Pentru comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali si transexuali) din Moldova anul 2013 a fost un an amestecat: anul adopării legii ant-discriminare, un punct pozitiv, anul primelor manifestaţii de stradă mai mari, incă un punct pozitiv dar şi anul în care se face resimţită influenţa campaniei homofobe din Rusia. Un punct periculos, crede Angela Frolov, de la organizaţia Gender.doc.
Cum a fost anul 2013 pentru comunitatea LGBT din Moldova? Alla Ceapai a stat de vorbă cu Angela Frolov de la Gender Doc M.
Angela Frolov: „Un plus este că a fost adoptată, în sfârșit, legea pentru prevenirea discriminării. Deja nu mai auzim discuţii şi discursuri de ură împotriva persoanelor LGBT din cauza că Parlamentul vrea să adopte această lege. Am avut şi un caz câştigat pe această lege. Este primul caz din Moldova. Un bărbat a fost învinuit de discriminare. Asta a arătat că această lege, chiar dacă orientarea sexuală nu este inclusă în primul articol, apără drepturile şi persoanelor LGBT şi nu doar în câmpul muncii.
Un minus foarte mare este că totuşi Republica Moldova este influenţată foarte mult de opiniile din Federaţia Rusă. Şi pentru că în Rusia în acest an a început o campanie foarte agresivă şi periculoasă împotriva persoanelor LGBT această ură a fost preluată şi de unii moldoveni, în special cei vorbitori de limbă rusă, care privesc canalele ruse sunt influenţaţi şi preiau această ură şi homofobie. Din această cauză am avut foarte multe atacuri, am avut crime de ură, mai multe decât anii trecuţi.
Noi vedem toate scenariile din Rusia sunt copiate la noi. Aceste atacuri prin site-urile de cunoştinţă când dă întâlnire unui gay undeva într-un parc şi îl bate, îi fură tot ce are prin buzunare considerând că dacă va fi prinsă e suficient să zică că la bătut pentru că e gay şi nu îi va fi nimic. În toate cazurile când s-au adresat nouă aceşti bărbaţi homosexuali, pentru că ei sunt cei care suferă mai mult, au fost găsiţi infractorii, au fost pedepsiţi.”
Europa Liberă: De ce aceste cazuri se lasă aşteptate la Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării, care trebuie să aplice legea anti-discriminare?
Angela Frolov: „Pentru că aici este proces penal şi este mai mult decât un caz de discriminare, şi pentru că se implică procuratura, şi pentru că mergem deodată în instanţă. Cât priveşte Consiliul nediscriminare acum pregătim un caz pentru ei. Am şi depus o cerere la organele de poliţie să redirecționeze acest caz Consiliului pentru că ţine de discriminare. E vorba despre doi bărbaţi care au fost daţi afară din taxi pentru că s-au sărutat în salon. Şi este o discriminare curată. Acesta va fi primul caz de discriminare pe motiv de orientare sexuală care va ajunge în Consiliu.
După cum se temea toată societatea nu este această lege doar pentru persoanele LGBT. După cum vedeţi abia după un an este primul caz care va ajunge la Consiliu pe acest motiv. Noi am vrea ca în Codul penal să fie inclusă sintagma de crimă bazată pe ură pe toate criteriile nu doar pe cele trei indicate la moment: ură socială, religioasă şi de etnie. Eu cred că şi dacă a fost bătut un om care are dizabilităţi şi dacă a fost bătut pentru că este homosexual şi dacă a fost bătută pentru că este persoană în etate, oricare criteriu dacă este făcut din ură este crimă bazată pe ură şi trebuie să fie circumstanţă agravantă.”
Europa Liberă: Să ne referim şi la alte evenimente pozitive pentru comunitatea LGBT din Moldova. În anul 2013 aţi reuşit să organizaţi două manifestaţii stradale. Una mai de amploare în mai – Marşul comunităţii LGBT. Aţi declarat atunci că pentru prima dată v-aţi putut realiza dreptul la libera întrunire fără teama de a fi atacaţi şi că aţi avut o colaborare foarte strânsă cu poliţia. Au fost succese de moment sau credeţi că prin aceste manifestaţii aţi reuşit să sensibilizaţi opinia publică să fie mai tolerantă faţă de minorităţile sexuale?
Angela Frolov: „Nu cred că este totul atât de simplu. Anterior noi am câştigat un dosar la CEDO, care a dat de înţeles Moldovei că nu mai poate încălca drepturile persoanelor LGBT la libera exprimare. Totuşi primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a încercat să ne oprească şi ne-a acţionat în judecată pentru ca instanţa să ne interzică petrecerea acestui marş în centrul oraşului şi să ne permită la Teatrul Verde. Noi am pierdut acest dosar. Judecătorul a decis ilegal că noi trebuie să facem marşul la Teatrul Verde. Am decis că de această dată ne supunem. Însă am hotărât să ne întâlnim în faţa Ambasadei SUA, pentru că este cel mai sigur loc, care cu siguranţă va fi protejat de poliţie, şi să mergem în marş spre Teatrul Verde. Nu am ajuns până la Teatrul Verde. Am fost opriţi la jumătate de drum pentru că poliţia ne-a zis că la Teatru Verde suntem aşteptaţi de sute de oameni care vor să se răfuiască fizic cu noi. L-am acţionat pe Dorin Chirtoacă în judecată învinuindu-l de discriminare.”
Europa Liberă: Aveţi deja un răspuns de la instanţă?
Angela Frolov: „În ianuarie sau în februarie vom avea prima şedinţă.”
Europa Liberă: La un an de la adoptare Legea anti-discriminare continuă să fie criticată. Grupuri religioase, cercuri conservatoare şi în acest an au protestat cerând anularea acestei legi sau cel puţin excluderea sintagmei orientare sexuală. Credeți că sub aceste presiune legea ar putea fi anulată?
Angela Frolov: „Nu cred că va fi anulată această lege pentru că a fost foarte greu pentru Moldova să fie adoptată. Dacă se va da înapoi vor fi mari probleme pe plan internaţional. Evident că este o luptă politică.
Ca să înţelegeţi comuniştii au fost cei care au pornit această lege. Fiind la putere ei au introdus-o în planul naţional de acţiuni pentru drepturile omului. Când au pierdut puterea ei au început să folosească această lege împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană. În ajunul alegerilor sunt sigură că comuniştii vor ieşi cu toată homofobia şi isteria anti-lege. Şi sunt sigură că Biserica, care se supune Patriarhiei ruseşti, va face acelaşi lucru. Se va uni cu partidele pro-ruse ca să lovească în coaliţia de guvernare şi în viitorul european al Moldovei.”
Europa Liberă: De 15 ani Centrul de informaţii Gender-doc M acordă asistenţă reprezentanţilor comunității LGBT. În toţi aceşti ani societatea moldovenească a devenit mai tolerantă faţă de minorităţile sexuale?
Angela Frolov: „Lucrăm foarte mult pentru ca societatea să devină tolerantă. Facem foarte multe training-uri pentru diferiţi oameni, diferiţi specialişti. Avem şi ajutorul, susţinerea UE şi altor state, în special, SUA, care fac foarte multe pentru a ridica nivelul de toleranţă în Moldova. Sigur că situaţia se schimbă, dar poate nu atât de repede cum ne-am dori. Şi asta pentru că această schimbare nu trebuie să vină de la un ONG mic cu posibilităţi reduse. Trebuie să vină de la stat.
Statul trebuie să înţeleagă că sunt teme care trebuie discutate în şcoli, în familie şi nu doar un ONG să poată schimba atitudinile. Nu vorbesc doar de atitudinile negative faţă de persoanele LGBT. Noi avem xenofobie ridicată în Moldova. Avem rasism. Avem probleme foarte mari cu acceptarea romilor, persoanelor care trăiesc cu HIV, persoanelor cu nevoi speciale, în special celor cu dizabilităţi intelectuale. Este o problemă foarte mare în Moldova care vine din prostie, ignoranţă, lipsă de informaţii. Şi statul e cel care trebuie să-şi educe cetăţenii. Sper să se schimbe ceva, dar la moment statul nu prea vrea să se implice.”
