Croații au votat duminică la referendum pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană, așteptată la mijlocul lui 2013. Dar prezența scăzută la vot este văzută de unii drept un semn că Uniunea Europeană lovită de criză își pierde atractivitatea în țările care aspiră la aderare. Alexandru Eftode rezumă relatările agențiilor de știri.
66 % dintre croații care au participat duminică la referendum au votat pentru aderarea țării lor la Uniunea Europeană, iar 33% s-au pronunțat împotrivă. Prezența la urne de 47% a fost printre cele mai mici în fostele țări comuniste care au aderat până acum.
Premierul Zoran Milanovic a spus că este un semn al oboselii croaților. În ciuda prezenței reduse, primul ministru croat a mai spus că este un moment istoric pentru țara sa. „Succesul sau eșecul depinde acum doar de noi”, a spus Milanovic.
Într-o scrisoare de felicitare, Uniunea Europeană a spus că aderarea Croației, a doua țară din fosta Iugoslavie după Slovenia, va fi benefică întregii regiuni a Balcanilor și arată că aderarea este posibilă dacă există curaj politic și reforme hotărâte.
Emisarul european la Zagreb, Paul Vandoren a spus că „integrarea Croației în Uniunea Europeană este cel mai bun semnal posibil pentru alte țări aspirante din regiune”.
Croația va deveni a 28-a țară membră a Uniunii Europene în iulie 2013, dacă toate celelalte ratifică acordul de aderare semnat anul trecut. Croația nu va putea adopta euro, chiar dacă și-ar dori, timp de alți câțiva ani.
Croația a început negocierile de aderare cu peste șase ani în urmă. Dar popularitatea Uniunii Europene a scăzut în ultimii ani, pe măsură ce croații au realizat că aderarea nu va însemna automat prosperitate.
Euroscepticii croați spun că țara lor nu are ce câștiga de pe urma aderării la o Uniune în mare dificultate financiară, nevoită să salveze unele membre de la faliment. Țara, spun oponenții, își va pierde din suveranitatea și identitatea națională pentru care a luptat în războiul de independență față de Iugoslavia la începutul anilor 1990.
„Croația, după cum o arată prezența mică la urne, a întors spatele Uniunii Europene”, a declarat veteranul Zeljko Sacic, care a condus campania împotriva aderării. „Acest referendum este ilegitim și nu-l vom recunoaște niciodată”, a spus veteranul.
Alți croați, au răsuflat ușurați la aflarea rezultatelor referendumului. „Mă bucur pentru mine și copii mei. Cu doar 15 ani în urmă ne omoram între noi. Așa că direcția către aderare a fost o decizie strategică”, a declarat agenției Reuter Jasna Maric, în vârstă de 43 de ani.
În ultimul deceniu, Croația a avut o creștere economică puternică, sprijinită de împrumuturi străine și turismul pe coasta Adriaticii, dar economia ei a fost grav afectată de criză. Ea are o datorie externă de aproape 50 de miliarde de euro și un șomaj de 17 la sută. Anul trecut, agenția Standard & Poor's a coborât până la penultimul nivel rating-ul țării la credite. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Croației este de doar 61 la sută din media europeană.
Promotorii aderării spun că țara balcanică își va putea rezolva mai ușor problemele economice din interiorul, decât din afara Uniunii Europene. Croația primește deja sute de milioane de euro ca fonduri pre-aderare. Ministra de externe, Vesna Pusic a spus că prin votul de ieri croații lasă în urmă o perioadă de instabilitate politică, dar restul depinde de priceperea și creativitatea lor. „Cu aderarea vom avea șanse mai bune să reușim, dar nimeni nu va munci în locul nostru”, a spus Pusic.
