După luni de ezitare Armenia a anunțat că se va alătura Uniunii Vamale dominate de Rusia. Ucraina, dimpotrivă, pare decisă să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană la toamnă, la Vilnius, unde Moldova speră să-l parafeze. Europa Liberă a cerut opinia lui Judy Shelton, economistă la un institut de studierea democrației de la Washington, despre motivele dorinței Rusiei de a include cât mai multe țări în uniunea ei vamală.
„Moscova nu dorește să-și refacă numai dominația economică, ci și politică asupra regiunii pe care a controlat-o până în urmă cu două decenii. Problema este că această presiune rusească vine tocmai într-un moment când perspectivele economice ale Rusiei nu sunt dintre cele mai bune și când Rusia este departe de a fi un model economic. Economia rusă este bazată pe materii prime, pe petrol, corupția este o problemă enormă, iar diferența de nivel de trai dintre bogați și cetățenii de rând este adâncă”
Președintele Putin spune că integrarea fostelor țări sovietice în spațiul eurasiatic ar fi logică, pentru că Rusia oricum este principalul lor partener comercial și furnizor de energie. Este acesta un argument valabil?
„Nici vorbă. Motoarele dezvoltării economice se schimbă pe măsură ce țările din regiune se modernizează. Ucraina exportă în prezent în Rusia bunuri în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro pe an, dar aproape 13 miliarde în UE. Iar în privința Rusiei ca singur furnizor de energie, țările din fostul spațiu sovietic nu au avut experiențe tocmai fericite”.
„Rusia spune mereu că a fi vecină cu ea dă oricărei țări avantajul de a încheia o uniune vamală. Rusia a spus Ucrainei că să nu te alături unei asemenea uniuni ar fi un gest sinucigaș. Dar ce vedem dacă privim de aproape o țară care este deja în Uniunea Vamală, cum este Belarus? Rusia a anunțat că-i reduce livrările de petrol cu un sfert pentru luna curentă, că vrea să interzică importul de porc în viu și carne de porc din Belarus... Orice țară care vrea să urmeze exemplul Minskului și să intre în Uniunea dominată de Rusia ar trebui să ia aminte la tratamentul aplicat de Moscova Belarusului. Orice țară care nu se lasă dominată și controlată de Rusia poate să se aștepte la represalii și pedepse”.
„În Uniunea Europeană orice țară care are un acord de asociere și de liber schimb trebuie să aibă și o politică externă proprie în privința comerțului exterior. Dar dacă Ucraina de pildă ar alege să intre în tabăra Moscovei, Kremlinul ar obliga-o să joace după regulile lui, iar comerțul exterior ucrainean ar fi dominat clar de Rusia”.
„Este interesant de observat că UE este de departe partenerul comercial cel mai important al Rusiei și că în vreme ce Rusia presează și amenință țările vecine să nu se apropie de europeni, ea însăși beneficiază de privilegii comerciale în relația cu europenii - dar nu vrea în nici un chip ca de ele să se bucure și alții”.
„Orice țară din fostul spațiu sovietic care nu știe încotro s-o apuce ar trebuie să se gândească la propriul viitor și să-și amintească istoria, mai precis că Rusia este obișnuită să folosească presiunile, să oblige țările să i se alăture - așa cum s-a întâmplat în trecut. În etapa actuală, Rusia se opune apropierii vecinelor ei de apus și dintr-un fel de frică, nu pentru că ar avea un model de oferit, o economie în stare să atragă talente din alte țări. Rusia se teme că vecinele ei, poate în primul rând Ucraina, ar putea deveni țări moderne și prospere, europene. Una peste alta, cred că este bine ca țările vecine Rusiei să se gândescă la interesele proprii și să nu se simtă datoare să i se alăture în Uniunea Vamală”.
„Țărilor vecine cu Rusia ar trebui să le dea de gândit și faptul că spre deosebire de UE, Rusia nu le solicită niciun fel de reforme înaintea intrării în Uniunea Vamală, niciun fel de eforturi de consolidare a domniei legii și de combatere a corupției. Ce le spune Rusia este: veniți cu noi, noi nu avem niciun fel de standarde, niciun fel de valori. Ar fi greșit pentru o țară care vrea să se modernizeze să se alăture unei puteri regionale care nu respectă democrația, drepturile omului, libertatea politică și nici măcar oportunitatea economică, unei Rusii care nu crede că transparența, domnia legii sau combaterea corupției sunt importante.”
