Linkuri accesibilitate

Ştiri

Ministrul irlandez de externe a declarat că una din priorităţile sale la conducerea OSCE este rezolvarea conflictelor „îngheţate” din fostul spaţiu sovietic

Elveţia si Serbia vor deţine preşedinţia prin rotaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în 2014 şi în 2015, au decis astăzi cele 56 de ţări care fac parte din OSCE. În acest moment preşedinţia Organizației e deţinută de Irlanda. Ministrul irlandez de externe a declarat că una din priorităţile sale la conducerea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa este rezolvarea conflictelor „îngheţate” din fostul spaţiu sovietic.

Vezi ultimele știri ale zilei

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane

Barajul Dahla

Forțele talibane au capturat al doilea cel mai mare baraj din Afganistan și două baze ale armatei afgane, au spus militanții și oficialii afgani. Luptele cresc în intensitate pe fundalul retragerii forțelor americane și internaționale din Afganistan. Barajul Dahla, cunoscut și ca Arghandab, este situat în provincia Kandahar din sudul țării, furnizând apă pentru irigare fermierilor, dar și apă potabilă în capitala regională. Barajul a ajuns sub controlul talibanilor după luni de lupte pentru orașul Kandahar. Oficiali locali și reprezentanți ai talibanilor au mai anunțat că două baze militare guvernamentale au fost cucerite de militanți în provincia nordică Baghlan.

Șefa cimitirelor din Chișinău: accesul cetățenilor la morminte de Paștele Blajinilor este un „pericol major”

Biserica din curtea cimitirului Sfântul Lazăr din Chișinău

Întreprinderea municipală care gestionează cimitirele din Chișinău i-a răspuns Mitropolitului Vladimir, capul bisericii ortodoxe moldovene supusă patriarhiei ruse, că accesul în masă al cetățenilor la morminte de Paștele Blajinilor reprezintă un „pericol major, real și iminent” de infectare cu COVID-19. ÎPS Vladimir a cerut Primăriei capitalei să permită ritualurile religioase în cimitire de Paștele Blajinilor, după ce Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău a spus că accesul cetățenilor va fi interzis, cu excepția ceremoniilor funerare, din cauza pandemiei. Șefa „Combinatului Servicii Funerare”, Ludmila Boțan, a scris într-o postare pe Facebook că respectarea normelor antiepidemice în cimitire nu va fi posibilă. Biserica ortodoxă spune că ceremoniile de pomenire în cimitire trebuie permise pentru că au loc în aer liber, riscul transmiterii infecției de COVID-19 fiind redus. Boțan a spus însă că „schimbul de pomeni și îmbulzirea în jurul mormintelor constituie premise de declanșare a unei creșteri de cazuri de îmbolnăviri”.

Autoritățile transnistrene anunță că relaxează restricțiile de acces în regiune

Moldova - punct de control la intrarea în regiunea transnistreană

Autoritățile transnistrene au anunțat, joi, că relaxează restricțiile de acces în regiune pe fundalul scăderii în intensitate a pandemiei de coronavirus. Într-o postare pe canalul său din telegram citată de presa moldoveană, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că restricțiile sunt relaxate deocamdată până pe 1 iunie, urmând ca decizia să fie revizuită în funcție de situația epidemiologică. Pentru a intra sau ieși din regiunea controlată de autoritățile secesioniste este nevoie între altele de prezentarea testului negativ la COVID-19, dar și de o permisiune a autorităților sanitare din stânga Nistrului. Biroul pentru Reintegrare de la Chișinău a spus, tot joi, că autoritățile transnistrene invocă pandemia pentru a îngrădi circulația peste Nistru, inclusiv accesul unor cetățeni moldoveni la propriile case. În ciuda pandemiei, autoritățile transnistrene au suspendat restricțiile de circulație în timpul alegerilor prezidențiale moldovene din noiembrie 2020, când zeci de mii de locuitori ai regiunii au mers să voteze, pe malul drept al Nistrului, sprijinindu-l masiv pe fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, care a pierdut însă alegerile.

SUA examinează posibilitatea de a mări asistența de securitate pentru Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul american de stat Antony Blinken

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat, joi, la Kiev, că Statele Unite examinează posibilitatea de a mări asistența de securitate pentru Ucraina și a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor nechibzuite și agresive” la granița ucraineană. În timpul unei conferințe de presă în compania președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Blinken a mai spus că Rusia a lăsat un număr semnificativ de trupe și echipamente militare la granița Ucrainei, în ciuda anunțului despre faptul că forțele au fost retrase după masarea lor, luna trecută. „Rusia are capacitatea de a întreprinde acțiuni agresive relativ rapid, dacă dorește”, a spus șeful diplomației americane, adăugând: „Nimeni nu dorește asemenea surprize.”. Vizita oficialului american la Kiev are loc după ce Rusia a masat aproximativ 100 de mii de militari la granița cu Ucraina, aceasta fiind cea mai mare mobilizare de când Rusia a anexat peninsula Crimeea, în 2014, iar separatiștii pro-ruși au început un război în estul Ucrainei. Retragerea parțială a trupelor ruse în numai câteva săptămâni a făcut ca unii analiști să afirmă că liderul rus Vladimir Putin a încercat să testeze reacția noului președinte american Joe Biden.

Franța susține renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-COVID-19

Moldova - vaccination generic HEALTH-CORONAVIRUS/EU

Președintele francez Emmanuel Macron s-a alăturat propunerii inițiate de Statele Unite de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile împotriva COVID-19 pentru a impulsiona producția globală. Într-o declarație de presă, președintele francez a spus că este „totalmente în favoarea” acestei idei sprijinite de președintele american Joe Biden și care capătă o aderență tot mai mare. Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că anunțul de miercuri al Statelor Unite despre faptul că sprijină propunerea reprezintă „un moment istoric”, pe fundalul deficitului de vaccinuri anti COVID-19 în multe regiuni ale lumii. Până acum, Franța s-a numărat printre țările care s-au opus ridicării drepturilor de proprietate intelectuală în cazul acestor vaccinuri, spunând că acest lucru va descuraja inovația. Nicio companie farmaceutică franceză nu a reușit să elaboreze un vaccin împotriva COVID-19, care să obțină aprobare.

Colaboratoarea a postului nostru de radio înscrisă pe lista „agenților străini” din Rusia

Jurnalista Ludmila Savițkaia, colaboratoarea RFE/RL, inclusă pe lista „agenților străini” a Ministerului rus al Justiției.

Tribunalul din Pskov, vestul Rusiei, a respins apelul depus de jurnalista Ludmila Savițkaia, colaboratoarea a postului nostru de radio Europa Liberă/Libertatea (RFE/RL), prin care contesta includerea ei în categoria de „agent străin”.

Tribunalul din Pskov a decis pe 5 mai că includerea Savițkaia pe lista de „agenți străini” a Ministerului Justiției este legală. Avocații jurnalistei au anunțat că vor contesta decizia.

Savițkaia și alte patru persoane - colaboratorul RFE / RL Sergei Markelov, activistul pentru drepturile omului Lev Ponomaryov, artista și activista Daria Apakhnicih și redactorul șef al ziarului din Pskov, Denis Kamaligin - au fost incluse pe controversata listă a „agenților străini” din decembrie 2020.

Miercuri, la tribunal, reprezentanții Ministerului Justiției au prezentat ca dovadă împotriva Ludmilei Savițkaia un articol despre protestatarii anti-guvernamentali, despre presupusele torturi din închisorile rusești și despre blocarea comunicațiilor electronice în zonele din jurul închisorilor.

La audierile de miercuri, Savițkaya a declarat că nu făcut decât să relateze un jurnalist profesionist.

„În zilele noastre, nici o instituție media de stat nu relatează despre adevăratele probleme cu care se confruntă oamenii, însă Radio Svoboda (Radio Libertatea/ redacția în limba rusă RFE/RL) o face", a spus ea.

Așa-numita lege a „agenților străini” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată și extinsă de mai multe ori în decursul anilor. Legea cere organizațiilor neguvernamentale care primesc finanțare externă și pe care guvernul le consideră angajate în activități politice, să se înregistreze drept „agenți străini” și să se supună audit-urilor.

Modificările ulterioare ale legii au vizat și mass-media finanțată din străinătate. La sfârșitul anului 2020, legislația a fost modificată pentru a permite guvernului rus să includă persoane fizice, inclusiv jurnaliști străini, pe lista „agenților străini” și să le impună restricții.

În 2017, guvernul rus a plasat pe listă Radio Svoboda (redacția în limba rusă a RFE / RL) și alte șase redacții de știri în limba rusă ale postului nostru de radio, la fel ca postul de televiziune Current Time, realizat în colaborare cu VOA.

La începutul acestui an, instanțele ruse au început să impună amenzi mari postului nostru de radio pentru că nu-și etichetează, conform legii, produsele drept „produsul unui agent străin”. RFE/RL contestă aceste decizii.

RFE / RL a numit amenzile „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat al SUA le-a descris drept „inacceptabile”. Human Rights Watch a descris legislația privind agenții străini ca fiind „restrictivă”, menită să „demonizeze grupurile independente”.

Igor Dodon vede în Lukașenka un lider „experimentat”, de la care „avem de învățat”

Liderul socialist Igor Dodon și președintele belarus Alexandr Lukașenka, Minsk, 5 mai 2021 (social media/grab)

Liderii parlamentelor de la Chișinău și Minsk au semnat miercuri o declarație privind extinderea colaborării la nivelul legislativelor R.Moldova și Belarus. Declarația a fost semnată la Minsk de președinta Parlamentului moldovean, socialista Zinaida Greeanîi și de liderii celor două camere ale parlamentului belarus.

Legislativul de la Chișinău a fost dizolvat pe 28 aprilie, după ce Curtea Constituțională constatase că s-au îndeplinit condițiile, așa cum susținea și președinta Maia Sandu. Până la alegerile anticipate din 11 iulie, parlamentul funcționează cu prerogative limitate.

La Minsk s-a aflat și liderul socialist Igor Dodon care a avut o întrevedere informală cu contestatul președinte belarus Alexandr Lukașenka, ținta unui val de proteste fără precedent în Belarus, izbucnite după alegerile prezidențiale din 9 august 2020. Opoziția din Belarus susține că alegerile, câștigate de Lukașenka, au fost fraudate și a cerut repetarea lor sub control internațional.

De atunci, sute de belaruși, începând cu candidata opoziției la președinție Svetlana Țihanovskaia, au fost forțați în exil sau reținuți și condamnați la închisoare. Represaliile au afectat direct și presa independentă, locală sau internațională.

După discuția de miercuri cu Lukașenka, liderul Socialiștilor, Igor Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că „avem ceva de învățat de la o personalitatea remarcabilă” ca președintele belarus, care are „atâta experiență”. Mai mult, Dodon consideră că în comparația cu Belarus, R. Moldova nu a câștigat așa de mult social și economic în cei 30 de ani ai săi de independență.

Fostul președinte susține că a discutat și despre situația geopolitică și „tentativele unor actori occidentali de a submina securitatea și stabilitatea din regiunea noastră”, relatează IPN.

Secretarul de stat american Blinken la Kiev pentru o zi

Secretarul de stat american Antony Blinken la Londra, la reuniunea G7, înainte de a pleca la Kiev, 5 mai 2021.

Secretarul de stat america, Antony Blinken, a sosit la Kiev într-o vizită de o zi, în care vrea să transmită un mesaj puternic de susținere pentru Ucraina în fața presiunilor ridicate ale Rusiei dar și să insiste pe necesitatea ca autoritățile ucrainene că combată, consecvent, corupția endemică din țară.

Blinken urmează să se întâlnească cu președintele Volodimir Zelenski, cu ministrul de externe Dmitro Kuleba, cu membri ai parlamentului ucrainean și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile.

Zelenskiy a declarat că speră la sprijinul Statelor Unite pentru aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO.

Declarația Departamentul de Stat america, dată miercuri publicității, despre evoluția parteneriatul strategic dintre Kiev și Washington nu face nici o referire la dorința Ucraina de a adera la NATO ale Ucrainei, dar spune că Statele Unite continuă să monitorizeze situația tensionată creată de „acțiunile agresive în curs ale Rusiei și retorica Moscovei la adresa Ucrainei”.

Declarația menționează că, din 2014, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență totală de peste 4,6 miliarde de dolari.

Declarația reiterează, de asemenea, poziția SUA conform căreia regiunea estică Donbas și Crimeea fac parte din Ucraina și solicită Rusiei să restituie controlul deplin al peninsulei Ucrainei și să participe cu bună-credință la eforturile menite să pună capăt conflictului din estul Ucrainei.

Dar preocupările SUA cu privire la corupție sunt, de asemenea, pe ordinea de zi, în special în sectorul energetic al Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a criticat săptămâna aceasta măsura de a înlocui consiliul de administrație al companiei de stat din Ucraina, Naftogaz, afirmând că „reflectă o neglijare a practicilor de guvernanță corporativă echitabile și transparente și complică eforturile de lungă durată pentru reformarea sectorului energetic al Ucrainei”.

În Germania s-a depus o plângere penală împotriva președintelui belarus Lukașenka

Desfășurare de forțe de ordine la Minsk pentru a preveni un nou protest, Belarus, ianuarie 2021.

Mai mulți avocați au depus o plângere penală în Germania în numele a 10 belaruși, împotriva președintelui belarus Aliaksandr Lukașenka, acuzat de crime împotriva umanității.

Acționând în numele „victimelor torturii”, avocații au declarat, pe 5 mai, că au depus o plângere la procuratura federală din orașul german Karlsruhe împotriva lui Lukașenka „și a altor ofițeri de securitate din Belarus”.

Avocații au arătat că în Belarus, că nici Lukașenka, nici ofițerii săi de securitate nu se confruntă cu consecințe juridice pentru utilizarea excesivă a forței în timpul protestelor din ultimul an și pentru torturarea cetățenilor reținuți ca urmare a acestor proteste. În aceste condiții, ei cer Germaniei să lanseze o anchetă independentă asupra presupuselor abuzuri.

În sprijinul cererii lor, avocații au invocat așa-numita jurisdicție universală, care permite depunerea de plângeri penale pentru infracțiuni reprezentând violări ale dreptului internațional, într-o altă țară decât cea în care au fost comise. Mai ales când nu se poate apela la justiția în care s-au comis presupusele infracțiuni.

Autoritățile de la Minsk nu a comentat pentru moment.

Țările G7 promit să-și coordoneze eforturile pentru a combate comportamentul „iresponsabil” al Rusiei

Reuniunea miniștrilor de externe G7 de la Londra, 4 mai 2021.

Miniștrii de externe din grupul principalelor șapte state industrializate din lume (G7) și-au încheiat prima lor întâlnire personală în mai bine de doi ani cu angajamentul de a susține eforturile colective de combatere a comportamentului „iresponsabil și destabilizator” al Rusiei, fără a sugera însă acțiuni concrete care să treacă de o declarație de sprijin pentru Ucraina.

Miniștrii de externe din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la comportamentul Rusiei într-o declarație comună din 5 mai în urma discuțiilor de la Londra.

Miniștrii au citat recenta „masare de forțe militare rusești la granițele Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal, acțiunile care vizează subminarea sistemelor democrațiilor din alte țări, atacurile cibernetice și utilizarea dezinformării”. Țările din G7 se declară hotărâte să-și întărească „capacitățile comune și pe cele ale partenerilor ” pentru a descuraja comportamentul agresiv al Rusiei, care amenință regulile pe care se bazează actuala ordine internațională, inclusiv în domeniile „securității cibernetice și dezinformării”.

Declarați miniștrilor de externe, după reuniunea de la Londra, dă și tonul apropiatului summit G7 de luna viitoare din Cornwall, Anglia.

OMS salută drept „istorică” decizia SUA de a sprijini suspendarea patentelor pentru vaccinurile anti Covid-19

Șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a salutat drept „un moment istoric” faptul că Statelor Unite s-au declarat în favoarea ideii de a se renunța la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile COVID-19, ceea ce ar putea mări substanțial producția globală. Tedros Adhanom Ghebreyesus, care ceruse în repetate rânduri acest lucru, a reacționat astfel la declarația de miercuri a administrației Biden. Într-un mesaj pe Twitter, Tedros scrie că angajamentul administrației SUA de a sprijini renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală pe vaccinuri „arată că Statele Unite pot să conducă un răspuns global” la o provocare globală în sănătate.

Ministra americană a comerțului Katherine Tai argumentase miercuri sprijinul administrației Biden pentru această idee prin faptul că „circumstanțele extraordinare ale pandemiei COVID-19 necesită măsuri extraordinare”.

India și Africa de Sud au fost primele țări care au înaintat, încă din octombrie anul trecut, o propunere la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) privind suspendarea temporară a protecției de care se bucură brevetele vaccinurilor anti Covid-19. Între timp, ideea a câștigat mulți susținători în lume. Circa 60 de state din peste 115 sunt de acord cu acesta idee dar schimbarea regulilor cere o decizie unanimă. Pentru moment, Uniunea Europeană, Elveția, Japonia și Brazilia (între altele) se opun așa că suspendarea protecției va necesita multe luni de negcieri.

Firmele producătoare au criticat deja ideea - iar la bursa internațională, Pfizer și Moderna, cele două firme care produc vaccinurile cele mai căutate, au pierdut în jur de 6% din valoarea acțiunilor imediat după anunțul administrației americane. Producătorii atrag atenția că nu există încă infrastructura industrială necesară în lume, că oferta de materii prime pentru vaccinuri nu este suficientă, nici numărul de specialiști necesari pentru a asigura calitatea vaccinurilor anti Covid-19.

România va oferi R. Moldova încă 100 000 de doze vaccinuri anti-COVID-19

Prim-ministrul României Florin Cîțu

Premierul român Florin Câțu a anunțat că țara sa va oferi R. Moldova încă o donație de vaccinuri anti-COVID-19. Potrivit IPN, este vorba de 100 000 de doze de vaccin Astra Zeneca. După ședința de miercuri a guvernului român s-a mai anunțat că începând din această săptămână România va putea vinde lunar Moldovei alte 200 de mii de doze de vaccin de aceeași producție. Anunțul a fost salutat de președinta R. Moldova, Maia Sandu. „Suntem profund recunoscători României pentru solidaritatea fără margini”, a scris Sandu pe Facebook. În același mesaj, președinta Moldovei a mai scris: „Vaccinarea, alături de respectarea în continuare a măsurilor de protecție, în special purtarea măștii, reprezintă calea prin care putem reveni la normalitate. Vă îndemn pe toți să vă vaccinați și să puneți umărul la eforturile comune de oprire a pandemiei. Vin vremuri mai bune”. În R. Moldova s-au confirmat miercuri încă 316 infectări cu COVID-19 și 23 de decese.

Facebook menține interdicția impusă ex-președintelui SUA, Donald Trump

Consiliul independent de supraveghere al companiei americane Facebook a menținut miercuri interdicția folosirii platformei de către fostul președinte american Donald Trump, cerând o nouă analiză a cazului peste 6 luni. Interdicția a fost legată de comentariile făcute de Trump în ziua atacului mulțimii asupra clădirii Congresului de la Washington, în ianuarie, soldat cu morți și răniți. Lăsând în picioare interdicția pentru Trump, Consiliul independent de la FB a spus totuși miercuri că „nu este permisibil ca un utilizator să fie interzis pe platformă pe termen nelimitat”, și a cerut o nouă discuție pe această temă.

Rusia amenință Facebook, Twitter și Google cu amenzi de sute de mii de dolari

Rusia a făcut plângeri împotriva companiilor Facebook și Google pentru că nu și-ar fi îndeplinit obligația de a îndepărta postări interzise de pe net. Cele două companii americane riscă amenzi de 267.000 de dolari, fiecare. Alt gigant pe net, Twitter, a fost deja ținta unei plângeri asemănătoare, și ar putea fi amendat cu 320.000 de dolari. Plângerile sunt cele mai recente evoluții ale disputei dintre autoritățile ruse și platformele sociale globale pe tema postărilor legate de protestele politice din Rusia. În trecut, autoritățile ruse au amenințat să interzică total platformele sociale, iar mai recent au chiar recurs la încetinirea conexiunii pe net, pentru utilizatori, ca pedeapsă.

Partidul românesc unionist AUR participă la alegerile anticipate din R. Moldova

George Simion (dreapta) și Claudiu Târziu, lideri AUR

Partidul românesc unionist AUR a anunțat că va candida la alegerile parlamentare anticipate de la 11 iulie din R. Moldova. Într-o declarație citată de IPN, șeful din România al formațiunii de extremă-dreapta, George Simion, a spus că AUR s-a înregistrat săptămâna trecută în Registrul partidelor politice de la Chișinău. „Vrem să avem parlamentari AUR, parlamentari unioniști în ambele parlamente și de aceea candidăm”, a mai spus Simion. Președintele AUR din Moldova, Vlad Bilețchi, este citat de aceeași sursă cu declarația că integrarea europeană a R. Moldova ca stat independent este „o utopie” și, de aceea, este nevoie de unire. AUR, al cărui șef Simion este fost lider de galerie de fotbal la București, a ajuns în premieră în parlamentul României anul trecut cu un mesaj ultra-naționalist și anti-sistem.

Emisarii UE fac apel la continuarea integrării europene a R. Moldova

În declarații de Ziua Europei, emisarii UE la Chișinău au făcut apel la adâncirea reformelor, la continuarea integrării europene a R. Moldova inclusiv pe plan energetic și la apărarea libertății presei. Potrivit IPN, ambasadoarea Germaniei, Angela Ganninger, a pus accentul pe nevoia reformelor reale mai ales în justiție. Șeful delegației UE în Moldova, Peter Michalko, a făcut apel la salvgardarea libertății presei, la o zi după ce reprezentanții ei s-au plâns că aceasta se află în declin, inclusiv din cauza pandemiei. Iar ambasadorul României, Daniel Ioniță, s-a referit la interconexiunea energetică. Potrivit lui, România, la fel ca și statele membre ale Uniunii Europene, s-a pronunțat întotdeauna pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova.

Plângerea de calomnie făcută de Navalnîi împotriva purtătorului de cuvânt al Kremlinului, acceptată

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului

Un tribunal din Moscova a încuviințat audierea plângerii de calomnie făcută de opozantul întemnițat rus Alexei Navalnîi împotriva purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a vorbit despre presupuse legături ale lui Navalnîi cu spionajul american. Grupul Open Media a citat un reprezentant al Judecătoriei Presnenski spunând miercuri, 5 mai, că Navalnîi, aflat în colonie penitenciară, va putea asista la audiere dacă dorește și dacă judecătorul va fi de acord. Data audierii nu a fost deocamdată stabilită. Plângerea este a doua de acest fel făcută de Navalnîi împotriva lui Peskov în apărarea „onoarei, demnității și bunului nume ca om de afaceri”.

Gest de sprijin și solidaritate: secretarul de stat american Blinken în Ucraina

Secretarul de stat american Antony Blinken la Londra, unde a participat la ministeriala G4, 4 mai 2021.

Secretarul de stat american, Antony Blinken face o vizită miercuri, 5 mai, în Ucraina, într-o demonstrație de sprijin după ce luna trecută Rusia a masat forțe militare importante la granița cu Ucraina și în peninsula Crimeea.

Vizita lui Blinken ilustrează sprijinul „neclintit” al Statelor Unite pentru „suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii continue a Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, într-un comunicat.

Manevrele militare conduse de Rusia lângă granițele nordice și estice ale Ucrainei, precum și în Crimeea, peninsula anexată abuziv de Moscova în 2014, a provocat îngrijorări la Kiev, Bruxelles și Washington.

Moscova a anunțat pe 23 aprilie că a început să-și retragă forțele iar armata rusă a declarat săptămâna trecută că majoritatea trupelor s-au întors la bazele lor permanente.

Blinken se va întâlni cu președintele Volodir Zelenski și va insista, între altele, pe continuarea luptei cu corupția endemică din Ucraina, una din principalele preocupări ale partenerilor occidentali ai Kiev-ului.

Spania: victoria dreptei în alegerile regionale din Madrid

Câștigătoarea alegerilor din regiunea Madrid, Isabel Diaz Ayuso, Partidul Popular, Spania, 4 mai 2021.

Cu doi ani înainte de alegerile generale, în Spania, socialiștii premierul Pedro Sanchez au suferit o înfrângere usturătoare în alegerile locale din regiunea Madrid. Desfășurate marti, alegerile au fost câștigate clar de dreapta spaniolă şi reprezentanta sa în ascensiune, Isabel Diaz Ayuso.

Potrivit rezultatelor parţiale, Isabel Diaz Ayuso, actuala preşedintă a regiunii şi membră a Partidului Popular (PP), şi-a dublat scorul obţinut la ultimele alegeri regionale din mai 2019, câştigând 64 de locuri din cele 136 ale parlamentului regional, adică peste 43% din voturi. Victoria s-a datorat între altele opoziției ferme a guvernului local de a impune restricții sanitare dure în timpul pandemiei de coronavirus, pentru a salva sectorul HoReCa.

O strategie care a dar rezultate la urne deși regiunea Madrid deţine cel mai grav bilanţ din cele 17 regiuni ale ţării: aproximativ 15.000 de decese provocate de COVID-19 dintr-un total de 78.000 la nivelul întregii Spanii şi aproape 700.000 de cazuri de infectare dintr-un total de 3.5 milioane.

Prima întâlnire Biden - Putin ar putea avea loc în iunie

Președintele american Joe Biden și omologul rus Vladimir Putin.

Preşedintele american Joe Biden a declarat marţi că speră să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin în timpul turneului pe care îl va efectua în Europa în luna iunie.
„Sper că da şi cred în asta", a răspuns Joe Biden, întrebat despre un posibil tete-a-tete cu liderul rus.

Biden face prima sa călătorie în străinătate la jumătatea lunii iunie, în Marea Britanie şi Belgia, pentru summit-urile G7 şi NATO, precum şi pentru întrevederi cu lideri ai Uniunii Europene.

Pe fundaul adâncrii tensiunilor din relațiile cu Rusia, la mijlocul lunii aprilie, preşedintele american a propus o întâlnire omologului rus Vladimir Putin într-o terță țară. Moscova s-a arătat interesată de această ofertă dar un răspuns concret a fost tergiversat de șirul de sancţiuni şi contra-sancţiuni pe care America şi Rusia şi le-au impus reciproc. La sfârşitul lunii aprilie însă, Kremlinul a asigurat că sunt în curs de examinare „date concrete".


Relaţiile dintre Moscova şi Washington sunt extrem de tensionate -ultimele disensiuni fiind provocate de manevrele militare masive ale Rusiei la granița cu Ucraina, interpretate drept încercare de a intimida Kiev-ul. Statele Unite, ca și partenerii săi occidentali, sunt îngrijorate și de soarta opozantului rus Alexei Navalnîi, condamnat la doia ani și jumătate închisoare.

Obiectiv ambițios: președintele Biden vrea ca 70% din americani să fi primit prima doză de vaccin până pe 4 iulie

Președintele american Joe Biden, Washington, aprilie 2021.

Preşedintele american Joe Biden a stabilit marţi un nou obiectiv: 70% dintre adulţi vor primi cel puţin o doză de vaccin anti-Covid până la sărbătoarea naţională din 4 iulie. Până la aceeași dată, Biden speră ca 160 de milioane de americani să fi fost vaccinaţi complet.

După niveluri record de vaccinare anti Covid-19, numărul zilnic de persoane care primesc o doză este în scădere în Statele Unite, ceea ce obligă autorităţile să-şi revizuiască strategia pentru a ajunge la cei indiferenţi şi sceptici.

În loc de centre imense de vaccinare instalate pe stadion, autorităţile pun de acum accentul pe clinici mobile şi cresc numărul de puncte de vaccinare situate cât mai aproape de americani.

Germania vrea să ridice restricțiile sanitare pentru cei vaccinați anti Covid-19

Germania a început și vaccinarea în întreprinderi, pentru a accelera ritmul imunizării.

Guvernul german va ridica mai multe restricţii pentru persoanele vaccinate împotriva Covid-19, între care obligativitatea unui test negativ la intrarea în magazine sau limitările întâlnirilor private, a anunţat marţi ministrul Justiţiei, Christine Lambrecht.

Conform unui text adoptat marţi de guvern şi care urmează să fie votat la sfârşitul săptămânii de către parlament, persoanele vaccinate se vor putea ”întâlni în privat fără restricţii”, a spus ministrul Justiției:

”Persoanele vaccinate nu vor mai avea nevoie de un test negativ pentru a merge la cumpărături, la coafor sau să viziteze o grădină botanică, de exemplu”, a declarat Christine Lambrecht.

Restricţiile de circulaţie recent introduse de la ora 22:00 nu se vor mai aplica persoanelor care au primit două doze de vaccin.

Mai mult de 6,7 milioane de persoane au primit luni ambele doze de vaccin anti-COVID-19 în Germania şi aproape 24 de milioane o doză, potrivit Institutului Robert Koch.

Țară puternic afectată de un al treilea val epidemic în această iarnă, Germania a adoptat timp de câteva luni numeroase restricţii, de la închiderea barurilor, restaurantelor, spaţiilor culturale şi a celor sportive, până la închiderea magazinelor neesenţiale, limitarea drastică a întâlnirilor private sau chiar restricţii de circulaţie pe timp de noapte.

Față de multe alte ţări europene, guvernul german nu a prezentat încă un calendar pentru redeschiderea acestor activităţi.

Un sfert din adulții din UE vaccinați anti Covid-19 cu prima doză. De pe 7 mai, în România, vaccinare fără programare

Prima zi de vaccinare anti Covid-19 cu Sputnik V, Chișinău, 4 mai 2021.

În Uniunea Europeană, un sfert din populația adultă a fost vaccinată anti Covi-19 cu prima doză iar sub 10% este vaccinate cum ambele doze. O accelerare a campaniei de vaccinare este așteptată pe măsură ce crește și oferta: în acest moment, Agenția Europeană pentru Medicamente, analizează – în vederea omologării – patru vaccinuri: Sinovac din China, produsul al cărui proces de aprobare este așteptat în scurt timp, Sputnik V, CureVac și Novavax.

În România, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-covid anunţă că, din 7 mai, persoanele de peste 60 de ani se vor putea prezenta fără programare la centrele de vaccinare. Şi cei din afara acestei grupe vârstă se pot prezenta fără programare, însă între orele 14 – 20.

Campania de vaccinare la medicii de familie a început greu, dar Valeriu Gheorghiță e optimist.Foarte puțini medici au primit dozele de vaccin Johnson&Johnson pentru demararea campaniei de vaccinare în cabinetele de medicină primară și foarte puțini români au fost vaccinați cu acest vaccin, marți, relatează Mediafax.

Potrivit lui Valeriu Gheroghiță, încă de săptămâna trecută au fost distribuite în 11 județe peste 12.440 de doze de la compania Johnson&Johnson, iar marți se completează până la 20 de județe, ceea ce înseamnă aproape 18.000 de doze.

Toate dozele de la Johnson&Johnson au fost distribuite către toate centrele regionale de depozitare. DSP-urile trebuie să solicite necesarul de doze de acolo și ulterior să asigure distribuirea acestor doze către medicii de familie din fiecare județ” a precizat coordonatorul campaniei de vaccinare.

Ion Ceban deplânge ritmul lent al vaccinări. Coadă la Sputnik V, în prima zi

Rîșcani, coadă la vaccinarea cu Sputnik V, în prima zi când a apărut produsul în cabinetele medicale din R. Moldova, 4 mai 2021.

Primarul general al Chișinăului,Ion Ceban a deplâns rata joasă de imunizare în ajunul sărbătorilor pascale. El a precizat că în centrele de vaccinare din capitală capacitatea zilnică depășește cererea „Vaccinuri sunt suficiente, sunt multe. Specialiştii spun că astăzi sunt suficiente şi pentru etapa întâi, şi pentru etapa a doua, şi pentru a o demara pe cea de-a treia. Oferta este, în linii mari, mai semnificativă decât cererea. La centru de vaccinare avem pregătită infrastructura pentru 1200 de persoane pe zi, dar vaccinăm câteva sute, nu cred că este corect acest lucru.”

Specialiștii în sănătate nu exclud că urmare a sărbătorilor pascale situația epidemiologică s-ar putea agrava întrucât măsurile de prevenire nu au fost respectate cu stricteţe, iar acoperirea cu vaccinuri anti-Covid rămâne deocamdată destul de timidă.

Pentru Paștele Blajinilor, la Chișinău, cimitirele vor rămâne închise.

Pe de altă parte, marți a începutu vaccinarea cu Sputnik V iar potrivit corespondenților Europei Libere, la unele centre de vaccinare erau cozi, oamenii așteptând ore la coadă.

Îmbulzeală la vaccinarea cu „Sputnik V” în prima zi. „Stau la coadă de două ore și jumătate.”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:58 0:00

R. Moldova a primit o donație de 142 de mii de doze de vaccin rusesc anti Covid-19, din care prima tranșă, de 79 de mii, sosise la Chișinău pe 24 aprilie. Între timp, spre centrele de vaccinare au fost distribuite, pentru început numzi 39.900 de doze.

Se renegociază împrumul nerambursabil românesc pentru R. Moldova (Daniel Ioniță, ambasador)

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, redacția Europei Libere, Chișinău, 5 mai 2021.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță a declarat , într-un interviu cu Europa Liberă, că se lucrează la un nou acord financiar între România și Moldova, prin care R. Moldova ar putea totuși accesa cele peste 60 de milioane de euro, bani nefolosiți dintr-un ajutor nerambursabil oferit de România cu 11 ani în urmă.

Acel acord a expirat la începutul anului iar R. Moldova a pierdut două-treimi din banii la care ar fi putut ajunge, pentru că acordarea banilor era condiționată de respectarea unor „condiții minime care țin de principiile democratice și de valorile umane.” – cum a precizat ambasadorul României – în conconrdanță cu cele puse și de UE.

Lucrăm, în momentul de față, la nivel tehnic, la nivelul Ministerului Afacerilor de Externe de la București la pregătirea unui nou proiect de acord care probabil că va fi prezentat spre negociere și semnare unui nou guvern de la Chișinău atunci când va fi un nou guvern plenipotențiar instituit, încât să avem și cu cine negocia, și cu cine merge mai departe în finalizarea unor proiecte, care nu sunt puține, pe care le avem în continuare în diverse stadii de finalizare.”

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG