Cele mai recente statistici prezentate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă arată că peste 26 de mii de moldoveni sunt înregistraţi cu statut de şomer. Dintre aceştia circa 20% sunt tineri. Cele mai multe locuri de muncă libere sunt la orașe, iar 70% dintre şomeri sunt în mediul rural. Unde muncesc cei din sate şi cum își pot găsi o slujbă, a încercat să afle Tamara Grejdeanu:
Cei mai mulţi moldoveni care sunt în căutarea unui loc de muncă vin din mediul rural. Printre aceştia, şi Mariana Damian din satul Roşcani, raionul Străşeni, care îmi spune că diploma pe care a obţinut-o după cinci ani de studii nu i-a fost de niciun folos. Tânăra recunoaşte că în lipsa unui serviciu, pentru a face un ban este nevoită să vândă pe marginea străzii ce a mai adunat în gospodărie:
„În sat nu sunt locuri de muncă. Dacă nu sunt în oraş locuri de muncă, în sat vreţi să avem locuri de muncă?..”
Europa Liberă: Aţi încercat cumva să mergeţi la un angajator?
„Desigur, eu am învăţat tehnolog la vin, cinci ani de zile la Stăuceni, dar nu am de lucru. Stăm în stradă şi vindem. Tot ce este pe acasă, le-ngrămădim şi le aducem. Acum este post şi profităm oleacă.”
În situaţia interlocutoarei sunt multe alte femei, pe care le-am întâlnit în stradă, comercializând fructe şi legume. Iată ce au spus acestea la microfonului Europei Libere:
„Nicăieri la lucru nu te primeşte. De trăit trebuie să trăieşti, dar până la pensie tot mai este şi cine ştie cine mi-a mai plăti pensia.”
Europa Liberă: Şi aţi venit să vindeţi aici ce mai aveţi?
„Ce am găsit în beci.”
Europa Liberă: Dar aţi încercat să găsiţi un loc de muncă în sat, acolo?
„Da în sat unde să lucrezi? Nu-i, n-ai unde. Numai să te duci să lucrezi la alţii cu ziua.”
„E greu, de lucru nu avem, bani nu avem.”
Europa Liberă: Unde mergeţi ca să faceţi un ban?
„Iaca la piaţă venim şi vindem mere, iată aici nu avem locuri, noi de la ţară fugim dintr-o parte în alta.”
Europa liberă: Dar tinerii de la sate ce fac?
„Tinerii s-au dus toţi, care în oraş, peste hotare au plecat.”
Chiar dacă lunar Agenţia pentru Ocuparea Forţei de muncă propune în jur de patru mii de locuri de muncă, multe dintre acestea rămân neocupate, spune directorul adjunct al agenţiei, Ştefan Calancea. Situaţia se explică prin faptul că cei mai mulţi dintre şomeri nu au studii, iar cei care le au vin în domeniile în care nu este cerere:
„Cu regret, circa 45-60 la sută din şomerii înregistraţi sunt persoane care nu au o profesie. Pe de altă parte, avem un exces de tineri cu studii superioare, mai ales pe unele profesii, cum ar fi economişti, finanţişti, jurişti. Noi am publicat nu demult barometrul profesiilor şi aceste profesii, din păcate, rămân cu un grad scăzut de posibilitate de angajare.”
Pe lângă faptul că unele domenii nu duc lipsă de angajaţi, tinerii care nu îşi găsesc un loc de muncă spun că patronii au cerinţe prea dure pentru un tânăr specialist. Astfel, lipsa de experienţă este cea mai mare barieră, îmi spune studenta Veronica Coadă:
„E foarte complicat.”
Europa liberă: Dar ce spun angajatorii?
„Mai mult nu ne apreciază, în sensul că ei nu cred că avem forţe suficiente, sau suntem suficient de experimentaţi ca să ocupăm un post anumit. Chiar şi stagiul de practică, ei nu ne încredinţează să facem anumite lucruri. Trebuie să treacă o perioadă îndelungată de timp, o perioadă pe care, de fapt, noi nu putem să ne-o permitem, pentru că nu avem bani.”
În opinia experţilor, schimbările în bine pe piaţa muncii vor apărea odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării, iar acest lucru depinde direct de modul în care vor fi puse în aplicare reformele. Să amintim de promisiunile electorale făcute de politicieni, care ademeneau alegătorii să le dea votul, căci vor crea peste 100 de mii de locuri de muncă.
Cei mai mulţi moldoveni care sunt în căutarea unui loc de muncă vin din mediul rural. Printre aceştia, şi Mariana Damian din satul Roşcani, raionul Străşeni, care îmi spune că diploma pe care a obţinut-o după cinci ani de studii nu i-a fost de niciun folos. Tânăra recunoaşte că în lipsa unui serviciu, pentru a face un ban este nevoită să vândă pe marginea străzii ce a mai adunat în gospodărie:
„În sat nu sunt locuri de muncă. Dacă nu sunt în oraş locuri de muncă, în sat vreţi să avem locuri de muncă?..”
Europa Liberă: Aţi încercat cumva să mergeţi la un angajator?
„Desigur, eu am învăţat tehnolog la vin, cinci ani de zile la Stăuceni, dar nu am de lucru. Stăm în stradă şi vindem. Tot ce este pe acasă, le-ngrămădim şi le aducem. Acum este post şi profităm oleacă.”
În situaţia interlocutoarei sunt multe alte femei, pe care le-am întâlnit în stradă, comercializând fructe şi legume. Iată ce au spus acestea la microfonului Europei Libere:
„Nicăieri la lucru nu te primeşte. De trăit trebuie să trăieşti, dar până la pensie tot mai este şi cine ştie cine mi-a mai plăti pensia.”
Europa Liberă: Şi aţi venit să vindeţi aici ce mai aveţi?
„Ce am găsit în beci.”
Europa Liberă: Dar aţi încercat să găsiţi un loc de muncă în sat, acolo?
„Da în sat unde să lucrezi? Nu-i, n-ai unde. Numai să te duci să lucrezi la alţii cu ziua.”
„E greu, de lucru nu avem, bani nu avem.”
Europa Liberă: Unde mergeţi ca să faceţi un ban?
„Iaca la piaţă venim şi vindem mere, iată aici nu avem locuri, noi de la ţară fugim dintr-o parte în alta.”
Europa liberă: Dar tinerii de la sate ce fac?
„Tinerii s-au dus toţi, care în oraş, peste hotare au plecat.”
Chiar dacă lunar Agenţia pentru Ocuparea Forţei de muncă propune în jur de patru mii de locuri de muncă, multe dintre acestea rămân neocupate, spune directorul adjunct al agenţiei, Ştefan Calancea. Situaţia se explică prin faptul că cei mai mulţi dintre şomeri nu au studii, iar cei care le au vin în domeniile în care nu este cerere:
„Cu regret, circa 45-60 la sută din şomerii înregistraţi sunt persoane care nu au o profesie. Pe de altă parte, avem un exces de tineri cu studii superioare, mai ales pe unele profesii, cum ar fi economişti, finanţişti, jurişti. Noi am publicat nu demult barometrul profesiilor şi aceste profesii, din păcate, rămân cu un grad scăzut de posibilitate de angajare.”
Pe lângă faptul că unele domenii nu duc lipsă de angajaţi, tinerii care nu îşi găsesc un loc de muncă spun că patronii au cerinţe prea dure pentru un tânăr specialist. Astfel, lipsa de experienţă este cea mai mare barieră, îmi spune studenta Veronica Coadă:
„E foarte complicat.”
Europa liberă: Dar ce spun angajatorii?
„Mai mult nu ne apreciază, în sensul că ei nu cred că avem forţe suficiente, sau suntem suficient de experimentaţi ca să ocupăm un post anumit. Chiar şi stagiul de practică, ei nu ne încredinţează să facem anumite lucruri. Trebuie să treacă o perioadă îndelungată de timp, o perioadă pe care, de fapt, noi nu putem să ne-o permitem, pentru că nu avem bani.”
În opinia experţilor, schimbările în bine pe piaţa muncii vor apărea odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării, iar acest lucru depinde direct de modul în care vor fi puse în aplicare reformele. Să amintim de promisiunile electorale făcute de politicieni, care ademeneau alegătorii să le dea votul, căci vor crea peste 100 de mii de locuri de muncă.