in calitatea lor. Evident, lucrul cu capitalul uman e mai dificil, mai durează, dar, iarăși, dacă există o claritate si o viziune asupra reformei, lucrul acesta poate fi reparat, în mare parte, în medie în 3-5 ani. Dar sunt lucruri care pot fi soluționate mult mai rapid. Lumea poate fi instruită în timp mult mai restrâns. Al doilea moment important este prezența fizică a forței de muncă. Știm că compania Draxlmaier când și-a extins producerea la Bălți a avut probleme chiar cu angajarea nu doar a forței de muncă calitativă, dar si fizice. Avem in continuare această diferență enormă de salarii între țările de destinație, precum UE și Republica Moldova. Chiar și muncile necalificate pe care le îndeplinesc migrații moldoveni în Italia sau în alte țări, sunt plătite mai bine decât, eventual, niște joburi mai calificate în Republica Moldova.

Europa Liberă: Deci, iluzia asta cu care ne alimentam noi până adineaori, că avem brațe de muncă calificate și ieftine, dispare?

Alex Oprunenco: Actualmente este un mit. Putem sa ne uităm la diferite ratinguri care măsoară nivelul de calificare a forței de muncă, inclusiv și nivelul de inovare, pentru ca capitalul uman nu este doar forță de muncă calificată dar si capacitatea de inovare a acestui capital uman și putem sa vedem că in toate comparațiile regionale Republica Moldova nu ocupă deloc locuri de top.

Europa Liberă: Unii spun ca Moldova continuă sa fie sau este un exemplu relevant, cras, de ţară a contrastelor, unde avem muncă necalificată excesivă la ţară, dar avem şi top-manageri, avem cercetători inovatori, de exemplu la Compudava, care a devenit cunoscută în Europa. Se poate omogeniza această piaţă?

Alex Oprunenco: E greu de vorbit despre o omogenizare. În primul rând, de pildă, sectorul IT a beneficiat și de cadrul politicilor fiscale mult mai favorabil. E un segment nou pe piață și, respectiv, ei au început să se dezvolte aproape pe loc gol, „from scratch”, cum zic englezii. A fost si mai puțin afectat de anumite probleme tradiționale care există in economie și mai puțin a fost afectat de intervențiile guvernului și este un sector mult mai deschis, mai competitiv, un sector care îşi găsește mult mai ușor clienți peste hotare. Foarte multă lume din IT care lucrează mai mult pentru companii de peste hotare decât pentru necesitățile locale din Republica Moldova. Lucrul acesta e important. Avem un sector care nu totalmente, dar parțial funcționează într-o segregare de restul economiei. Funcționează pentru consumatorul extern.

Europa Liberă: Specificul lui este de aşa natură ca poate lucra de la distanţă.

Alex Oprunenco: El nu depinde de infrastructura fizică, mai puțin depinde de intervențiile funcționarilor, de climatul de afaceri, din moment ce este stabilit cadrul la nivel macro, mai puțin susceptibil pentru intervențiile manuale ale unor funcționari. De fapt este vorba mai degrabă de export de servicii decât de mărfuri. Când vorbim despre sectorul de mărfuri, aceste constrângeri actuale cu infrastructura proastă sau climatul de afaceri defectuos afectează mult mai plenar.

Europa Liberă: Ca uleiul pe apă...

Alex Oprunenco: Exact. Într-un fel avem unele sectoare tradiționale, care sunt conexe agriculturii. Avem ceva sectoare noi, export de servicii sau export de mașini
Avem sectoare noi care se dezvoltă dinamic şi avem sectoare vechi în multe segmente pe care nu ştim cum sa le abordam ca sa facilitam tranziția acestora...

și așa mai departe, care, aici într-un fel, au fost implantate de investitorii străini. În continuare suntem într-o transformare. Avem sectoare noi care se dezvoltă dinamic și avem sectoare vechi în multe segmente pe care nu știm inca cum sa le abordam ca sa facilitam tranziția acestora. De exemplu, sectorul vinicol a fost lovit foarte puternic de primul embargo rusesc din 1996, de criza economică globală și se afla intr-o stare foarte dificilă la moment. Nu știm cum să-l abordăm. Este un sector adițional, parte a imaginii țării noastre, dar nu vedem abordarea vizionară a acestui sector, pentru că el, ca să supraviețuiască are nevoie de o transformare foarte profundă.

Europa Liberă: Concluzionăm, care ar fi veriga tare, care ar fi locomotiva care ar putea scoate exporturile sau comerţul exterior în general?

Alex Oprunenco: Trebuie să acordam în continuare mai multă atenție acestor noi sectoare „stele” care încep să atragă tot mai mult exporturile. În cazul mărfurilor e vorba de industria de mașini, industria chimică. În cazul serviciilor este vorba în primul rând de IT, pentru că în alte sectoare tendințele nu sunt atât de pozitive ca în
Trebuie să acordam în continuare mai multă atenție acestor noi sectoare „stele” care încep să atragă tot mai mult exporturile...

sectorul IT. Dacă ne uitam, cu ceva timp în urmă am fost exportatori neți de servicii de transport. Acum, din cauza unor probleme de ordine extern am pierdut teren acolo. Dar să nu uităm și de sectoarele tradiționale conexe ale agriculturii, în continuare foarte multă lume trăiește în zone rurale, multă lume este angajată și depinde de veniturile de acolo. Noi nu putem sa lăsam baltă agricultura și sectoarele conexe, dar trebuie sa avem o viziune care ar permite modernizarea acestor sectoare. Această modernizare va avea costuri esențiale, inclusiv pierdere de job-uri. Trebuie sa oferim oportunități de angajare pentru acești oameni în sectoare noi. Este foarte important și e clar că omul din agricultură nu poate să se miște în sectoare sofisticate. Nu vorbesc doar de IT, dar in sensul lucrului manual sofisticat. Avem nevoie de un sistem educațional care ar putea sa faciliteze acest transfer dintr-un sector în altul și de politici active pe piață.

Europa Liberă: Prin urmare şi stabilitate...

Alex Oprunenco: Evident. Alt moment foarte important de care poate am vorbit mai puțin in acest context, este vorba de stabilitatea politică. Noi am avut stabilitate
Trebuie sa fim mai competitivi la alte capitole: infrastructură, proceduri vamale, standardizare, climatul de afaceri, justiția.

politica timp de 8 ani, care, însă, a avut efecte pozitive destul de limitate asupra creșterii economice. Alt moment important este climatul de afaceri, evident. Trebuie sa înțelegem ca Moldova este o țară mică, deschisă, suntem în competiție cu țări mult mai mari și mai atractive decât Republica Moldova. Ca sa trecem peste acest handicap de poziționare geografică și de mărimea mică a pieței locale, trebuie sa fim mai competitivi în alte capitole: infrastructură, proceduri vamale, standardizare, climatul de afaceri, evident, justiția, care e un fenomen absolut orizontal. Afectează atât și încrederea politică în stat cat si încrederea economică în stat. Fără să rezolvăm aceste probleme noi nu putem să fim competitivi cu Ucraina sau cu alte țări din regiune.
XS
SM
MD
LG