Preşedintele Nicolaie Timofti este indignat şi afirmă că nu va recunoaşte niciodată o astfel de decizie. Guvernul de la Chişinău vorbeşte de o provocare. Iar reprezentanţii mai multor ONG-uri dau publicităţii o declaraţie în care avertizează chiar că ar exista pericolul unui nou război. Este desigur vorba de decizia de luni a liderului transnistrean Evgheni Şevciuk de a semna legea privind aşa numita graniţă a regiunii separatiste. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu Igor Boţan, directorul executiv al ADEPT.
Europa Liberă: În ipostază de lider al unei organizaţii nonguvernamentale, v-aţi asociat cu câţiva colegi, lideri de opinie, şi semnalaţi un risc suficient de mare de a degenera situaţia din Transnistria. Mai rezultă din îngrijorarea dumneavoastră că ar exista un plan premeditat de zădărnicire a apropierii către Uniunea Europeană, exact înaintea summit-ului de la Vilnius. Ce temeiuri are această îngrijorare şi ce vreţi să obţineţi? Pe a cui reacţie contaţi, lansând acest apel?
Igor Boţan: „În această declaraţie, făcută publică astăzi, am vrut să atragem atenţia opiniei publice şi a factorilor de decizie că există un anumit context subminat, legat de eventuala semnare de către Republica Moldova a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Adică dumneavoastră sugeraţi că Tiraspolul întinde coarda în mod intenţionat?
Igor Boţan: „Noi sugerăm că măsurile de încredere s-au transformat din partea Tiraspolului în măsuri de neîncredere. Pe parcursul acestui an, un şir de evenimente ne atrag atenţia că, în mod, probabil, premeditat, se organizează tot felul de provocaţii la care Chişinăul s-ar putea deda într-o acţiune de răspuns, lucru care ar destabiliza situaţia şi ar îngreuna şi mai mult parcursul european al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Bine, dar cum să răspundă Chişinăul, atunci când gardiştii, miliţienii, kaghebiştii transnistreni împiedică instalarea tricolorului la Corjova?
Igor Boţan: „Nu este vorba numai de Corjova.”
Europa Liberă: De exemplu, v-am adus un exemplu.
Europa Liberă: ...care declară Varniţa teritoriu transnistrean.
Igor Boţan: „Exact. În această „lege” există regimul de apărare a frontierei care presupune recurgerea la anumite metode, inclusiv....”
Europa Liberă: ...mijloace militare...
Igor Boţan: „...mijloace militare. Deci ceea ce s-a întâmplat la Varniţa, acum două luni de zile, acum, când există acest regim de frontieră, poate degenera într-o confruntare armată.”
Europa Liberă: Adică transnistrenii imită un fel de bază legală pentru viitoare posibile acţiuni militare?
Igor Boţan: „Exact. Ştim care a fost scenariul în Georgia, în Abhazia. Există scenariul din Osetia de Sud. Acum pe plan internaţional există conflicte foarte periculoase în care sunt antrenate forţele principalilor noştri parteneri strategici. Deci eventual o răbufnire a situaţiei din Transnistria poate crea condiţii pentru recunoaşterea Transnistriei. Şi atunci parcursul european al Republicii Moldova, dar nu doar al Republicii Moldova, ci şi al Ucrainei va fi pus sub un mare semn de întrebare. Având Transnistria ca enclavă, între teritoriul Ucrainei şi teritoriul Republicii Moldova, care ar trebui să se asocieze cu Uniunea Europeană, cred că apar probleme care nu vor fi deloc uşor să fie soluţionate.”
Europa Liberă: Cum ar trebui să acţioneze autorităţile, astfel încât să nu se lase provocate de aceste scenarii gândite la Tiraspol, cel puţin?
Igor Boţan: „Autorităţile Republicii Moldova trebuie să aibă un mesaj foarte clar atât pentru transnistreni, cât şi pentru partenerii implicaţi în formatul de negocieri „5+2”. Autorităţile moldovene trebuie, în acest moment, să atragă atenţia că, de exemplu, Federaţia Rusă, care are statut şi de garant, dar şi de negociator, dar Federaţia Rusă, în mod constant, a schimbat contextul în care a primit acest statut, Federaţia Rusă, în această perioadă, a oferit cetăţenie rusească la 180 de mii de locuitori din Transnistria. Într-un an de zile, Federaţia Rusă mai poate oferi 20.000 de titluri de cetăţenie rusească şi, în orice moment, poate spune că majoritatea absolută a locuitorilor din Transnistria, unde drept de vot au aproximativ 400.000 de cetăţeni, deci, majoritatea absolută dintre aceştia sunt cetăţeni ai Federaţiei Ruse, pe care Federaţia Rusă îi poate, în orice moment, apăra. Deci se schimbă...”
Europa Liberă: Adică nu mai are statutul de arbitru echidistant?
Igor Boţan: „Demult nu-l mai are.”
Europa Liberă: Dar la modul practic cum poate obţine Chişinăul să determine Rusia să joace altfel?
Igor Boţan: „Nu cred că Republica Moldova poate determina comportamentul Rusiei. Dar Republica Moldova poate să-i determine pe alţi parteneri strategici ai săi să influenţeze Rusia, inclusiv cu argumente la care m-am referit, să-i amintească Federaţiei Ruse că, potrivit legii electorale a acestei ţări, ea nu poate organiza alegeri pe teritorii străine. Rusia, în schimb, în mod constant, organizează alegeri pe un teritoriu cum este cel transnistrean ca şi pe teritoriu propriu. Există 2 decizii ale CEDO care au la bază drept punct de pornire faptul că Federaţia Rusă controlează totalmente acest teritoriu şi regimul de acolo, din punct de vedere militar, financiar, economic, diplomatic şi aşa mai departe.”
Europa Liberă: Adică este o constatare juridică...
Igor Boţan: „...bătută în cuie, dacă putem spune...”
Europa Liberă: ...care nu-i mai permite Rusiei să se ascundă după deget.
Igor Boţan: „Da, exact. Al treilea lucru, pe care trebuie să-l punem în vedere: ultimii 4 ani, Federaţia Rusă a oferit suport pentru menţinerea pe linia de plutire a Transnistriei, un miliard de dolari, aceasta în afară de resursele pe care Rusia le foloseşte, cum este gazul, pentru care transnistrenii nu achită. Deci sunt un şir de lucruri care pun în evidenţă rolul pe care îl are Federaţia Rusă în acest conflict.”
Europa Liberă: Unde ar trebui să meargă Chişinăul cu acest dosar complex?
Igor Boţan: „Cel puţin, trebuie să vedem că autorităţile de la Chişinău pot formula o atitudine coerentă şi consecventă, lucru pe care deocamdată nu l-am văzut. Republica Moldova se pare că a avut un fel de schiţă strategică pentru soluţionarea problemei transnistrene, când Republica Moldova a semnat cu Uniunea Europeană Planul de Acţiuni. Acel Plan de Acţiuni prevedea foarte clar ce are de făcut Republica Moldova pentru reintegrarea eventuală a ţării. Este vorba despre modernizarea şi europenizarea Republicii Moldova astfel încât malul drept al Nistrului să devină atractiv pentru malul stâng. După venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană, ne-am pomenit că ţara noastră se află într-un conflict intern permanent, iar autorităţile transnistrene îşi permit să ia în zeflemea autorităţile din dreapta Nistrului. Cel puţin, autorităţile de la Chişinău trebuie să fie conştiente că trebuie să revină pe filiera modernizării şi europenizării în fapte şi nu doar în vorbe. Atunci putem cumva reveni la un proces de reintegrare a ţării, clar şi pentru cetăţenii din stânga Nistrului.”
