Procuratura Generală spune că deputatul Adunării Populare de la Comrat, Ivan Burgudji nu s-a prezentat astăzi la audieri în dosarul referendumurilor controversate din februarie. Burgudji nu este prima persoană cu statut de bănuit care nu se conformează citației. Referendumurile despre orientarea externă a Republicii Moldova și autodeterminarea regiunii găgăuze sunt considerate nelegitime de către autoritățile moldovene, care le cercetează de peste jumătate de an. Alla Ceapai s-a interesat la ce etapă se află ancheta.
Pornit cu câteva săptămâni înainte de desfăşurarea în autonomia găgăuză a aşa ziselor plebiscite, dosarul penal se află încă la etapa incipientă. Deocamdată nimeni nu a fost trimis pe banca acuzaţilor. Anchetatorii continuă să caute persoanele vinovate, reuşind să audieze deocamdată doar martori, nu şi pe cei bănuiţi de samavolnicie, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi de acţiuni intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei interetnice. Asta am aflat de la şeful grupului de anchetă, Viorel Morari, care precizează ce acţiuni urmează a fi întreprinse în cadrul urmării penale:
„Identificarea persoanelor care se fac vinovate, punerea sub învinuire, audierea acestora, clarificarea tuturor circumstanţelor, verificarea potenţialilor versiuni care vor fi înaintate de persoanele învinuite.”
Anchetatorii sugerează că dosarul nu avansează din pricina că tocmai figurile cheie, bănuiţii, se opun, ignorând citaţiile procurorilor şi neprezentându-se la audieri. Este şi cazul deputatului Adunării Populare de la Comrat Ivan Burgudji care urma să fie audiat astăzi de procurori, dar nu s-a prezentat argumentând că este ocupat cu activităţi legislative din autonomia găgăuză. Burgudji este deocamdată singurul bănuit a cărui identitate a fost făcută publică de organele de drept. Ivan Burgudji este unul din deputaţii găgăuzi care au susţinut deschis organizarea plebiscitelor, implicându-se activ în desfăşurarea acestora. atât înainte de plebiscite, cât şi după Ivan Burgudji a atenţionat în repetate rânduri că autonomia găgăuză s-ar putea desprinde de Republica Moldova şi că autonomia este autosuficientă pentru a exista ca entitate independentă.
Solicitat de Europa Liberă pentru comentarii, Ivan Burgudji a calificat drept neîntemeiate acţiunile Procuraturii Generale. În opinia sa iniţierea dosarului penal împotriva unor deputaţi din autonomia găgăuză este nelegitima pentru că aceştia au imunitate ce poate fi ridicată doar cu acordul legislativul autonomiei, a Adunării Populare:
„Cineva tare vrea să destabilizeze situaţia din Găgăuzia. Cuiva nu îi place că la noi e linişte şi îi convine să tulbure apele. Dosarul penal este neîntemeiat. Ce înseamnă că suntem bănuiţi de aţâţare a vrajbei interetnice, de samavolnicie. Este o stupiditate. Deputaţii găgăuzi au luat decizia privind desfăşurarea referendumurilor în strictă conformitate cu legea. Nici un prejudiciu de proporţii mari nu a fost cauzat. Referendumurilor nu a fost finanţate din bugetul local. Nu ştiu dacă voi da curs viitoarelor citaţii. Mă voi prezenta doar în prezenţa avocatului.”
Anchetatorii nu exclud că vor trebui să recurgă, în limitele legii, la măsuri preventive şi chiar la aducerea silită a bănuiţilor. Totodată, organele de drept urmează să investigheze şi legalitatea finanţării referendumurilor, pentru a stabili dacă banii nu provin din fonduri din exterior, sau dacă nu au fost obţinuţi pe căi ilicite, ceea ce este strict interzis de legislaţia electorală.
Mai mulţi experţi presupun că plebiscitele ar fi fost finanţate de forţe pro-ruse care pledează pentru aderarea RM la Uniunea Vamală, între care comuniştii şi socialiştii. Părerea o împărtășește şi expertul în criminologie, juristul Ion Mocanu. Numai că dosarul penal iniţiat de organele de drept ar putea avea soarta multor alte dosare răsunătoare care se prăfuiesc în sertare, crede Mocanu, aşa cum s-a întâmplat cu dosarul Pădurea Domnească sau dosarul „7 aprilie 2009”. Expertul însă nu exclude că startul campaniei electorale ar putea mobiliza organele de drept să facă lumină în acest caz, cel puţin pentru a mai ştirbi din imaginea şi popularitatea forţelor pro-ruse şi pro-răsăritene:
„Suntem în pragul alegerilor şi, desigur, guvernarea va dori să arate şi ceva negativ din ceea ce au efectuat partidele de stânga. Cred că dacă totuşi se dorea descoperirea acestui caz şi tragerea la răspundere a persoanelor implicate asta trebuia să se întâmple la o lună sau două după acele referendumuri.”
Cei care vor fi găsiţi vinovaţi de desfăşurarea în autonomia găgăuză a celor două plebiscite contestate de autorităţile de la Chişinău riscă pedeapsă cu închisoare de până la 10 ani, funcţie de gradul de implicare.
