Agenţia oficială de ştiri de la Tiraspol relata duminică despre un Congres al societăţii civile transnistrene la care 133 de organizaţii locale au decis să trimită Naţiunilor Unite o cerere de recunoaştere a independenţei regiunii. Potrivit agenţiei „Novosti Pridnestrovia”, cererea a mai fost expediată preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei. În depeşa agenţiei transnistrene se mai spune că participanţii la congres au primit mesaje de salut din partea unor deputaţi ruşi dintr-un comitet de cooperare cu Sovietul Suprem transnistrean, iar lucrările au fost deschise de atamanul unei asociaţii paramilitare căzăceşti. Am discutat despre cu Ion Manole, şeful asociaţiei de la Chişinău Promo-Lex care apără drepturile omului în regiunea transnistreană. L-am întrebat la început cât de reprezentativ a fost Congresul.
Ion Manole: „Din informaţiile care au apărut pe aşa-zisele surse oficiale de la Tiraspol, nu aflăm nici un nume sau nu vedem vreo listă de organizaţii ale aşa-zisei societăţi civile din regiune, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că toată această declaraţie sau acţiune a fost foarte bine planificată şi dirijată din exterior.”
Europa Liberă: De ce i-aţi spus „aşa zisa” societate civilă?
Ion Manole: „Pentru că adevărata societate civilă din regiune nu participă la astfel de procese. Aceste procese sunt politice şi, după cum spuneam, sunt dirijate din exterior, în mare parte de Federaţia Rusă care deţine controlul asupra acestui teritoriu. Pe de o parte, Federaţia Rusă persecută societatea civilă din Rusia, obligând activiştii să se înregistreze ca agenţi străini şi să refuze finanţarea străină, iar pe de altă parte Federaţia Rusă susţine foarte insistent şi abil grupări numite organizaţii neguvernamentale, obşteşti din regiunea transnistreană pentru a-şi promova interesele şi a face propagandă agresivă a în Republica Moldova împotriva a tot ceea ce înseamnă european, democratic.”
Europa Liberă: Aţi spus „adevărata” societate civilă din stânga Nistrului. Ce aţi avut în vedere?
Ion Manole: „În regiune sunt anumite organizaţii, nu atât de multe pe cât ar avea nevoie comunitatea de acolo, dar sunt cazuri individuale, să le spunem aşa, în care avem toate caracteristicile organizaţiei neguvernamentale. Avem organizaţii care militează pentru drepturile copiilor, ţăranilor, femeilor, altor categorii, care încearcă să se îngrijească de nevoile şi interesele beneficiarilor, să fie respectate şi să fie în concordanţă cu demnitatea umană.”
Europa Liberă: Domnule Manole, organizaţia pe care o conduceţi se ocupă de apărarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, cunoaşteţi bine situaţia de acolo. Există competiţie între organizaţiile neguvernamentale de pe malul drept al Nistrului şi cele de pe malul stâng care desfăşoară activităţi în regiunea transnistreană, simţiţi o concurenţă?
Ion Manole: „Eu nu aş numi-o concurenţă, pentru că la problemele care există în această regiune ar mai fi nevoie de zeci sau chiar sute de organizaţii foarte bune, care ar activa pe diferite segmente şi ar schimba lucrurile pentru diverse categorii de persoane şi în general pentru comunitatea de acolo.”
Europa Liberă: Domule Manole, cum aţi răspunde afirmaţiei că, la fel cum cele 133 de organizaţii care spun că s-au adunat duminică la Tiraspol sprijină regimul de acolo, tot aşa şi mare parte a societăţii din dreapta Nistrului sprijină autorităţile de la Chişinău sau punctul lor de vedere în ceea ce priveşte problema transnistreană? Cu alte cuvinte, s-ar putea ca şi cei de la Tiraspol să spună că nu sunteţi o „adevărată” societate civilă, cum aţi răspunde?
Ion Manole: „Nu ştiu dacă am putea pune un semn de egalitate între aceste două grupuri de organizaţii. În primul rând, organizaţiile de la Tiraspol care participă la astfel de proceduri reprezintă în mare parte segmentul militar sau militarizat al societăţii din stânga Nistrului. Aceste organizaţii nu alte activităţi decât promovarea şi propagarea valorilor care de fapt nu pot împărtăşite de cei care se consideră organizaţie neguvernamentală.”
Europa Liberă: Cum credeţi, după acest Congres e de aşteptat şi o cerere formală din partea autorităţilor din stânga Nistrului de a fi recunoscută independenţa regiunii transnistrene? Ar fi o primă astfel de cerere după ce Evgheni Şevciuk a devenit lider în regiunea transnistreană…
Ion Manole: „Probabil că aceste acţiuni fac parte dintr-un plan mai mare. Probabil pot urma deja astfel de cereri din partea administraţiei de la Tiraspol. Ceea ce este important acum este comunitatea internaţională şi sper că ea cunoaşte aceste subtilităţi şi va ignora cum a făcut-o de fiecare dată astfel de demersuri din partea unor grupuri din teritoriu.”
Europa Liberă: Vă aşteptaţi la o reacţie oficială de la Chişinău?
Ion Manole: „Eu cred că Chişinăul nu ar trebui să reacţioneze pentru că prin asemenea reacţii ar putea da apă la moara unor scenarii mai avansate.”
Europa Liberă: Vă mulţumim.
