Linkuri accesibilitate

Ştiri

Grevă generală de 48 de ore în Grecia

În Grecia este programată o grevă generală de 48 de ore în semn de protest faţă de noul plan de austeritate al guvernului, care prevede nu numai reducerea cheltuielilor bugetare dar şi noi impozite. Parlamentul dezbate planul şi urmează să îl voteze joi. Fără aceste noi reduceri de cheltuieli, Grecia riscă să nu primească o nouă tranşă de 12 miliarde de euro din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional şi să intre în incapacitate de plată.

Vezi ultimele știri ale zilei

Parlamentul R. Moldova a decis trecerea SIS din subordinea președintelui în cea a Parlamentului

Parlamentul R. Moldova a decis trecerea Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui țării în subordinea Parlamentului, înfuriindu-i pe suporterii președintei-alese Maia Sandu, care își vede puterile știrbite încă înainte să preia postul suprem în stat. Schimbarea inițiată de socialiști a fost votată joi în două lecturi de deputații PSRM și ai Partidului Șor, în vreme de opoziția a protestat în plen, iar suporterii ei, încurajați de însăși Sandu, au demonstrat în stradă, blocând circulația în centrul capitalei. Potrivit IPN, președinta-aleasă a îndemnat oamenii să oprească „majoritatea oligarhică Dodon-Șor din tentativa de uzurpare a puterii”. Ea a calificat evoluțiile de joi din parlament ca pe „un abuz anti-democratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”.

Azerbaidjanul spune că în conflictul cu Armenia au murit 2783 de soldați și polițiști

Azerbaidjanul a făcut public numărul pierderilor de efective suferite în recentul război de 44 de zile cu Armenia, legat de regiunea disputată Nagorno-Karabah. Într-o declarație publicată la 3 decembrie, Ministerul de Interne din Azerbaidjan spune că în conflictul numit de azeri „Războiul patriotic” au murit 2783 de soldați și polițiști, dintre care 103 încă nu au fost identificați. Potrivit declarației, peste 100 de militari sunt dați dispăruți, iar 1245 de militari au fost răniți, fiind în prezent internați la spital. Războiul a izbucnit la 27 septembrie și s-a încheiat la 10 noiembrie, odată cu recâștigarea de către Baku a controlul asupra a șapte districte adiacente și unele părți ale enclavei separatiste. Miercuri, 2 decembrie, Ministerul Sănătății din Armenia spusese Europei Libere că medici armeni au examinat rămășițele a 2718 militari uciși în război, adăugând că este posibil ca unele cadavre să fie ale unor militari azeri. Autoritățile de facto ale regiunii Nagorno-Karabah au spus că au identificat rămășițele a 1741 de soldați și polițiști omorâți în război.

UE: A fost aprobată instituirea unui regim de sancțiuni pentru nerespectarea drepturilor omului

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat instituirea unui regim de sancțiuni al UE pentru nerespectarea drepturilor omului, considerat de unii versiunea europeană a Legii Magnitsky, din Statele Unite. Mecanismul urmează să intre efectiv în vigoare de Ziua Drepturilor Omului, 10 decembrie, relatează corespondenții EL la Bruxelles. Este posibil ca primele nume de persoane sancționate să fie anunțate la începutul anului 2021. Potrivit unui document de lucru văzut de Europa Liberă, sancțiunile se pot aplica persoanelor și entităților pe care UE le consideră responsabile pentru acte de genocid, crime împotriva umanității, tortură, tratamente sau pedepse inumane și degradante, sclavie, condamnări extrajudiciare și sumare sau execuții și ucideri arbitrare, dispariții forțate de persoane și arestări sau detenții arbitrare. Statele Unite au adoptat Legea Magnitsky în 2012, impunând sancțiuni mai multor oficiali ruși, și le-au extins în 2016 pentru a include și persoane din alte țări decât F. Rusă. În 2009, avocatul rus Serghei Magnitsky a murit într-o închisoare din Rusia, după ce investigase fapte de corupție. Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancționeze oficiali despre care cred că au încălcat drepturile omului, înghețându-le averile și interzicându-le să intre în SUA.

Opoziția parlamentară a blocat lucrările legislativului

Igor Grosu, președintele fracțiunii PAS

Opoziția parlamentară a blocat astăzi lucrările legislativului în ceea ce deputații ei spun că este o încercare de a zădărnici efortul socialiștilor de a perpetua scheme de corupție. „La comanda lui Dodon, sunt gata să dea foc la țară, doar să-și salveze schemele corupționale”, a declarat la o conferință de presă deputatul PAS Sergiu Litvinenco, după ce în sala de ședințe avuseseră loc altercații. Președintele fracțiunii PAS, Igor Grosu, a spus la rândul lui că la comanda președintelui Igor Dodon, care este „disperat că a pierdut alegerile” prezidențiale în favoarea Maiei Sandu, socialiștii vor să aprobe în grabă proiecte de legi „antipopulare” care „vor duce la înrăutățirea situației”. Mai devreme, fuseseră votate în parlament, fără discuții, în prima lectură, proiectul politicii bugetar-fiscale, proiectul legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

Protest împotriva inițiativei de a trece SIS din subordinea președintelui în cea a Parlamentului

În centrul Capitalei a avut loc joi un protest al simpatizanților opoziției democratice și președintei-alese Maia Sandu împotriva inițiativei deputaților socialiști de a trece Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui țării în cea a Parlamentului. Protestatarii, care au blocat circulația pe bulevardul Ștefan cel Mare, au cerut de asemenea organizarea de alegeri parlamentare anticipate. În protest s-au implicat mai mulți deputați, și însăși lidera PAS și viitoarea șefă a statului Maia Sandu. Potrivit IPN, ea le-a mulțumit oamenilor că au venit „să-și apere democrația, votul, dreptul de a avea o țară fără corupție, sărăcie, o țară în care să se facă dreptate”. Ea a mai spus că deputații loiali lui Dodon și Șor încearcă „să arunce la gunoi votul oamenilor” reducând atribuțiile președintelui țării.

Iranul este gata să facă noi schimburi de deținuți

Ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif

Iranul este gata să facă noi schimburi de deținuți după ce l-a eliberat pe un profesor universitar britanic-australian în schimbul a trei iranieni reținuți în străinătate săptămâna trecută, a spus joi, 3 decembrie, ministrul de externe Mohammad Javad Zarif. „Suntem dispuși să facem asta oricând, este în interesul tuturor”, a spus Zarif într-o videoconferință cu diplomați italieni. „Iran este gata să răspundă cu aceeași monedă”, a mai adăugat el. Zarif a îndemnat de asemenea Statele Unite să își dovedească buna credință revenind în cadrul acordului nuclear istoric din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, din care președintele american Donald Trump și-a retras țara în 2018. Zarif a spus că, dacă Statele Unite își respectă obligațiile asumate inițial, Teheranul va respecta și el întru totul înțelegerea. Iranul l-a eliberat la 25 noiembrie pe profesorul Kylie Moore-Gilbert, care fusese condamnat în 2018 la 10 ani de închisoare pentru spionaj.

Platforma DA consideră problema subordonării SIS o „bombiță artificială” lansată de Dodon

Andrei Năstase, liderul Platformei DA, fost candidat în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, Chișinău, 12 octombrie 2020

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase consideră inițiativa socialiștilor de a muta SIS de sub controlul președintelui în suordinea Parlamentului drept „bombiță pe teme artificiale”, lansată de președintele în exercițiu Igor Dodon. Într-o conferință de presă, organizată în paralel cu protestul din fața Parlamentului la care a chemat președinta aleasă Maia Sandu, Andrei Năstase atrage atenți că în acest moment, prioritatea trebuie să fie respingerea proiectului de buget propus de guvernul Chicu, demiterea acestui guvern și organizarea de alegeri generale anticipate.

Platforma DA este gata „ să recurgă la toate măsurile legale, inclusiv protestele organizate cu responsabilitate și grijă pentru sănătatea și securitatea oamenilor și a țării, necesare pentru demiterea guvernului și neadmiterii votării politicii fiscale dezastruoase pentru țară, a proiectelor de legi ce pun bazele federalizării, etc” a spus Năstase în conferința de presă.

La chemarea liderei PAS, Maia Sandu, în fața Parlamentului are loc un protest împotriva inițiativei socialiștilor privind subordonarea SIS, considerată de președinta aleasă drept o încercare a lui Igor Dodon „ de a fura” alegerile din 15 noiembrie.

Biden confirmă intenția de a readuce Statele Unite în acordul nuclear internațional privind Iranul

Președintele ales al Statelor Unite, democratul Joe Biden, noiembrie 2020.

Preşedintele american ales Joe Biden a afirmat pentru The New York Times (NYT) că vrea să demareze rapid noi negocieri cu Iranul, în consultare cu aliaţii Washingtonului, însă doar după revenirea SUA în acordul asupra programului nuclear iranian din care Donald Trump şi-a retras ţara. Dar revenirea Statelor Unite este condiționată de măsura în care Iranul, pe de altă parte, respectă limitele internaționale, impuse programului său nuclear.

Revenirea în acord ar însemna ridicarea sancţiunilor draconice impuse de Donald Trump după ce a retras America din acesta, în 2018. Ca răspuns la sancţiuni, Iranul a renunţat progresiv la angajamentele sale asumate în cadrul acordului.

Protest în fața Parlamentului la chemarea președintei alese, Maia Sandu (VIDEO)

Protest în fața Parlamentului, la chemarea președintei alese Maia Sandu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:30 0:00

Președinta aleasă a R. Moldova, Maia Sandu, a chemat joi dimineață la un protest în fața Parlamentului „pentru o țară în care este ordine și dreptate”. Protestul este provocat de proiectul de lege al socialiștilor, prin care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) este mutat de la Președinție, în subordinea Parlamentului.

Vorbind în fața manifestanților, Maia Sandu a acuzat între altele regimul președintelui Igor Dodon de eșecul luptei cu pandemia de Covid-19: „Zece luni Dodon și Guvernul lui au făcut totul pe dos și din cauza lor avem un număr mare de infectări cu COVID. Din cauza lor trebuie să ieșim în stradă și să ne apărăm drepturile”.

Protest în fața Parlamentului de la Chișinău: Maia Sandu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:17 0:00

Autorii proiectului de lege privind SIS - cel care a provocat protestul de joi - sunt aceeași care în iunie 2019 au elaborat proiectul de modificare a Legii SIS, prin care activitatea Serviciului a trecut în coordonarea șefului statului. Este vorba despre deputații socialiști Vasile Bolea și Grigore Novac, scrie Ziarul de Gardă.

Președinta aleasă, Maia Sandu, consideră că proiectul de lege este „un abuz antidemocratic, pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”, și îl acuză pe Igor Dodon că „plănuiește să controleze schemele de corupție și instituțiile statului”.

„Ei încearcă să ne fure rezultatele votului, ei încearcă să anuleze în mod abuziv votul popular din 15 noiembrie”, a declarat Maia Sandu într-o conferință de presă.

Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, care în primul tur al prezidențialelor a obținut aproape 17% din voturi, și-a îndemnat miercuri susținătorii să meargă la protest ca să „pună capăt regimului de cârdășie Plahotniuc – Dodon”.

Fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a muri

Finlanda: președintele Franței, Valery Giscard d'Estaing și liderul Iugoslaviei, generlalul Tito la cea mai mare conferință europeană de la Helsinki, la care au participat 35 de state, 28 iulie 1975.

Fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a murit la vârsta de 94 de ani, „ca urmare a COVID", iar înmormântarea sa va avea loc „în cea mai strictă intimitate", informează AFP citând un comunicat al familiei înaltului demnitar francez. În timpul mandatului său la Élysée, între 1974 și 1981, societatea franceză a trecut prin reforme sociale rapide: a fost permis divorţul prin acordul soţilor, a fost legalizat avortul şi a fost redusă vârsta de vot de la 21 la 18 ani.​

A fost primul preşedinte non-gaullist al celei de-a cincea Republici, după emblematicul general de Gaulle şi moştenitorul său politic Georges Pompidou.

Valéry Giscard d'Estaing a instituit în 1975 reuniunea anuală la nivel înalt a ţărilor celor mai industrializate, devenită ulterior G8.

A exercitat un singur mandat, fiind învins la scrutinul din 1981 de socialistul François Mitterrand.

Covid-19: Rusia începe vaccinarea în masă

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca de săptămâna viitoare să se înceapă o campanie masivă de vaccinare împotriva noului coronavirus cu vaccinul Sputnik V, dezvoltat de institutul de stat Gamaleya de la Moscova și aprobat pentru uz intern încă din august. Decizia lui Putin, anunțată miercuri, a venit la scurt timp după ce Marea Britanie a fost prima țară din lume care a autorizat folosirea vaccinului produs de firmele Pfizer/BioNTech.

Se știe puțin despre vaccinul rusesc, în momentul omologării în Rusia fusese testat pe mai puțin de 100 de persoane dar tot Putin anunța recent că vaccinul are o eficiență de peste 90%, cel puțin la fel de mare ca a vaccinelor occidentale.

Tot miercuri, președintele rus a promis că în scurt timp se vor produce aproape 2 milioane de doze de vaccin iar prioritate vor avea angajații din sistemul medical și cel de educație. Campania de vaccinare ar urma să înceapă în Rusia pe 11 decembrie, concomitent cu cea din Marea Britanie.

În acest moment, două vaccinuri au trecut de faza a treia de teste clinice masive și așteaptă să fie certificate pe piața americană și cea a Uniunii Europene: este cel produs de Pfizer/BioNTech și vaccinul dezvoltat de compania americană Moderna. Foarte aproape de omologare este și vaccinul firmei AstraZeneca, dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford.

Vaccinare anti-COVID-19 - efort fără precedent
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:17 0:00

Este de așteptat ca aprobarea pentru piața americană să vină săptămâna viitoare, în UE, procedura – chiar și în stare de urgență – este mai îndelungată.

Rusia are în acest moment peste 2,3 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus dar numai 41 de mii de decese, pentru că face altfel contabilizarea deceselor decât în restul lumii.

Problemele economiei ruse sunt structurale, nu vin din exterior

Moscova, Piața Roșie pe timp de pandemie, decembrie 2020.

Problemele economiei ruse vor veni din interior, din cadrul regiunilor care trebuie să facă față crizei provocată de pandemia de coronavirus, și nu atât ca urmare a presiunilor externe, cum ar fi sancțiuni internaționale sau scăderea prețurilor pentru petrol și gaze este opinia unui grup de experți economici. Rusia a investit mult prea puțin în dezvoltarea regiunilor, care se confruntă cu mari probleme structurale, cum ar fi un sistem sanitar supra-solicitat ceea ce a mărit și nemulțumirea oamenilor. Și-a păstrat aproape intactă imensa rezervă de valută și aur, a patra ca mărime din lume, estimată la 580 de miliarde de dolari. La care se adaugă 170 de miliarde de dolari din fondul național de siguranță.

Pe de altă parte, Moscova a investit foarte puțin în măsuri concrete de susținere a întreprinderilor pe perioada pandemiei, ceea ce face ca scăderea economică așteptată anul acestea să fie de numai 4%, mică în comparație cu statele dezvoltate. O altă explicație este că autoritățile i-au îndemnat pe oameni să meargă la lucru și printr-un artificiu de calcul, au ținut foarte jos cifrele oficiale privind victimele pandemiei. Ceea ce nu înseamnă că numărul celor decedați ca urmare a infectării cu noul coronavirus nu este ridicat.

Oficial, la peste 2,3 milioane de persoane infectate, în Rusia s-au înregistrat numai 40 de mii de decese legate de Covid, cifră care se explică prin faptul că Rusia nu contabilizează decât decesele care au fost cauzate direct de noul coronavirus.

Fostul europarlamentar ungar József Száje demisionează din Fidesz

Fostul europarlamentar József Száje a demisionat și din partidul Fidez, pe care l-a fondat alături de Viktor Orban, Budapesta (foto arhivă, 2016).

Fostul europarlamentar ungar József Szájer, co-fondator al partidului de guvernământ Fidesz și autorul ultimelor amendamente la constituție, a ieșit din partid după ce pe 2 decembrie a recunoscut că a participat, la Bruxelles, la un „sex party gay”, care încălca toate regulile sanitare impuse de Belgia pentru a controla răspândirea pandemiei de coronaviurs. „Acțiunile colegului nostru...nu corespund valorilor familiei noastre politice” a declarat premierul ultra-conservator Viktor Orban, lider al Fidez.

József Szájer este autorul amendamentelor la constituție din 2010, care redefinesc familia ca legătura stric dintre o femeie și un bărbat și subliniază valorile creștine pe care se bazează statul Ungar. În ultimii ani, invocând aceste amendamente constituționale, Fidez a dus constant o politică de întărire a valorilor unui creștinism fundamentalist, limitând constant libertățile comunității LGBTQ.

„Nu vom uita ce a făcut 30 de ani în politică dar este corect că și-a dat demisia din Parlamentul European și a plecat din Fidesz după recentele acte reprobabile” a declarat premierul Orban.

Poliția belgiană, care a amendat peste 20 de bărbați participanți la petrecerea neautorizată, a precizat că era vorba de un „party gay” de la care József Szájer a încercat să fugă pe acoperiș iar în rucsacul său au fost găsite și droguri.

Extracția excesivă de combustibili fosili duce la încălcarea acordului de la Paris din 2015

Un nou raport avertizează că lumea intenționează să producă mai mult decât dublul cantității de combustibili fosili până în 2030 decât ar fi în concordanță cu reducerea încălzirii globale asumate prin acordul asupra mediului de la Paris din 2015. Atunci țările s-au angajat, ca pe termen lung, să limiteze creșterea medie a temperaturii la sub 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru a o limita până la 1,5 grade Celsius. Pentru a ajunge la acest obiectiv de 1,5 grade C, producția de cărbune, petrol și gaze ar trebui să scadă cu aproximativ 6% pe an între 2020 și 2030. Dar noul raport elaborat de Programul ONU pentru mediu și de experți din diferite institute științifice, grupuri de reflecție și universități avertizează că planurile guvernelor indică o creștere anuală medie de 2%, ” țările urmărind să producă cu 120% mai mulți combustibili fosili până în 2030 decât ar fi în concordanță cu limitarea încălzirii globale la 1,5 ° C”, potrivit raportului. Într-un alt avertisment cu privire la schimbările climatice, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) afirmă că evaluarea sa provizorie sugerează că 2020 va fi unul dintre cele mai calzi ani din ultimii trei, în urma lui 2016 și 2019. Cele mai mari diferențe față de temperatura medie pe termen lung s-au înregistrat în Arctica Siberiană, unde anul acesta s-au înregistrat temperaturi cu aproximativ 5 grade Celsius peste medie.

UE aprobă un mecanism de sancționare a celor care nu respectă drepturile omului

Intrarea în Parlamentul European, Bruxelles

Ambasadorii Uniunii Europene au aprobat, în principiu, un regim de sancțiuni comunitare împotriva celor care nu respecta drepturile omului, pe care unii l-au numit „actul Magnițky”, după numele avocatului rus Serghei Magnțky mort in detentie, în 2009 după ce a dat în vileag mari fapte de corupție de stat.

Miniștrii de externe ai UE vor finaliza decizia atunci când se vor întâlni pe 7 decembrie înainte ca mecanismul să intre în vigoare oficial în ziua drepturilor omului, adică pe 10 decembrie.

Nici o persoană fizică sau entitate nu va fi sancționată imediat au spus mai mulți oficiali ai Uniunii familiarizați cu dosarul dar este posibil ca numele să fie adăugate la începutul anului 2021.

Sancțiunile vor consta în înghețarea activelor și interdicții de viză și pot fi aplicate atât unor state cît și unor entități , ca și unor indivizi. Potrivit unui document de lucru văzut de corespondentul Europei Libere Rikard Jozwiak, sancțiunile se pot aplica persoanelor și entităților pe care blocul le consideră responsabile pentru acte de genocid, crime împotriva umanității, tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, sclavie, condamnari extrajudiciare și sumare sau execuții și ucideri arbitrare, dispariții forțate de persoane și arestări sau detenții arbitrare.

Sancțiunile pot fi impuse și persoanelor implicate în traficul de ființe umane, abuzuri ale drepturilor omului, violențe sexuale și de gen, încălcări sau abuzuri ale libertății de întruniri pașnice, precum și libertății de asociere, de opinie și de religie dacă se consideră că abuzurile sunt „răspândite și sistematice”.

Statele Unite au adoptat Legea Magnitsky în 2012, impunând sancțiuni multor oficiali ruși și le-au extins în 2016 pentru a include și persoane din alte națiuni.

R. Moldova: S-au înregistrat 1717 cazuri noi de coronavirus și 20 de decese printre cei bolnavi

Autoritățile din domeniul sănătății au anunțat că pe parcursul ultimelor 24 de ore, pe teritoriul Republicii Moldova s-au înregistrat 1 717 cazuri noi de coronavirus. Din numărul total de cazuri, 7 sunt de import, iar 104 sunt printre rândurile cadrelor medicale.

Cele mai multe cazuri sunt înregistrate la Chișinău și în regiunea transnistreană.

Au fost înregistrate și 20 de decese. În total, din cauza COVID-19 în Moldova au decedat 2 343 de persoane.

România: Vaccinarea populaţiei împotriva COVID-19, cel mai devreme în primăvara anului 2021

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii din România Horaţiu Moldovan susține că vaccinarea populaţiei împotriva COVID-19 va începe cel mai devreme în primăvara anului 2021.

El a spus că toate statele UE vor primi în acelaşi timp tranşele de vaccin și a reamintit că primii vaccinaţi vor fi angajații din sectorul sanitar şi persoanele din grupe de risc.

Hotărârea de Guvern privind strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus a fost adoptată în şedinţa executivului de la București de vineri, respectivul act precizând, totodată, care sunt grupurile prioritare - angajaţii din domeniul Sănătăţii, asistenţei sociale, cei din categoria de risc şi personalul din „domenii-cheie", informează agenția Agerpres.

Populația se va putea vaccina după aproximativ 2-3 luni de la debutul campaniei de vaccinare iar vaccinarea va fi gratuită și voluntară.

Putin cere Organizației Tratatului de Securitate Colectivă să-l susțină pe premierul armean

Putin la reuniunea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, 2 decembrie 2020

Președintele rus Vladimir Putin le-a cerut liderilor statelor membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) să-l sprijine pe premierul armean Nikol Pașinian, aflat sub presiunea opoziției la Erevan pentru că a semnat acordul intermediat de Rusia care a pus capăt unui război azero-armean pentru regiunea Nagorno-Karabah . În baza acordului, controlul regiunii revine Azerbaijanului.

Vorbind la un summit on line al liderilor CSTO, Putin a spus că premierul de la Yerevan a trebuit să ia ” decizii dureroase, dar necesare” pentru a opri conflictul.

La rândul său, Pașinian a numit menținerea păcii în Nagorno-Karabah cu ajutorul Rusiei „un garant al securității în regiune” și a subliniat „rolul excluziv” al lui Vladimir Putin în „oprirea vărsării de sânge”.

Partidele de opoziție din Armenia organizează demonstrații la Erevan condamnând modul în care Pașinian a gestionat războiul și a cer demisia acestuia. Din organizația Tratatului de Securitate Colectivă fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan.

Noul cod al serviciilor media conține prevederi periculoase, spun ONG-urile de media

Inițiativa legislativă pentru modificarea Codului Serviciilor Media Audiovizuale, înregistrată în Parlament în data de 23 noiembrie, conține intervenții nejustificate și chiar periculoase pe mai multe articole. Reprezentanții ONG-urilor de media susțin că, în cazul în care se adoptă un proiect de lege cu asemenea contradicții, fără mecanisme, posibilitatea implementării acestuia este aproape nulă. În opinia lor, asemenea proiect nu trebuie să meargă mai departe întrucât creează discrepanțe și mai mari față de cele care există actualmente. ONG-urile de media spun că vor cere expres comisiei parlamentare specializate să consulte cu comunitatea media orice prevedere care îi va afecta munca. De asemenea, se vor adresa comunității donatorilor Republicii Moldova pentru a-i atenționa asupra unor prevederi periculoase din acest proiect de lege. Declarațiile au fost făcute în cadrul unor dezbateri publice, desfășurate de Asociația Presei Independente, informează agenția IPN.

Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), nu înțelege de ce atât de mult se intervine într-o lege care nu are nici doi ani de când funcționează și se intervine acolo unde nu este necesitate stringentă.

Eugeniu Rîbca, președintele API, consideră că propunerile de modificare a articolului 5 și 6 din Codul Serviciilor Audiovizuale, care se referă la operele audiovizuale europene, este în contradicție cu prevederile Convenției europene cu privire la televiziunea transfrontalieră, unde Moldova are niște obligații asumate, care se vor ignorate dacă modificările propuse vor fi promovate. Cât privește intervenția la articolul 2 din acest proiect de lege, crede că instituirea reglementărilor propuse reprezintă o ingerință din partea Parlamentului Republicii Moldova.

Tatiana Puiu, reprezentantă Freedom House, consideră că legislația actuală conține garanții suficiente pentru jurnaliști de a-și proteja sursele și amintește că aceasta nu este doar o libertate a jurnalistului, dar și o obligație deontologică. Ea consideră că prevederile ce vizează dezvăluirea surselor de informație în cazul în care acest lucru este necesar pentru apărarea securității naționale sau ordinii publice – nu trebuie adoptate pentru că este periculoasă și nu este nici un raționament care ar obliga jurnalistul să divulge sursele.

Proiectul socialiștilor de a scoate SIS din subordinea președintelui a fost aprobat de Comisia juridică

Vasile Bolea, unul dintre inițiatorii proiectului

Un proiect de lege propus de deputații socialiști prin care Serviciul de Informații și Securitate ar urma să fie scos din subordonarea președintelui a fost aprobat astăzi de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.

Președinta aleasă Maia Sandu într-un briefing de presa a făcut un apel pentru ca oamenii să își apere votul din 15 noiembrie, spunând că „regimul lui Dodon merge pe urmele lui Plahotniuc și încearcă să ne fure rezultatele votului”. Cităm

Proiectul înregistrat astăzi la Parlament de deputații PSRM și ai lui Șor, prin care se propune ca SIS să fie scos din subordinea președintelui, este un abuz antidemocratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului. Această persoană care nu va avea curând nicio funcție publică vrea să conducă schemele de corupție. Este o tentativă de uzurpare a puterii de stat”, a spus Maia Sandu.

Potrivit deputatului PAS Sergiu Litvinenco , citat de radio Chișinău, inițiativa legislativă ar urma să fie votată mâine în două lecturi.

Autorii proiectului de lege sunt aceeași care în iunie 2019 au elaborat proiectul de modificare a Legii SIS, prin care activitatea Serviciului a trecut în coordonarea șefului statului. Este vorba despre deputații socialiști Vasile Bolea și Grigore Novac, scrie Ziarul de gardă.

Igor Dodon susține că Moldova nu are nevoie de dezghețarea conflictului transnistrean

Președintele Igor Dodon (d) și liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski (s), 28 iulie 2020

Președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Igor Dodon, susține că Moldova nu are nevoie de dezghețarea conflictului transnistrean, iar recentele declarații pe care le-a făcut președinta aleasă, Maia Sandu, ar putea duce la destabilizări, susține Igor Dodon, citat de agenția IPN.

Aceste declarații care s-au făcut în pripă sper că nu este sub dictatul cuiva, sub aspect de interes geopolitic... Eu foarte mult sper că în urma acestor declarații nu stă un jucător geopolitic care o curtează și o conduc în declarații pe președintele ales Maia Sandu. Eu am văzut pe parcursul zilei de ieri și pe parcursul zilei de astăzi foarte multe comentarii și foarte multe acuzații reciproce. Mi-am amintit de începutul anilor 90. Cu regret, nu vreau să sperii pe nimeni, dar atâtea declarații și atâtea discuții despre destabilizare, despre război, Doamne ferește, nu-mi amintesc în ultimii ani”, a declarat Igor Dodon în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul de televiziune Moldova 1.

Președintele în exercițiu afirmă că Republica Moldova nu are nevoie de o situație de conflict, așa cum se întâmplă în prezent în mai multe regiuni din apropiere.

Poziția statului Republica Moldova a fost și este în continuare că trupele ruse trebuie să se retragă din regiunea transnistreană. De asemenea, trebuie retrase și munițiile pe care partea rusă spune că aceste trupe le păzesc. „Asta este, a fost și va rămâne poziția statului Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu în repetate rânduri și în interviul de astăzi cu Europa Liberă.

București: Institutul Cantacuzino a produs doar 942 de flacoane din suplimentul pentru întărirea imunității

Institutul Cantacuzino de la București a scos pe piață miercuri doar 942 de flacoane din suplimentul alimentar OROSTIM-HV- care ar întări sistemul imunitar. Potrivit Hotnews.ro, care citează Ministerul apărării de la București, ritmul maxim de producție pe care îl poate asigura institutul cu capacitățile pe care le are este, la acest moment, de 1000 de flacoane la un interval de 10-14 zile. Ministerul apărării a făcut un apel la firmele private să se implice pentru a fi produse cantitățile suficiente. Zeci de oameni au stat la coadă miercuri, în plină pandemie, în fața Institutului Cantacuzino, pentru a cumpăra noul supliment alimentar, care s-a epuizat în câteva ore.

România: 4916 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore

Alte 4916 de cazuri de COVID-19 au fost raportate în ultimele 24 de ore în România, în urma a 15 701 de teste, ceea ce înseamnă o rată de pozitivare de aproape 32%. Bilanțul a ajuns la 484 550, conform datelor transmise miercuri de Grupul de Comunicare Strategică. În ultima zi au decedat alte 135 de persoane, în timp ce la terapie intensivă sunt internați 1260 de pacienți, fiind atins astfel un nou record. Până astăzi în Romania au decedat 11.665 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2.

Mai multe AICI.

România: diferență de trei procente între PNL și PSD într-un sondaj IRSOP

Un sondajul IRSOP, dat publicității la București , privind intențiile de vot pentru alegerile parlamentare de la acest sfârșit de săptămână, oferă Partidului Național Liberal un avans de trei procente în fața Partidul Social Democrat în intențiile de vot ale românilor.

Liberalii sunt creditați cu 33% din voturi, în timp ce social-democrații au 30%. Alianța USR-PLUS se află la o distanța considerabilă, fiind creditată cu 17%.

Pro România ar putea obține 7%, potrivit sondajului iar UDMR 5%. PMP ar urma să nu se mai regăsească în viitorul legislativ, având un scor de 3%, potrivit sondajului IRSOP.

Mai multe AICI.

Guvernele mai multor țări anunță planuri etapizate de vaccinare anti-COVID

Pe măsură ce pandemia de coronavirus se intensifică, țările încearcă să se asigure că vor avea acces la potențialele vaccinuri și stabilesc planuri de administrarea primului vaccin care ar putea fi disponibil în următoarele săptămâni. Speranțele sunt mari că vaccinurile ar putea fi gata înainte de sfârșitul anului, cu două vaccinuri realizate de Moderna și BioNTech / Pfizer - care au solicitat deja aprobarea de urgență în Statele Unite și Europa. Un grup de consilieri de la Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au votat la 1 decembrie recomandarea ca aproximativ 21 de milioane de lucrători din domeniul sănătății și 3 milioane de rezidenți de la unitățile de îngrijire ar trebui să fie primii vaccinați. Având în vedere că numărul inițial de vaccinuri va fi limitat înainte de a fi disponibil pe scară mai largă la mijlocul anului 2021, țările acordă prioritate lucrătorilor cei mai vulnerabili, precum și cei esențiali din sistemul de sănătate. Franța intenționează să acorde prioritate celor mai vulnerabile și expuse grupuri la începutul anului 2021, urmată de o a doua rundă pentru restul populației între aprilie și iunie. În Brazilia puternic afectată, Ministerul Sănătății a dat publicității un plan preliminar în patru etape pentru imunizarea națională. Pakistanul a aprobat finanțarea de 150 de milioane de dolari pentru cumpărarea vaccinurilor, inițial pentru a-i apăra pe cei mai vulnerabili 5% din populație.

Încarcă mai mult

Mai mult
XS
SM
MD
LG