O data cu noul an scolar, si-au deschis usile si scolile de muzica sau cele de arte plastice si vor incepe sa lucreze si centrele de creatie pentru copii din republica. Lucia Diaconu a intrebat-o pe directoarea Scolii de Muzica din oraselul Orhei, Galina Nastase, daca sistemul moldovean de invațamint artistic ii stimuleaza pe copiii talentati din Moldova.
Europa Liberă: Mai au părinţii de azi reflexele de altădată să-şi ducă copiii la o şcoală de artă, o şcoală de muzică în cazul dumneavoastră, aşa cum o făceau pe timpuri?
Galina Năstase: „Sigur că au, dar au mai puţine posibilităţi cum era cîndva. Materiale. Sînt unii care au posibilităţi şi nu dau copiii la şcoli. Eu nu mă refer anume la şcolile de muzică, ci şi la şcolile de pictură, arte, dansuri, orice. De investit în copii e mai bine, consider, să cunoască, să ştie lumea frumosului, a binelui, ca să fie şi în viaţă un om cu alte viziuni, cu o cultură oarecare...
Dar, cu părere de rău, pentru părinţii din sate, avem mulţi copii din sate care n-au acea posibilitate materială să-şi aducă încă copilul pe drum, ştiţi cum, cheltuieli mai sînt în plus. În afară de aceea că şcoala-i cu plată, desigur că trebuie de achitat încă şi taxa lunară.”
Europa Liberă: Cam cît costă întreţinerea unui copil la o şcoală de muzică?
Galina Năstase: „La noi a fost anul trecut 170 de lei cea mai mare plată, anul acesta 190 de lei. Dar am avut şi 200 de lei pe lună.”
Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi că acuma a scăzut un pic interesul faţă de aceste şcoli de artă din partea părinţilor. Dar vroiam să vă întreb, sistemul de la noi credeţi că este suficient de motivant, îi încurajează pe aceşti copii să se apropie de artă?
Galina Năstase: „Şi sistemul sigur că tot nu prea... Ministerul Culturii deloc nu ne dotează cu ceva. Noi sîntem la balanţa primăriei. Cu instrumente sîntem dotaţi. Dar din care surse? Acordeoane am procurat cu ajutorul părinţilor şi al profesorilor. Au pus salarii şi au cumpărat instrumente pentru şcoală ca să aibă fiecare profesor un instrument în clasă.
Copilul nu-l aduce la şcoală, el trebuie să aibă acasă şi la şcoală este alt instrument. Ca chitara, vioara, trompeta, naiul, saxofonul – aceste instrumente copilul trebuie să le aibă ale lui, proprii. Noi nu le avem în şcoală.
Eu cred că asta tot depinde de părinţi în primul rînd. Dacă părintele vede că copilul lui este dotat mai sus decît nivelul mediu şi doreşte să studieze, are dorinţă mai mare, face tot posibilul pentru copilul său ca să-l aducă la şcoală, să-l promoveze mai departe, pentru viitor.”
Europa Liberă: Iată în ultimul timp mai mulţi tineri moldoveni au fost remarcaţi la concursuri
Galina Năstase: „Condiţii n-aş spune că există. Foarte greu poate să răzbată, foarte greu. Pentru că sînt multe obstacole. Dacă n-are în apropiere un centru muzical ceva, o şcoală de muzică, e foarte greu. Mai ales dacă acuma se mai închid şcoli şi orele de muzică, alte ore, se mai strîng (micşorează), atunci cum poate să se dezvolte copilul neştiind ceva, neîndrumat de cineva. E foarte greu.”
Europa Liberă: L-ar ajuta numai insistenţa părinţilor la etapa asta...
Galina Năstase: „Da, insistenţa părinţilor şi a profesorului. Dacă-i om în toată firea şi omeneşte vede lucrurile. Şi dacă copilul are un talent investeşte în el, îl ajută, îl îndrumă, îl învaţă.”
