„Ura și intoleranța distrug speranțele unei națiuni, progresul și viitorul ei”

La Budapesta se încheie astăzi a 14-a adunare plenară a Congresului Mondial Evreiesc, organizație cu afiliați în 100 de țări. De obicei, reuniunea se ține la Ierusalim. Liderii ei au spus că au ales de data aceasta capitala Ungariei în semn de solidaritate cu evreii și romii unguri și din alte țări europene, confruntați cu o ascensiunea extremismului de dreapta.

Invitatul special al adunării plenare a Congresului Mondial Evreiesc a fost premierul țării-gazdă, Viktor Orban. Salutul evreiesc „Șalom”, de la începutul discursului, i-a adus premierului Orban singurele aplauze mai animate din partea unei adunări preocupate de creșterea antisemitismului în Ungaria și în alte țări europene.

În cazul particular al Ungariei, îngrijorările sunt legate mai ales de partidul Jobbik, formațiune de extremă dreapta ajunsă a treia forță parlamentară după alegerile din 2010. Dar mulți spun că de vină este și partidul de centru-dreapta al premierului Orban, Fidesz, cu retorica lui naționalistă, îndreptată mereu împotriva unor cercuri internaționale nenumite, care ar fi de vină pentru necazurile Ungariei.

Atmosfera de intoleranță crescândă față de evrei și romi în Ungaria a fost deplânsă la adunare de președintele CME, Ronald Lauder. El i-a atras atenția premierului Orban că a uitat să pomenească în discursul lui numele partidului de extremă-dreapta Jobbik, pe care Lauder l-a numit „forța întunecată”.
„Fascismul și intoleranța – a spus Lauder – își iau întotdeauna ca primă țintă evreii, dar evreii nu sunt niciodată ultimele victime. Toți oamenii cumsecade au de suferit. Țările au de suferit. Până la urmă ura și intoleranța distrug speranțele unei națiuni, progresul și viitorul ei.”

La adunarea de la Budapesta a participat ca invitat și ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerwelle, care a repetat avertismentele adresate de multe ori în ultimii ani de Berlin unei Ungarii care pare să dea înapoi pe calea democrației și să devină tot mai intolerantă. Guido Westerwelle a spus că antisemitismul nu-și are locul nici la Berlin, nici la Budapesta și nici în oricare altă țară din lume.

Un studiu recent al sociologului Andras Kovacs, de la Universitatea Central-Europeană, arată că în 2011 procentul ungurilor cu prejudecăți antisemite a ajuns la 24%, față de 10 până la 15%, cât era mereu în ultimii 20 de ani. La sfârșitul anului trecut un deputat Jobbik a cerut în Parlament să fie alcătuită o „listă a evreilor”, din motive de securitate națională. Asemenea liste figurează pe multe site-uri de internet ale organizațiilor de extremă-dreapta ungare.

Printre alte incidente antisemite recente se numără agresarea verbală a unui rabin pe o stradă din Budapesta, scandarea de slogane anti-semite la un meci de fotbal cu Israelul și profanarea statuii din capitala ungară a lui Raoul Wallenberg, diplomatul suedez care a salvat mii de evrei din Budapesta în cel de-al doilea război mondial.

În ajunul începerii la Budapesta a adunării CME, partidul Jobbik a ignorat avertismentele autorităților și a ținut un miting anunțat ca „anti-sionist” lângă clădirea parlamentului.

Semnalele de alarmă privind recrudescența anti-semitismului în Ungaria vin după ce țara central-europeană a reușit mai mult decât oricare din vecinele ei să devină un loc propice pentru refacerea unei culturi evreiești înfloritoare alungate de fascism și de epurările staliniste.

În Ungaria trăiește a treia cea mai mare comunitate evreiască din Uniunea Europeană, cu aproximativ 100.000 de membri. Ea este mai vizibilă decât în oricare alt oraș dintr-o fostă țară comunistă, organizând frecvent manifestări culturale și religioase mai ales într-un cartier care se numește din nou „evreiesc”.