Europa Liberă: Cum ați caracteriza pentru început relația putere centrală-putere locală?
Sergiu Palihovici: „Relația nu este una proastă. Atâta doar că, probabil, pe parcursul desfășurării reformei administrației publice locale, a fost necesară existența unei competenței mai speciale din partea guvernului, în sensul în care să fie asigurată o legătură mai strânsă între administrația publică centrală și, respectiv, administrația publică locală. De foarte multe ori, lipsa acestei competențe a dus și la anumite neînțelegeri. Putem da mai multe exemple, și de ultimă oră.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste exemple?
Sergiu Palihovici: „Anumite lucruri ce s-au întâmplat în partea ce ține de reforma cadrului legal, trebuie să fie înscrise strict în tot ceea ce înseamnă programul de reformă „Relansăm Moldova”, deci, programul de reformă prioritar al guvernării și tot ceea ce a fost aprobat de către guvern ca strategie de dezvoltare în domeniul reformei administrației publice locale. Mă refer în cazul dat la Strategia Națională de Descentralizare. Or, tot ceea ce vine sectorial, pe ministere, ele nu trebuie să iasă din cadrul respectiv. Toate propunerile, care vin din partea ministerelor, și care vin în tangență nemijlocit cu autoritatea publică locală – ele trebuie să înscrise în acest document foarte important de politici, cum ar fi Strategia Națională de Descentralizare.”
Europa Liberă: Și totuși, în ultimul timp, primarii au fost destul de porniți împotriva guvernării. Ne amintim atunci când au protestat pentru o veritabilă Lege a finanțelor locale. Am avut și această problemă a plafonării taxelor locale, deși guvernarea spune că o plafonare a taxelor este oricum necesară pentru a sigura echitatea între agenții economici și pentru a evita abuzurile reprezentanților autorităților publice locale - totuși, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile privind plafonarea taxelor locale. Deci o confruntare, fie și nesemnificativă, între aceste două puteri, locală și centrală, există, nu trebuie trecută cu vederea.
Sergiu Palihovici: „Să ne aducem aminte despre cum au primit autoritățile publice locale ideea cu privire la noua Lege privind finanțele publice locale. Au primit-o nu întocmai bine, cu reticență, pentru că, cel puțin, la etapa respectivă, ea nu a fost una înțeleasă, nu a fost una explicată și nu a existat poate capacitatea necesară ca să convingem autoritățile că noua Lege privind finanțele publice locale este, probabil că, cel mai important lucru care trebuie să se întâmple în procesul de transmitere a competențelor de la centru în teritoriu. Mai departe lucrurile au evoluat. Acest gol informațional, dacă putem să îi spunem așa, a fost suplinit. Importanța acestei legi a fost înțeleasă la timp. Însă au urmat niște acțiuni care au ieșit un pic din cadrul general.”
Europa Liberă: Adică?
Sergiu Palihovici: „Mă refer la anumite deziderate și din politica bugetar-fiscală, care, de fapt, au dus, până la urmă, la plafonarea taxelor locale. Aici, probabil că, ar trebui să dăm dreptate nu numai autorităților publice locale, dar și celor care sunt nemijlocit vizați de această plafonare. Eu cunosc lucrurile în esență. Dacă vorbim despre taxele locale, de exemplu, aprobate de către Consiliul Municipal Chișinău, ele sunt în situații, pe anumite dimensiuni, să înăbușe ramuri întregi ale unui business. Și acest lucru la fel este unul inadmisibil. Și cred eu că autoritățile publice centrale, atunci când au propus plafonarea acestor taxe, s-au condus anume de aceste lucruri, de adresările mediului de afaceri. Pentru că și mediul de afaceri a și reacționat.”
Europa Liberă: Au reacționat, dar decizia Curții Constituționale este că această lege este anticonstituțională.
Sergiu Palihovici: „Exact. Deci decizia Curții este că această lege este anticonstituțională. Deci aici, probabil că, noi ar trebui să acceptăm acest adevăr. Dacă vorbim de autonomie locală și vorbim despre transmiterea de competențe, atunci trebuie să o facem pe bune. Deci trebuie să plecăm de la ideea unui stat ierarhic stabilit în forma în care l-am avut până acum și să ne învățăm să avem încredere, în primul rând, în cei care reprezintă puterea statului în teritoriu. Și, pentru ca să așteptăm performanțe, trebuie să le oferim și posibilități ca să presteze această performanță. Numai în cazul acesta, vom avea și rezultatele scontate și pe cele care, bineînțeles, în primul rând, le așteaptă, în cazul dat, și oamenii. Este nevoie ca, probabil, guvernul să intervină prin alte mecanisme în sensul în care autorităților publice locale să le fie, în primul rând, explicat că o politică necalculată de stabilire a unor taxe locale, de fapt, lovește în baza fiscală propriu-zis și în procesul de acumulări care vizează nemijlocit și bugetele locale, nu numai bugetul central.”
Europa Liberă: Credeți că, într-un an electoral, precum este anul 2014, se poate vorbi despre o îmbunătățire a relației dintre administrația publică locală și cea centrală? Sau mai degrabă vor apare disensiuni pe criterii politice?
Sergiu Palihovici: „Bineînțeles că este loc pentru îmbunătățire. Eforturile autorităților publice centrale, în această perioadă, trebuie să fie îndreptate, în primul rând, spre dialog, spre informare, spre întărirea capacităților administrative ale autorităților publice locale. Și, în cazul acesta, vom avea ceea ce ne propunem noi prin strategiile de dezvoltare aprobate de guvern, în primul rând, modernizarea acestor autorități. Toate împreună vor reprezenta autoritățile publice locale ca structuri ale statului care sunt conforme așteptărilor cetățenilor.”
Europa Liberă: Domnule Palihovici, credeți că s-au copt premisele pentru a se purta discuții despre o reformă teritorial-administrativă, pentru că aceasta o aud și din gura mai multor primari, și din gura experților.
Sergiu Palihovici: „Bineînțeles că este un subiect destul de delicat. Or, mersul înainte este integrarea europeană. Deci neapărat înseamnă și reforma teritorial-administrativă și am să vă dau un simplu exemplu: în Uniunea Europeană, în contextul anumitor instituții europene, care reprezintă cadrul de activitate al administrațiilor publice locale, există așa-numitul nomenclator al unităților teritorial-administrative, vorbesc de programele europene mari. Acest cadru ne oferă și o colaborare pe dimensiuni mai mici, adică între autoritățile similare ca populație, capacitate economică, teritoriu din Uniunea Europeană și, respectiv, din Republica Moldova. Or, dacă vom analiza structura teritorial-administrativă de astăzi a Republicii Moldova, deci, practic, și mergând pe aceste criterii, noi nu avem cu cine colabora, noi nu avem cu cine interacționa pentru că noi nu ne înscriem în acest nomenclator și în aceste criterii. Acesta este un exemplu simplu, dar unul care să ne demonstreze că această reformă este foarte importantă, pe această dimensiune, dacă vorbim de integrare.”
Europa Liberă: Dar raioanele își justifică prezența? Pentru că de la primari aud că mai degrabă sunt intermediari și repartizează finanțele, în funcție de simpatii sau de bunul lor plac.
Sergiu Palihovici: „Descentralizarea administrativă, de fapt, în contextul în care vorbim despre transmiterea reală a unor competențe, cumulată și cu asigurarea unei reale autonomii financiare, exclude din această legătură, în mare parte, autoritatea de nivelul doi, cum ar fi, în cazul dat, raioanele. Și ele pot fi păstrate până în momentul în care va fi necesar să se exercite o misiune de reglementare, inspecție și control. Mai apoi, cred că lucrurile se vor așeza și se vor rezolva de la sine.”
