Decizia de miercuri a Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene de a recomanda primirea Letoniei în zona euro este văzută drept un gest important de încurajare. Detalii de la Ileana Giurchescu.
„Douăsprezece puncte pentru Letonia”, anunţa ieri, mai în joacă, mai în serios Olli Rehn, comisarul pentru afaceri monetare, decizia Comisiei Europene de a recomanda admiterea ţării baltice în zona euro.
Mult mai important este faptul că Letonia va adopta euro într-o perioadă de criză pentru ţările din această uniune, o criză care a pus serios sub semnul întrebări chiar existenţa monedei unice.
„Faptul ca Letonia va adopta Euro este un semnal puternic adresat regiunii, zonei euro, lumii întregi si pieţei financiare internaţionale, demonstrează soliditatea monedei europene, și că reformele economice dau rezultate”, declara între altele miercuri Ollie Rehn la Bruxelles.
Letonia va adopta euro în ianuarie 2014, după ce intrarea în zona monedei unice este aprobată luna viitoare şi de miniştrii de finanţe ai Uniunii Europene. O aprobare considerată acum o simplă formalitate.
După criza din 2008-2009, cum subliniat şi Olli Rehn, Letonia s-a refăcut destul de repede astfel că anul acesta ar putea fi economia cu cea mai mare rată de creştere din zona euro.
Mai important este „certificatul de bună purtare financiară” dat ieri de Banca Centrală Europeană, care a declarat între altele că sistemul bancar leton este sănătos deşi se bazează în mare parte pe depozitele cetăţenilor străini. Mai ales din Rusia şi Ucraina. O trimitere , desigur, la situaţia dramatică a băncilor din Cipru care au fost salvate de la faliment cu ajutoare de miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Spre deosebire de băncile cipriote, în Letonia, depozitele cetăţenilor sau firmelor străine reprezintă mai puţin de jumătate din totalul capitalului bancar. Mai mult, sectorul bancar reprezintă numai 150 la sută din PIB. În Cipru, reprezenta 800 la sută din PIB.
Letonia are un deficit bugetar de numai 1,2 la sută din PIB faţă de maximul de 3 la sută, cerut pentru aderarea la zona euro. Iar datoria externă este de numai 40 la sută.
„Clubul euro” va avea aşa dar de anul viitor un nou membru şi încă unul cu o economie mică dar sănătoasă.
Un semn de încredere în viitorul monedei europene. Cu toate acestea, avertizează economistul american Lawrence Summers, consilier al preşedinţilor Bill Clinton şi Barack Obama, zona euro nu va ieşi uşor din recesiune
În opinia lui Summers, moneda unică are o problemă structurală, pentru că a „văduvit” guvernele europene de o serie de pârghii financiare de care dispun alte ţări: cum ar fi devalorizarea monedei naţionale pentru a mări competitivitatea pe piaţa internaţională sau ajustarea ratei dobânzii.
Motiv pentru care Lawrance Summers crede că în următorii ani una din surprizele în economia mondială ar putea fi redresarea mult mai rapidă decât aşteptată a economiei americane.
„Am putea fi din nou martorii unui ciclu precum cel din anii 90 când creşterea economică a dus la scăderea deficitului care la rândul său a alimentat o nouă creştere economică” - crede economistul american, unul din arhitecţii strategiei de stimulare a economiei, lansată în timpul primei administraţii Obama.
