188 de servicii de diagnostic şi tratament în plus, cu asigurarea medicală

Veşti bune pentru situaţii mai puţin bune - de îmbolnăvire sau bănuială de boală: persoanele cu asigurare medicală vor putea să se bucure, gratuit, de 188 de servicii de diagnostic şi tratament în plus. Mai e puţin de aşteptat - până la publicarea în Monitorul oficial a unor noi prevederi - şi medicul de familie va avea dreptul să-şi trimită pacientul să facă mai multe investigaţii de înaltă performanţă. Amănunte – în convorbirea cu Mircea Buga, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.


Europa Liberă: Aşadar, dle Buga, persoanele cu asigurare medicală vor putea să se bucure – atât cât te poţi bucură în asemenea situaţii - de 188 de servicii suplimentare şi gratuite de diagnostic şi tratament, după cum a anunţat CNAM. Pentru asta s-au operat modificări în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Ce vor presupune exact aceste modificări?

Mircea Buga: Într-adevăr săptămâna trecută guvernul a operat modificări în programul unic, programul unic reprezentând de fapt, vorbind mai simplu, o listă de maladii care sunt acoperite din fondurile de asigurări medicale sau la prezentarea poliţei de asigurare. Şi în acest caz programul unic intervine cu actualizarea listei serviciilor de înaltă performanţă. Ne dăm prea bine seama că tehnologiile se schimbă, apar noi şi noi utilaje şi se schimbă şi percepţia noastră asupra modului de organizare a sistemului de sănătate. De aceea au fost introduse aceste modificări, fiind completată lista cu 188 de servicii suplimentare şi gratuite de diagnostic şi tratament costisitoare noi. Pe de altă parte fiind modificat şi mecanismul de trimitere a pacienţilor pentru a uşura accesul pacienţilor la serviciile medicale de performanţă. Medicul de familie fiind acum acea persoană care poate îndrepta, deopotrivă cu medicul specialist, la 75 de servicii medicale incluse în lista respectivă.

Europa Liberă: Vorbim neapărat în continuare şi despre aceasta, dar mai întâi ce este, de fapt,o investigaţie de mare performanţă? Şi unde a fost posibil să se facă până acum?

Mircea Buga: Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină are încheiate contracte cu circa 34 de instituţii medico-sanitare fie publice, fie private, până la urmă nu este important tipul instituţiei, ci este vorba despre pacientul care are posibilitatea să meargă la centrele de diagnostic atât private , cât şi publice, cum ar fi Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, cum ar fi Spitalul Clinic Republican, cum ar fi noile tehnici de tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară, laboratoare performante de investigare biochimică a sângelui, care au un cost mai mare. Şi acest cost, nefiind acoperit de pacient, este foarte problematic să avem un diagnostic complet, de aceea şi intervine Fondul de asigurări cu această acoperire a costului serviciilor medicale. Şi ele se numesc de înaltă performanţă deoarece ele au acces la instalaţii sau dispozitive care sunt de o generaţie nouă, de tehnologii avansate, care nu sunt de rutină cum ar fi unele investigaţii banale.

Europa Liberă: Aţi putea da câteva exemple: iată, ce se face înainte cu bani, iar acum va intra în asigurare?…

Mircea Buga: N-aş vrea să intru în detalii tehnice, dar vreau să vă spun în primul rând că pe lângă faptul că am completat cu aceste servicii, printre care se numără o sumedenie de investigaţii la rezonanţă magnetică nucleară de diferită capacitate, a fost extinsă această listă avându-se în vedere noi utilaje procurate recent de către o serie de instituţii medicale, de aceea pentru avea pacienţi, a avea acces gratuit la aceste utilaje mai noi în spaţiul estic al Europei şi Republica Moldova, au fost introduse aceste investigaţii. Şi mai sunt şi metode de tratament să zicem în domeniul oftalmologic chirurgical, unde pacienţii vor avea posibilitate să aibă şi tratament în cazul dezlipirii de retină, ceea ce nu era anterior inclus pentru pacienţii cu diabet zaharat.

Europa Liberă: Revenind la accesul la aceste servicii. Deci dacă până acum, biletul de trimitere pentru investigaţii de înaltă performanţă îţi era oferit de un medic specialist de profil, de-acum încolo, cu programul unic modificat, medicul de familie va avea dreptul să te îndrepte spre respectivele investigaţii… De ce anterior a fost altfel?

Mircea Buga: Vă spuneam că se schimbă şi percepţia asupra sistemului de organizare a ocrotirii sănătăţii… Şi sunt o serie de investigaţii care, spuneam că pentru uşurarea accesului, pacienţii să nu meargă de la medicul de familie la specialişti şi ulterior doar la serviciul respectiv de laborator sau de investigaţii, acum a pentru o serie din ele care sunt mai simple, care sunt de competenţa medicului de familie, este posibil, la determinarea hemoglobinei de exemplu, sau a colesterolului, sau anticorpilor în cazul hepatitelor cronice care sunt o problemă mare în Republica Moldova, sau a hormonilor glandei tiroide – foarte solicitată investigaţie de către pacienţi, cercetări histologice, mamografie etc., deci aceste investigaţii acum a pot fi trimise de către medicul de familie direct, la prima adresare a pacientului la „portarul” precum spunem noi din sistemul de sănătate – medicul de familie pe care îl avem fiecare dintre noi.

Europa Liberă: Cum va artă la modul practic situaţia? Vin la policlinică cu asigurarea medicală şi mă plâng de te miri ce… Şi? Cere pacientul o investigaţie specifică sau decide medicul după examinarea cazului? Altfel spus, sfatul care ar fi pentru pacientul cu simţul răspunderii pentru propria sănătate: să aştepte pretextul trist al bolii ca să ajungă la aparate de diagnostic mai sofisticate, sau să meargă pentru a anticipa la timp probleme de sănătate?

Mircea Buga: Nici într-un caz evident nu trebuia să aşteptăm efectul nefast al bolii să se manifeste… până la urmă să nu uităm şi de efectul profilactic al adresării la medicul de familie – aici trebuie să punem accentul că medicul de familie este persoana-cheie pentru noi la momentul în care ne adresăm la sistemul de sănătate şi nu trebuie de admis autotratamentele care până la urmă nu sunt eficiente, dar chiar şi periculoase sunt pentru sănătate. Deci, un prim lucru ar fi adresarea la medicul de familie pe cât posibil mai des în legătură cu activităţi de profilaxie, dar şi în caz de boală, în caz de existenţă a unor maladii cronice medicul de familie este acea persoană care ne poate îndruma şi ne poate trimite şi la această investigaţie de performanţă, dar ne poate trimite şi la un specialist, sau în cel mai rău caz la o internare în sectorul spitalicesc. Acesta de fapt este algoritmul simplu pe care trebuie să-l cunoască fiecare pacient.

Europa Liberă: De ce totuşi există o reţinere a medicului de familie, a medicului specialist de a trimite un pacient la un anumit tip de investigaţii? Cum funcţionează asta din punct de vedere financiar, depinde salariul medicului cumva de asta? pentru că există parcă o reţinere. Pacientul de multe ori parcă trebuie să facă dovada că are nevoie de o investigaţie?

Mircea Buga: Eu cred că mai degrabă există o reţinere din considerente tehnice, să zicem aşa. Până la urmă orice medic are capacitatea lui fizică de a primi un anumit număr de pacienţi, în cazul medicului de familie pe zi el are 10-20 de pacienţi care sunt programaţi. Din păcate, sunt pacienţi care nu respectă regulile de programare sau regulile de conduită chiar. Necesitatea care poate fi amânată de exemplu în cazul unor maladii cronice este pus în seama medicului: de a merge imediat acum şi astăzi… Noi trebuie să nu uităm de faptul că urgenţele sunt imediat deservite şi trebuie să fie aşa de către toţi medicii şi în toate instituţiile. Cât priveşte cazurile planificate, în orice ţară şi Republica Moldova nu este o excepţie, există şi o listă de aşteptate, există şi o programare, pentru că ne dăm bine seama că nu pot fi făcute mii de investigaţii din partea unor specialişti, dacă se doreşte imediat, în minutul acesta. Deci, pas cu pas lucrurile se redresează, inclusiv în cazul instituţiilor medicale, există şi liste respective formate, există şi termen în mai multe instituţii, deci este o dinamică pozitivă. Dar trebuie să înţelegem şi noi, inclusiv pacienţii, să ne schimbăm la momentul oportun abordarea.

Europa Liberă: Totuşi, pentru medicul de familie există, pot exista motive, de exemplu, să „economisească” sau să găsească alte raţiuni în afara celor de necesitate medicală de a nu da bilet la solicitare?

Mircea Buga: Nu, nu există nici o legătură nemijlocită între finanţarea respectivă în sensul că medicul de familie are o salarizare pe care o primeşte şi nu este o motivaţie directă să nu trimită pacientul care ar avea probleme de sănătate.

Europa Liberă: Deci nu există un şef care să-i spună: vezi, nu fi chiar excesiv de generos în acest sens. Dar, dle Buga, dacă eu, ca pacient, sunt ipohondric sau excesiv de vigilent faţă de sănătatea mea – cum se procedează ? Fac investigaţiile respective?


Mircea Buga: Evident că este bine să se meargă pe supratratamentul unor boli. De aceea medicul este, o spun încă o dată, persoana care urmează să ne îndrume. Medicul va stabili cu certitudine de care investigaţii şi care tratament avem nevoie în fiecare caz şi, evident, pacientul nu poate decide, numai dacă nu este medic, care este necesitatea cea mai imperioasă de investigaţii în cazul lui. Dacă totuşi se insistă şi pacientul îşi doreşte anumite investigaţii, n-o să aibă posibilitatea să le facă gratuit. O să meargă contra plată neputând avea acest bilet de trimitere din partea medicului de familie sau a medicului specialist. Sunt astfel de cazuri pentru că până la urmă nu poate fi îngrădit evident dreptul unui pacient de a decide. Poftim, ai dreptul la o investigaţie pe care ţi-o prescrie medicul de familie, în rest poţi să mergi contra plată la oricare instituţie.

Europa Liberă: Vorbind despre costuri şi despre înzestrarea instituţiilor medico-sanitare-primare cu tehnologiile moderne de diagnosticare, cunoscând încăperile mai multor spitale - în special în zona rurală - nu va arăta totul de parcă ai înzestra o colibă cu computer performant?

Mircea Buga: Sunt de acord cu dvs. că şi acum mai există încăperi şi spitale de acest fel. Dar vreau să vă zic că, iarăşi, chiar dacă situaţia nu este atât de roz deocamdată, dar este totuşi într-o dinamică pozitivă. Având în vedere că centralizarea serviciilor de înaltă performanţă se face în anumite zone şi în anumite centre raionale sau municipii, sau la nivel republican, servicii de înaltă performanţă nu se prestează în oricare localitate, inclusiv localităţile rurale. În schimb, în localităţile rurale, cum aţi spus şi dvs., există centre de sănătate unde lucrează medicul de familiei care sunt deja dotate, sau au fost dotate fie prin intervenţiile donatorilor externi, fie din fonduri ale Comisiei Europene. Şi sunt dotate centrele de sănătate toate. Dar sunt acum şi fonduri din partea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, respectiv Fondul de dezvoltare, şi se fac investiţii atât în infrastructură, deci reparaţii curente sau capitale şi sunt cheltuiţi sute de milioane de lei pe parcursul anului, şi sunt dotate zeci de centre de sănătate şi zeci de spitale pe parcursul unui an. Pentru servicii de înaltă performanţă fiind planificate pentru anul 135 milioane de lei pentru 2013 pentru procurarea doar a serviciilor, noi estimăm orientăm peste 400 de mii de servicii să fie prestate populaţiei în baza poliţei de asigurare.

Europa Liberă: Deci, viaţa devine mai bună oarecum. Dle Buga, vă mulţumim.