Temându-se de o răzbunare politică din partea noului regim de la Tbilisi, fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, și-a efectuat ultima vizită în străinătate la Bruxelles, solicitând un sprijin din partea liderilor principalelor instituții europene.
Într-o conferință de presă comună cu Saakașvili, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat în mod deturnat Tbilisi să nu-l transforme pe acesta într-o versiune georgiană și masculină a Iuliei Timoșenko, fosta șefă a guvernului de la Kiev, condamnată la 7 ani închisoare în Ucraina și pe care occidentalii o consideră victima unei răzbunări politice.
Astfel, Barroso a declarat: „Așteptăm ca Georgia să-și respecte obligațiile, cum e de pildă aceea ca justiția să nu cadă sub influența politicii. Suntem cu totul împotriva oricărei forme de justiție selectivă. În același timp, Uniunea Europeană sprijină integritatea teritorială a Georgiei în limita granițelor sale recunoscute internațional.”
Pe lângă o aluzie la cele două regiuni independentiste din Georgia - Abhazia și Osetia de Sud - în care Rusia menține trupe, așa cum o face și în Transnistria, Barroso a avertizat astfel noua putere de la Tbilisi și împotriva lansării unor proceduri judiciare nejustificate împotriva lui Saakașvili.
Atât Vladimir Putin, cât și premierul Georgiei, Bidzina Ivanișvili, îl consideră un dușman personal pe Saakașvili. Acesta a declarat de altfel în conferința de presă cu Barroso:
„Primul ministru al Georgiei m-a amenințat deja în câteva rânduri, inclusiv în public, iar odată chiar a numit specific închisoarea în care am să fiu aruncat. În tot acest timp, Rusia nu încetează să-și extindă prezența în dauna Georgiei, amenințând conductele de gaz din Azerbaidjan spre Europa și amenințând principala autostradă a Georgiei. Ba chiar atât Putin, cât și Medvedev au cerut moartea, sau aruncarea în închisoare a președintelui Georgiei… adică eu.”
Cu toate astea, Saakaşvili a încurajat parafarea, luna viitoare, la Vilnius, a acordului de asociere a Georgiei cu Uniunea Europeană, acord similar celui pe care îl va semna la Vilnius si Moldova:
„Speram să parafăm la Vilnius un Acord de Asociere cu UE, care va include un acord al liberului schimb şi care va arăta că Georgia este pe deplin gata să se apropie de Uniunea Europeană.”
Uniunea Europeană, pentru care Georgia prezintă o mare importanță geostrategică, fiind vorba de țara de tranzit a gazului dinspre Azerbaidjan, a pierdut deja o primă manșă a cursei pentru energie în momentul în care, în urmă cu mai bine de un deceniu, Azerbaidjanul a preferat să trateze cu un trust anglo-american mai degrabă decât cu UE, ceea ce a făcut ca principala conductă să fie construită prin Turcia spre Marea Mediterană, iar nu spre Europa.
În acest context, un președinte învins, care a pierdut în trecut o aventură militară și care ar putea în cele din urmă fi inculpat în propria lui țară nu poate primi altceva decât încurajări cum au fost cele de astăzi.
