Gheorghe Cojocaru: Chestiunea condamnării ororilor comise de fostul regim totalitar comunist nu a fost asumată, deocamdată, explicit de autoritățile de vârf ale Republicii Moldova, revenind din nou pe agenda unor forțe politice și provocând reacții contradictorii în mediul politic și în societate. Recent, Partidul Liberal făcea public un proiect de lege prin care cere consfințirea unor pedepse pentru negarea deportărilor din anii 40 ai secolului trecut din RSS Moldovenească și a altor fărădelegi comise împotriva unor mari comunități de oameni în epoca sovietică.
Europa Liberă: Autorităţile deocamdată ezită, dar cum a reacționat societatea civilă la această inițiativă?
Gheorghe Cojocaru: Pentru moment, inițiativa liberală trebuie privită în legătură cu consemnarea în ziua de 6 iulie a unei date dramatice în istoria contemporană a Republicii Moldova: derularea așa-numitei Operațiuni „SUD” la 6 iulie 1949, când peste 30 de mii de oameni au fost ridicați de la vetrele lor și deportați dincolo de Ural, ca „elemente anti-sovietice”, unde au fost tratați inuman. Este de datoria societății civile să tragă semnalul de alarmă atunci când se încalcă drepturile omului, să nu admită menținerea sub tăcere a abuzurilor comise astăzi sau în trecut.
Europa Liberă: Stabilirea unor pedepse pentru negarea represiunilor politice comise de regimul totalitar comunist în Codul Contravențional al Republicii Moldova nu va duce la îngrădirea acelorași drepturi fundamentale ale omului, a dreptului la libera exprimare, de exemplu?
Gheorghe Cojocaru: Nici o inițiativă legislativă nu merită să fie susținută dacă atentează la drepturile fundamentale ale omului. Dimpotrivă, acestea trebuie respinse de o manieră hotărâtă. Anume din această perspectivă, trebuie examinată și inițiativa respectivă a Partidului Liberal. În același timp, nu măsurile de sancționare legală, propuse prin acest proiect de lege, ar trebui să primeze la examinarea acestei inițiative, ci faptul că, în urma eventualei adoptări a acestei legi, se va facilita formarea unui climat social în care să nu se mai repete vreo dată fărădelegile din fosta epocă totalitară. Or, istoria recentă a Republicii Moldova poate servi mai multe exemple de desconsiderare brutală a drepturilor omului și de aplicare a unor tratamente inumane cetățenilor de înseși autoritățile statului.
Europa Liberă: Dar, oamenii de știință, istoricii, nu vor avea de suferit de pe urma acestor interdicții?
Gheorghe Cojocaru: Sigur, această inițiativă trebuie examinată atent din toate punctele de vedere, inclusiv, din perspectiva dreptului internațional, și trebuie eliminate din timp orice capcane și posibilități de interpretare arbitrară a textului respectiv. Știința istorică nu are cum fi afectată în acest caz, pentru că aceasta ar fi o primă inițiativă legislativă care-și propune să protejeze, în fond, adevărul istoric și care, am vrea să credem, va încuraja rostirea adevărului și va descuraja neadevărul și falsul despre ororile din epoca comunistă.
