Depolitizarea justiţiei, reforma educaţiei şi sănătăţii. Remanieri guvernamentale, alegerea preşedintelui, fără anticipate, colaborare cu PCRM - aceasta ar cuprinde agenda clasei politice pentru aceasta toamna. E una realista sau fantezista? Europa Liberă a încercat să afle de la fostul vice-speaker, fostul vice-premier Nicolae Andronic.
Interviul matinal la Europa Liberă: cu Nicolae Andronic
Europa Liberă: Pe 27 august Republica Moldova împlineşte 20 de ani de la obţinerea independenţei. În aceste două decenii ţara a trecut prin toate cele trei forme de guvernământ – a fost republică prezidenţială, semiprezidenţială şi a fost republică parlamentară. Să vă întreb: care din ele e cea mai potrivită şi cea mai necesară pentru stat şi cetăţeni?
Nicolae Andronic: „Nu poţi să spui care este un model anume, care este mai potrivit. Totul depinde de nivelul de democraţie a statului. Or, să nu uităm că chemările din primii ani ca să introducem o formă prezidenţială, care ne va da posibilitatea să soluţionăm conflictul din Transnistria nu şi-au găsit rezolvarea. Mai târziu, odată cu petrecerea reformelor democratice, se vedea că postul de preşedinte devine de fapt o piedică în dezvoltarea Republicii Moldova. De ce nu, să ne aducem aminte că şi Lucinschi venind la putere, şi Voronin spuneau că vor lichida acest post.
Până la urmă cred că s-a procedat corect la limitarea funcţiilor, numai că nu s-a găsit un om aşa cum a fost să fie, de exemplu Vaclav Havel pentru Cehia. Totul depinde de cultura cetăţenilor. Moldovenii s-au deprins să aştepte ceva, nu citesc legile, s-au deprins să aştepte că vine un ţar şi va hotărî totul bine. Pe când în Constituţie şi în toate actele se spune că responsabil este Guvernul, Parlamentul, ş.a.m.d. Şi atunci, în această harababură se duc nişte discuţii interminabile. E nevoie ca fiecare la locul lui să reiasă din funcţiile pe care le acordă Constituţia şi legile Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Credeţi că această goană pentru funcţii ar putea să înmormânteze Alianţa pentru Integrare Europeană, coaliţia de guvernare?
Nicolae Andronic: „Mie îmi pare că Alianţa singură se îngroapă. Eu mă tem că această goană după funcţii să nu îngroape Republica Moldova definitiv.”
Europa Liberă: Adică?
Nicolae Andronic: „Adică cetăţenii cred în ceea ce văd. Ei văd că vecinii noştri merg mai bine, ei văd că se petrec reforme, văd că la noi este un PR şi mai mult nimic. Şi atunci ei votează cu picioarele, fug din această ţară şi până la urmă rămâne ţara conducătorilor, dar nu a cetăţenilor.”
Europa Liberă: Dar o soluţie pentru depăşirea crizei politice poate fi modificarea şi completarea legii organice de alegere a şefului statului?
Nicolae Andronic: „Doamnă, de această soluţie trebuia să se folosească atunci, când prima dată nu a fost ales preşedintele. Alianţa trebuia să înainteze, ştiind foarte bine că Constituţia se schimbă în şase luni, să înainteze nişte propuneri de modificare. Şi de acum aveam să avem acum un proiect care poate să fie discutat. Alianţa a mers pe altă cale – ba a făcut un referendum, ba discuţii, că asul este în mînecă. Aşa nu se construieşte un stat. Alianţa de fapt repetă nişte lucruri din '94, când s-a adoptat Constituţia, când unii lideri îşi făceau Constituţia după bunul lor plac, după măsura lor. Nu poţi să faci legi pentru un om aparte. Trebuie să faci legile pentru un viitor democratic al ţării.”
Europa Liberă: Dar ce răspuns credeţi că ar putea să aibă Curtea Constituţională?
Nicolae Andronic: „În ultimul timp m-am dezamăgit în această Curte Constituţională, care dă răspunsurile în dependenţă de cine este la guvernare. Dar nu cred că o Constituţie poate fi schimbată prin lege organică. Nu cred, eu de exemplu, care mă socot şi eu jurist şi om care am contribuit la această Constituţie. Nu cred şi cred că acest demers a două componente din Alianţă a fost pur şi simplu un şiretlic de tărăgănare a timpului, dar nu un lucru bine bazat pe lege.”
Europa Liberă: Păi şi cum poate fi ales şeful statului în Moldova?
Nicolae Andronic: „Şeful statului trebuie să fie ales în baza unor înţelegeri ale partidelor aflate la putere. Indeferent, chiar şi ţinând cont de părerea comuniştilor, deoarece ei reprezintă o parte a societăţii. Preşedintele trebuie să întruchipeze...eu mă întorc la ceea ce v-am spus: fiecare aşteaptă că va deveni un preşedinte şi va fi un ţar în ţara aceasta.
Nu este aşa. Preşedintele trebuie să întruchipeze, el să fie un preşedinte al întregului popor - cât a democraţilor, atât şi a comuniştilor. Un om care să reprezinte interesele poporului în funcţia sa, dar nu să fie părtaş al Guvernului sau al Parlamentului. Iată aici şi vine cultura partidelor politice. Ei şi-au repartizat funcţiile deodată şi acum, dacă nu li se primeşte să atingă un scop, ţin în impas toţi cetăţenii.”
Europa Liberă: Bine, dar credeţi că ar fi o variantă de compromis această idee cu modificarea acordului de constituire a Alianţa pentru Integrare Europeană, în sensul de găsire a unei candidaturi de compromis pentru funcţia de şef al statului, care ar fi acceptată şi de comunişti?
Nicolae Andronic: „Dar eu cred că acest acord nu mai funcţionează demult şi iarăşi este o motivaţie că trebuie să-l schimbăm, să nu-l schimbăm. Trebuia demult să se aşeze, dacă vrem să construim un stat democratic. Ţineţi minte că şi comuniştii au dat nişte funcţii democraţilor. Or, şi aici, de exemplu Curtea de Conturi şi alte funcţii trebuiau date opoziţiei, dacă dorim să instaurăm în societate o pace. Şi cu atât mai mult să nu uităm că Constituţia este un sistem de contrabalanţă, adică Parlamentul trebuie să fie aşa, preşedintele altfel, ca nu cumva să nimerim iarăşi într-o autoritate dictatorială.”
Europa Liberă: Domnule Andronic, de ceva timp se discută despre reformatarea coaliţiei de guvernare ca despre un fapt împlinit, dar neanunţat oficial. Întrebarea e cine va sparge această Alianţă?
Nicolae Andronic: „Nu vreau să fiu Nostradamus, să previn, să prezic toate. Am spus-o şi în campania electorală, că această
Alianţă niciodată nu-şi va respecta promisiunile electorale – una. Doi: se înţelege că un partid încearcă să se apropie de comunişti, dar celelalte componente nu văd şi altceva: că acest partid întotdeauna a fost marginalizat de ei. Nu au recunoscut, de exemplu, succesele PLDM-ului şi au încercat tot timpul să împartă brânza în trei, dar nu conform meritelor electorale. Şi se înţelege că aici apar şi nişte supărări ale PLDM-ului.
Pe mine nu mă mai deranjează, de moment ce această coaliţie este trei ani la putere şi totuşi nu a schimbat nimic din situaţia cetăţenilor. Eu cred că şi cetăţenii până la urmă vor cere nişte schimbări, schimbări ce corespund declaraţiilor. Or, nişte modificări ale legislaţiei ce s-ar racorda la acquis comunitar, nişte rezultate fulminante în economie, dar nu numai împrumuturi de peste hotare şi multe-multe alte lucruri. Aceasta cred că este important pentru cetăţeni, dar nu un acord sau o coaliţie politică, care îşi caută numai de imaginea sa.”
Europa Liberă: Dar Dumneavoastră credeţi ca şi alţi politicieni că şansele liderului PD, Marian Lupu, de a deveni preşedinte al Moldovei s-au redus?
Nicolae Andronic: „Dar eu nici nu i-am dat şanse, eu personal sau familia mea, lui Lupu. Totul ţine de cum forţele politice din Republica Moldova se învaţă să-şi respecte obligaţiunile. Am făcut parte din Guvern, din Parlament şi întotdeauna consideram că misiunea unui politician este să fie onest, chiar şi faţă de prietenii săi, faţă de coechiperi. Am lucrat în primul Guvern de coaliţie, din '98-99, Guvernul Ciubuc, Sturza. Şi am spus că este foarte greu să lucrezi în coaliţie, dar Moldova este sortită. Şi atunci când înţelegi asta, în loc să speli rufele în faţa cetăţenilor. Dacă chiar şi Marian Lupu nu are şanse, de ce trebuie Filat să iasă să ne spună nouă, dar nu poate să-i spună lui Lupu pe ascuns? Ca lumea, care a aşteptat de la această coaliţie nişte rezultate pozitive, să nu se descurajeze zi de zi, că uite, au ajuns şi nu împart brânza între ei.”
Europa Liberă: Dar credeţi că funcţia de şef al statului ar fi ochită de actualul premier Vlad Filat, care ar putea ajunge în acest scaun prezidenţial cu sprijinul deputaţilor comunişti?
Nicolae Andronic: „Doamnă, de obicei toţi ochesc aceasta. La o funcţie liberă în Republica Moldova sunt trei-patru, şapte aspiranţi. Este important ce va face acest om în funcţie primă. Şi doi – ce Parlament va avea preşedintele ţării. De exemplu, eu personal vă spun astăzi, m-aş decide să mă duc la funcţia de preşedinte de stat dacă aş hotărî să mă duc la pensie. Or, funcţia asta corespunde unei vârste anumite.
Nu cred, că la vârsta lui Filat ar trebui să râvnească această funcţie, mai ales ţinând cont că el cunoaşte foarte bine Constituţia şi împuternicirile preşedintelui. La un Parlament bun şi la un Guvern bun, preşedintele îşi are locul lui, cum se spune. O păpuşă în această clădire mare-mare şi permanent plimbată cu girofarurile prin Republică sau prin oraş. Nu cred că ar trebui să râvnească, dacă vor să demonstreze rezultate concrete. Cred că funcţia de prim-ministru este anume aceea care dă posibilitate plenipotenţial să-ţi demonstrezi capacităţile.”
Europa Liberă: În repetate rânduri formaţiunea condusă de Vladimir Voronin, PCRM, a declarat că este gata să voteze un preşedinte cu susţinerea deputaţilor PLDM. Credeţi în eventualitatea creării unei alianţe PLDM-PCRM?
Nicolae Andronic: „De ce nu? Trebuie să ţinem cont că Voronin este un maestru al intrigilor şi el nu făcea aceste declaraţii în moment ce relaţiile în Alianţă erau de beton, cum se exprimase un politician. Acum, când Voronin simte o fisură în relaţiile dintre componente, el începe a-şi face jocurile, ca să-şi ridice, înainte de alegeri, ratingul său politic.”
Europa Liberă: Credeţi că vor fi alegeri?
Nicolae Andronic: „Eu cred că până la urmă aceste alegeri vor fi.”
Europa Liberă: Când? În toamnă? Sau în primăvară?
Nicolae Andronic: „Pentru Voronin este important ca această Alianţă să se zguduie mai departe şi el prin declaraţiile sale, prin jocurile sale – întâi cu Marian Lupu, la începutul formării Alianţei, acum cu Filat, el s-ar putea juca şi cu Ghimpu. Numai ca să vadă că Alianţa se zdruncină. Ţineţi minte, cât de bine au regizat Voronin cu Lucinschi distrugerea alianţei din 99 şi demiterea Guvernului în care lucram? Ţineţi minte şi cât de bine s-a folosit Voronin de modificările Constituţiei şi s-a ales preşedinte pe când mai vroiau să fie aleşi vreo doi candidaţi atunci. Adică, trebuie să recunoaştem că el este maestru în jocuri politice.”
Europa Liberă: Când alegeri parlamentare? În toamnă sau în primăvară?
Nicolae Andronic: „Eu cred că totuşi o să le tărăgăneze până în primăvară, când se vor mai întări toţi. Unii şi-au aranjat preşedinţii de executive şi ar trebui să se întărească şi în teritoriu. Alţii pierd din imagine. Aşa că păcat, că şi la 21 de ani de la independenţa Republicii Moldova o să asistăm la nişte jocuri politice, dar nu la o soluţionare serioasă a problemelor cetăţenilor.”
Europa Liberă: Domnule Andronic, dar cum vă explicaţi că după 20 de independenţă politicienii din Republica Moldova nu au învăţat din propriile greşeli şi mai contină să calce pe aceeaş greblă?
Nicolae Andronic: „Ceea ce lipsea întotdeauna politicienilor din Republica Moldova era consecvența. Or, chiar şi azi sunt adânc dezamăgit de analizele unor lideri politici din anii '90. Am citit dăunăzi un interviu, de exemplu, al profesorului Moşanu într-un ziar, unde spune că Snegur şi Lucinschi au profitat de independenţă şi s-au folosit de ea. Sunt nişte analize – eu am foarte multe reproşuri faţă de domnul Moşanu în aceasta – cine şi ce aprofitat.”
Europa Liberă: Dar cine sunt adevăraţii beneficiari ai independenţei?
Nicolae Andronic: „Eu vreau să vă spun un lucru: puterea noastră, a celor care am votat actul de independenţă, printre care am fost şi eu, a fost în faptul că ne-am unit atunci, indiferent de viziunile politice, într-un scop nobil. Eu cred că şi clasa politică de azi înainte trebuie să ţină cont anume de aceasta. Noi putem să obţinem rezultate atunci când suntem uniţi, indiferent de căile pe care le vedem ca să ajungem la un rezultat, la scopul final.”
Europa Liberă: Domnule Andronic, dar şi atunci, 20 de ani, se chema la „Unire, moldoveni”, ca după două decenii să spunem că societate e şi mai dezbinată.
Nicolae Andronic: „Bine, scopurile erau altele. Atunci luptam contra Uniunii Sovietice şi acesta era scopul.”
Europa Liberă: Şi acum contra cui se luptă?
Nicolae Andronic: „Dar acum unirea moldovenilor ar trebui să fie anume pentru aceste deziderate, care până ce au fost dervelite pe drum, timp de trei ani, în integrarea noastră în Uniunea Europeană. Nu s-a făcut nimic concret pentru aderare sau apropiere cât de cât la valoriule europene. Nu s-a încercat introducerea acestui acquis comunitar, nu se face practic nimic. Şi moldovenii rămân cu cămaşa legată la buric, cu paharul de vin în mînă, discutând despre politică şi scuipând seminţe de răsărită pe asfalt, ocupându-se cu sportul naţional. Iar politicienii văzând această dezbinare şi cointeresaţi, prelungesc să găsească mii de motive pentru a se căţăra în vârful muntelui. Cu toate că de acum funcţii nu mai sunt, s-a ocupat tot. Adică ar trebui să se mai oprească şi să începem lucrul.”
Europa Liberă: Mulţumim mult. La întrebările Europei Libere a răspuns fostul vicespeaker, fostul vicepremier în Guvernul ADR, Nicolae Andronic.
